Primul oficial care declină invitaţia lui ÎPS Teodosie de a participa la marea sărbătoare a Sfântului Andrei

Primul oficial care declină invitaţia lui ÎPS Teodosie de a participa la marea sărbătoare a Sfântului Andrei

Sursa arhivă

Prefectul Constanţei a anunţat public că refuză invitaţia ÎnaltPreasfinţitului Teodosie de a participa la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, marcată la 30 noiembrie, la Peştera de la Ion Corvin.

ÎPS Teodosie a primit deja primul refuz la invitaţia adresată Statului român la sărbătoarea naţională religioasă a Sfântului Andrei, patronul spiritual al românilor. Praznicul are loc la 30 noiembrie şi era marcat la Constanţa printr-un pelerinaj tradiţional la Peştera din sud-vestul Dobrogei, din comuna Ion Corvin, unde credinţa spunesfântul a vieţuit înainte de a pleca spre locul unde avea să moară, la Patras, în Grecia.
 
La pelerinajul de la Peştera Sfântului Apostol Andrei au voie să participe doar localnicii, cei cu buletin de comuna Ion Corvin. Pe acest motiv a declinat prefectul Silviu-Iulian Coşa invitaţia Bisericii la pelerinaj „întrucât respectă prevederile legii, nefiind locuitor al comunei Ion Corvin“. 
 
„Înainte de toate, suntem conştienţi de importanţa sărbătorii dedicate Sfântului Apostol Andrei, data de 30 noiembrie fiind, în fiecare an, una plină de însemnătate pentru orice creştin-ortodox român. Autorităţile au, ca principală misiune, grija faţă de fiecare cetăţean, indiferent de locul de origine, domiciliu sau confesiune“, a transmis Prefectura Constanţa în seara de sâmbătă, 28 noiembrie, la câteva ore de la comunicatul Arhiepiscopiei Tomisului.
 
„În zilele următoare, punem mare accent pe ordinea publică şi pe integritatea personală a fiecărui participant la pelerinaj. Vom avea grijă de siguranţa sanitară a fiecăruia, prin organizarea de fluxuri şi circuite prin care să se respecte toate normele de protecţie sanitară. 
 
În acest sens, vineri, efectivele de jandarmi şi poliţişti, alături de inspectori din cadrul DSP Constanţa, au fost la Mănăstirea Peştera Sf. Andrei pentru stabilirea acestor circuite. 
 
Jandarmii din Gruparea Mobilă „Tomis” sunt pregătiţi pentru a dialoga cu oamenii şi vor gestiona cu profesionalism orice situaţie, în vederea prevenirii unor eventuale incidente sau provocări.
 
Foarte important de menţionat este faptul că vom avea grijă şi în privinţa respectării prevederilor legale actuale. Aşadar, facem apel la înţelegerea credincioşilor care nu sunt din Ion Corvin şi care nu vor putea participa la pelerinaj.
 
Referitor la invitaţia transmisă de Arhiepiscopia Tomisului, prefectul Silviu-Iulian Coşa nu va fi prezent în data de 30 noiembrie la pelerinajul organizat la Peştera Sfântului Andrei, întrucât respectă prevederile legii, nefiind locuitor al comunei Ion Corvin. 
 
În acelaşi timp, îi îndemnăm la responsabilitate pe cei care vor participa, la pelerinajul de luni. Le recomandăm să ţină cont de reglementările legale în vigoare, care fac referire la siguranţa sanitară, a fiecăruia dintre ei, dar şi a celor apropiaţi lor“, se precizează în anunţul Prefecturii Constanţa. 
 

Constanţa, cele mai multe infectări din ţară 

Constanţa este judeţul cu cea mai mare rată de infectări: 7,54/1.000 de locuitori, înaintea Sibiului cu 7,37/1.000 de locuitori, mult înaintea Bucureştiul (6,6) etc. Avem 18 localităţi în carantină, inclusiv reşedinţa de judeţ.

ÎPS Teodosie încercase o mobilizare a tuturor preoţilor la peşteră în ziua pelerinajului,  printr-un ordin intern de delegare profesională, „ca să săvârşească în sobor Sfânta Liturghie, spre deplina cinstire a Sfântului Apostol Andrei, creştinătorul românilor“. Apoi Arhiepiscopia Tomisului a revenit asupra deciziei, spunând că nu s-a înţeles bine, că documentul intern nu a fost suficient formulat, iar preoţii vor rămâne pe loc în parohii pentru a oficia liturghia.

Patriarhia Română a cerut Guvernului Orban (beştelit de Teodosie) o excepţie pentru pelerinajul de la Sfântul Andrei spre a fi liber la participare pentru toţi credincioşii din afara localităţii Ion Corvin, specificând că „în cazul concret al pelerinajului la Peştera Sfântului Apostol Andrei din comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa, comună care are un număr mic de locuitori (1.992), se poate organiza, printr-o îngăduinţă a autorităţilor, pelerinajul, având în vedere caracterul excepţional al acestei sărbători pentru poporul român”. 

Arhiepiscopia Tomisului a încercat de două ori în instanţă obţinerea liberului la pelerinaj – o dată prin suspendarea deciziei CJSU şi o dată prin ordonanţa preşedinţială. Tribunalul Constanţa le-a respins pe amîndouă, niciuna dintre decizii n-a fost contestată pentru că judecarea s-ar fi făcut tardiv, după 30 noiembrie.

Programul de praznicul Sfântului Apostol Andrei, de la Peştera din Ion Corvin 

Iată programul gândit de Arhiepiscopia Tomisului: 

„Luni, 30 noiembrie, este zi de sărbătoare naţională legală, în care ortodocşii şi catolicii români îl cinstesc pe Sf. Apostol Andrei, Ocrotitorul României şi cel dintâi chemat dintre apostoli, care a adus cuvântul Evangheliei pe pământul Dobrogei de astăzi. 
 
Arhiepiscopia Tomisului şi Înaltpreasfinţitul Teodosie, personal, invită autorităţile de Stat centrale şi locale (Preşedinte, Premier, membri ai Guvernului, parlamentari, Prefect, Preşedinte al Consiliului Judeţean, primari, consilieri judeţeni şi locali etc.) să ia parte la sărbătoarea naţională religioasă a tuturor românilor, Sfântul Apostol Andrei.
 
Sâmbătă, 28 noiembrie, de la ora 22.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Acatistul Învierii Domnului şi Acatistul Sfântul Apostol Andrei la Catedrala arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa.
 
Duminică, 29 noiembrie, şi luni, 30 noiembrie, de la ora 8.45, ierarhul Tomisului va săvârşi Sfânta Liturghie la mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei” din localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa.“
 
Biserica de la malul mării arată că Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru: 
 
„Iniţial era ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, de la care aude că Hristos este Mesia Cel aşteptat. Astfel, devine ucenic al lui Iisus Hristos, chemând şi pe fratele său, Simon, care va deveni Apostolul Petru. De aceea este numit Cel dintâi Chemat.
 
Cei doi au renunţat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos şi, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adică apostoli. După Înălţarea Domnului, sorţii au decis ca Andrei să propovăduiască în Bitinia, Tracia, Macedonia şi Sciţia Minor (Dacia Pontică, Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis, Histria), apoi Bizanţ şi Grecia. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”.
 
Conform istoricilor bisericeşti, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”. Moaştele sale au fost duse la Constantinopol în anul 350. În anul 850, împăratul Vasile I Macedoneanul a redat locuitorilor din Patras capul sfântului apostol. În urma celei de-a patra cruciade, moaştele Sfântului Andrei au ajuns la Amalfi, în Italia, apoi, în 1462, ele au fost duse la Roma. În anul 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat locuitorilor din Patras.
 
În anul 1995, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat sfânt cu cruce roşie, fiind cinstit în toată Patriarhia română, iar în 1997, Sf. Andrei a fost numit Ocrotitor al României. În anul 2012, 30 noiembrie a devenit Zi de Sărbătoare Legală.
 
Sfântul Andrei este ocrotitorul României, al Rusiei, al Greciei şi al Scoţiei (care are un X pe steag).
 
Aproape 700.000 de români poartă numele Sfântului Apostol Andrei.
 
Conform scrierilor teologice şi istorice, Sfântul Apostol Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. şi s-a oprit cu ucenicii săi aici, unde a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, geţi de neam, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peştera este situată în Dealul Urluiului, la 4 km de localitatea Ion Corvin şi aproximativ 80 de kilometri de Constanţa.
 
Conform tradiţiei, aici s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei, fiind considerată primul lăcaş de cult de pe teritoriul ţării noastre şi poarta de pătrundere a creştinismului pe teritoriul României.
 
I-a botezat în apa unuia din izvoarele care curge lângă peşteră (pârâul Cuzgun), după care au fost hirotoniţi ca preoţi creştini. Izvoarele se văd şi astăzi, iar localnicii şi pelerinii le consideră izvoarele cu apa cea mai bună din tot cuprinsul Dobrogei. Acest loc de rugăciune şi vieţuire duhovnicească a devenit o adevărată vatră monahală, cunoscută bine în zonă, aşa cum demonstrează toponimia locului. Pădurea care adăpostea sihăstria s-a numit în popor sfântă, iar valea din împrejurimi Valea Călugărilor.
 
În primăvara anului 1943, peştera şi izvoarele au fost redescoperite de preotul Constantin Lembrău, împreună cu Jean Dinu, teolog şi jurist cu studii la Sorbona. În acelaşi an s-au început lucrările de amenajare a peşterii şi a incintei. La intrarea în peşteră s-a ridicat o faţadă din zid de piatră tencuită în exterior, iar în faţa peşterii s-a amenajat un platou pentru slujbe. La 30 iulie 1944, Episcopul Chesarie Păunescu a sfinţit locul, redându-l cultului, redevenind loc de închinare şi de rugăciune, aşa cum a fost în decursul vremurilor.
 
Greutăţile războiului au dus însă, încetul cu încetul, la uitarea peşterii şi la intrarea ei în ruină. Starea ei de degradare s-a accentuat odată cu desfiinţarea forţată a Episcopiei de Constanţa, în anul 1948, şi transferarea Episcopului Chesarie şi a administraţiei eparhiale la Galaţi.
 
Abia în cursul anilor 1986-1989, prin grija arhiereului Lucian Florea, pe atunci vicar episcopal la Galaţi, au fost curăţate intrarea şi interiorul peşterii. Turla de piatră a fost înălţată până la 1 m deasupra pământului, ca să nu intre în peşteră apa ce se scurgea de pe deal.
 
În vara anului 1990, doi vieţuitori de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, care era de fel din partea locului, din satul Zorile, au sosit în Dobrogea cu gândul de a reface vechea vatră monahală. S-au ridicat chilii, un paraclis, iar la 17 octombrie 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii mari. Tot atunci s-a turnat fundaţia noului paraclis.
 
În primăvara anului 1994, Arhiepiscopia Tomisului a hotărât ca Sf. Andrei să fie socotit ocrotitorul Dobrogei.
 
Între 1998-2002 au fost executate lucrările de construcţie la biserica mare, o adevărată catedrală împodobită la exterior cu mozaicuri impresionante şi la interior pardosită cu marmură, iar în anul 2006, biserica a fost sfinţită de către IPS Teodosie Petrescu.
 
În acest sfânt lăcaş se păstrează o părticică din moaştele Sfântului Apostol Andrei, adusă din Grecia.“ 
 
Sursa arhivă
 
Pe aceeaşi temă: 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările