Octav Bjoza a fost demis din funcţia de subsecretar de stat. „Făuritorii Marii Uniri au murit lângă noi în temniţe, iar un urmaş de-al lor m-a destituit“
0
Octav Bjoza, subsecretar de stat pe problemele deţinuţilor politic şi revoluţionarilor, a fost demis luni. În funcţia de secretar de stat fusese desemnat pe vremea guvernării PSD.
Fostul deţinut politic Octav Bjoza, de 82 de ani, a fost demis luni de premierul Florin Cîţu. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial. Fostul deţinut politic spune că a aflat aseară că actul de destituire a fost publicat în Monitorul Oficial.
„Este una din cele mai ruşinoase decizii ale PNL. Marii făuritori ai Marii Uniri au murit lângă noi în temniţe, iar acum, un urmaş de-al lor şi-a permis să mă destituie. Este o ruşine, o pagină ruşinoasă a Partidului Liberal“, spune Bjoza. Octav Bjoza a fost desemnat de asociaţie în această funcţie la 1 octombrie 2014, în timpul guvernării Ponta. Ca înalt secretar de stat primea suma de 8.000 de lei. Aceşti bani s-au cheltuit, spune el, în drumurile pe care le-a făcut în marile lagăre: Periprava, Târgu Ocna, Cluj.
Pensia sa de inginer este de aproape 2.000 de lei. „În urmă cu trei ani, pensia mea de inginer, cu 20 de ani de studii, arestat şi în timpul studenţiei, era de aproape 2.000 de lei, iar Ion Ficior avea 6.000 de lei“, dezvăluite fostul deţinut politic. Indemnizaţia lui de deţinut politic „este cu 400 de lei mai mică decât a unui revoluţionar impostor. Primesc 700 de lei pentru fiecare an de detenţie. După câţiva ani, am primit somaţie să mă prezint de urgenţă la Casa Judeţeană de Pensii Braşov şi să restitui încasări necuvenite, de un leu pe lună pe trei ani retroactiv. Aşa am restituit 72 de lei“, mărturiseşte Bjoza.
„Vin să-mi dea mie lecţii de moralitate cei au căror bunici au venit pe tancurile Armatei Roşii?“
El crede că decizia fost luată după ce asociaţia foştilor deţinuţi politic pe care o conduce a dat un comunicat de presă în care susţine ca toţi urmaşii celor care au avut de suferit în timpul comunismului să primească reparaţii morale şi materiale, fără nicio excepţie.
„AFDPR nu contestă existenţa Holocaustului în România „ciuntită”! Singurul lucru care poate fi discutat constă în dimensiunile Holocaustului, cu precizarea că o astfel de dezbatere nu ar scuza cu nimic ororile săvârşite asupra etniei evreilor – şi nu numai.
Odată subliniate aceste chestiuni, noi, toţi beneficiarii Decretului-Lege nr. 118/1990, suntem nu doar uimiţi, ci chiar revoltaţi de faptul că am ajuns motiv de dispute între parlamentari. Desigur, motivele sunt concrete!
Mărul discordiei îl constituie Legea nr. 232/2020, care aduce unele reparaţii materiale copiilor foştilor deţinuţi politici, deportaţi, prizonieri etc.
Copiii noştri au fost solidari cu suferinţele întregii familii, indiferent când s-au născut sau dacă erau majori în momentul începerii persecuţiei politice faţă de părinţii lor, statul român nefiind capabil ca, în cei 31 de ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, să le ofere nici cea mai mică reparaţie!
Cu o zi înainte de a fi supusă votului în plenul Parlamentului, la Comisia pentru muncă, trei deputaţi (Vexler Silviu, Ganţ Ovidiu şi Adnagi Slavoliub) au cerut membrilor acestei comisii introducerea a încă două articole, „13” – „Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra umanităţii sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfăşurat o activitate fascistă sau legionară în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, PRECUM ŞI COPIILOR ACESTORA” şi „14” în care se spune: „Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a Municipiului Bucureşti, ÎN BAZA SESIZĂRILOR primite sau din proprie iniţiativă, vor verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor acestei legi (…)”.
Spuneam că motivele disputei sunt concrete! Depinde din care parte a baricadei privim lucrurile!
Noi dorim să fim imparţiali! Şi de aceea încercăm să punem lucrurile la punct.
Nu acceptăm falsificarea încă o dată a istoriei recente a României (pentru prima, a se vedea Mihai Roller)! Mai ales că în ultimii 75 de ani am avut şi noi o contribuţie directă cât de mică!“, se arată în comunicat.
„Copiii nu aveau nicio vină. Vin să-mi dea mie lecţii de moralitate cei ai căror bunici au venit pe tancurile Armatei Roşii? “, se întreabă Octav Bjoza. El dezvăluie faptul că a citit câteva sute de dosare ale saşilor şi şvabilor cu care a fost în temniţă şi a descoperit faptul că „toţi părinţii lor au făcut parte din Organizaţia Tineretului Hitlerist ori s-au înrolat voluntar în SS“.
Decorat de preşedintele Klaus Iohannis
Octav Bjoza a fost primul deţinut politic decorat de preşedintele Klaus Iohannis, dar şi de Regele Mihai şi de PF Daniel. În timp ce era student al Facultăţii de Geografie-Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi a fost arestat pentru că făcea parte din „Garda Tineretului Român“, o organizaţie cu opinii liberale şi deschisă spre Occident.
La 10 octombrie 1958, Tribunalul Militar Braşov l-a condamnat la 15 de ani de muncă silnică. Octav Bjoza a fost mutat succesiv în 14 locuri de detenţie: Securitatea din Iaşi, Uranus şi Braşov, în închisorile Codlea, Gherla, Jilava, Văcăreşti şi Brăila şi în lagărele de muncă de la Stoieneşti, Periprava şi Grindu. A fost deportat şi în Deltă, unde a muncit la recoltarea stufului. A fost eliberat în 1962, însă a fost urmărit de Securitate până la căderea regimului.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
