VIDEO Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene: cuplurile gay căsătorite au dreptul de a circula ca soţi în toate statele UE, inclusiv în România

VIDEO Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene: cuplurile gay căsătorite au dreptul de a circula ca soţi în toate statele UE, inclusiv în România

Relu Coman şi Robert Hamilton la căsătorie Sursa arhiva personală

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis marţi, 5 iunie, că un cuplu căsătorit format din două persoane de acelaşi sex este recunoscut ca atare în orice ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte libera circulaţie. România va trebui să ţină cont de această decizie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că soţii de acelaşi sex se bucură de libertatea de a circula, precum perechile căsătorite heterosexuale. Decizia a fost anunţată pe site-ul instituţiei

„Noţiunea 'soţ', în sensul dispoziţiilor dreptului Uniunii privind libertatea de şedere a cetăţenilor Uniunii şi a membrilor familiilor lor, cuprinde soţii de acelaşi sex. Deşi statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, resortisant al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor“, se arată în decizia CJUE. 

„Asta înseamnă că judecătorii din toate ţările UE vor trebui să facă aceeaşi definiţie a termenului de soţi pentru cazurile asemănătoare lui Adrian şi Clai privind libera circulaţie pe statul statelor europene. Ei va trebui să primească aceleaşi drepturi ca soţi, acelaşi tratament, România trebuind să acorde protecţie cuplurilor de acelaşi sex, cum ar fi parteneriatul civil. 

Definiţia familiei române, nu a căsătoriei, este restrictivă. De astăzi, România se află sub monitorizarea Comisiei Europene care vede cum respectă legislaţia UE si care poate declanşa o procedură de sancţionare, de infringement, a României pentru că nu respectă dreptul la circulaţie. Sunt români care nu se pot întoarce acasă cu partenerii lor. De acum, ei pot intra în ţară cu partenerul lor, de a a-şi stabili reşedinţa pe teritoriul României şi dacă acesează sistemul de asigurări sociale trebuie să se bucure de drepturi egale cu cetăţenii români. România trebuie să acorde de acum dreptul la reşedinţă unui membru de familie de acelaşi sex“, a declarat avocata Iustina Iordache, specialist în drepturile omului, care a reprezentat cuplul Coman-Hamilton. 

La conferinţa de presă organizată de Accept marţi, 5 iunie, la Centrul Ceh din Bucureşti, a participat Relu Adrian Coman, alături de tatăl său Liviu şi însoţit de Robert Clabourn Hamilton via Skype. 

Relu Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton, la conferinţa de presă Accept Foto Sînziana Ionescu

„Decizia de astăzi nseamnă că mă pot uita în ochii oricărui funcţionar din UE şi putem fi recunoscuţi ca un cuplu căsătorit. Mentalitatea românilor se schimbă, primim multe mesaje de încurajare, îmi amintesc la un restaurant unde patronul ne-a oferit o sticlă de şampanie spunându-ne că speră să câştigăm. Sperăm în clarificarea legislaţiei. Acum ne întoarcem la Judecătoria sectorului 5, să vedem dacă se face apel, planurile concrete le putem face la finele acestui proces, suntem hotărâţi să-l ducem până la capăt. Importantă nu este numai mutarea, Clai va fi aici două săptămâni, el ar fi un străin în faţa Statului român în cazul unor urgenţe medicale, atunci vom vedea dacă suntem soţi. Avem o viaţă obişnuită, muncim până la 7 seara, apoi cădem laţi de oboseală, în wekend mai facem câte ceva. El este pe asigurarea mea medicală, avem rate împreună, credite pentru apartamentul pe care l-am cumpărat“, a afirmat Relu Adrian Coman. 

Avocata Romaniţa Iordache a precizat că, conform acestei decizii CJUE, statul român şi celelalte 5 state care în acest moment nu asigură o formă de recunoaştere pentru parteneriatele sau căsătriile de acelaşi sex au obligaţia de a găsi formula juridică de a face acest lucru. Familia Coman-Hamilton este o familie normală şi are dreptul de a fi protejată ca orice familie. CJUE înseamnă că soţii inclusiv de acelaşi sex au dreptul la liberă circulaţie. Pentru cele 22 state UE care au deja legislaţie de recunoaştere, este firesc. Pentru celelalte 6 state apare un semn de întrebare legat de felul în care au transpus Directiva 38, sunt pasibile de procedura de infrigement. Statul român poate merge mai departe cu un referendum restrictiv, dar trebuie să se asigure de faptul că legea română recunoaşte căsătorille sau parteneriatele de acelaşi sex încheiate în alte state. Putem cheltui bani, pentru că oricum avem bani la buget. Modificarea Constituţiei nu ne scuteşte de a asigura dreptul familiei de acelaşi sex. Politicienii români pot face orice, eu v-am spus care este legea. Decizia CJUE obligă România să caute o formă de recunoaştere a acestor cupluri, parteneriatul civil ar fi o soluţie - indiferent de sex“, a spus avocata. 

„Sunt 6 ani de speranţe, iată că în sfârşit sunt recunoscuţi ca soţi, ca familie. Pasul următor va fi probabil făcut de autorităţi. Mama lui Adrian este bolnavă, nu a putut fi aici, va fi o mare bucurie pentru ea“, a mărturisit Liviu Coman, tatăl lui Relu Adrian Coman. 

De la New York, Robert Clabourn Hamilton a transmis prin Skype că abia aşteaptă să vină în România. „Sunt 16 ani de când suntem împreună, ce s-a întîâmplat acum este, de fapt, a 16-a noastră aniversare. Te iubesc, Adrian! Şi mulţumesc tuturor oamenilor care s-au purtat atât de frumos cu noi!“, a spus Clai. El va participa la manifestarea Gay Pride din această lună. 

„Pentru familiile aflate în această situaţie este o decizie importantă. Este unul dintre acele cazuri care fac istorie. României îi lipseşte orice formă de protecţie juridică pentru familiile de acelaşi sex: moştenire, asigurare medicală şi dreptul de vizitare, drepturi sociale, de care oricare dintre noi ar trebuie să beneficieze. Sunt 10 ani de când parteneriatul civil este în Parlament, care blochează acest demers. Parlamentul trebuie să urgenteze şi să introducă reglementări privind parteneriatul juridic. Sunt zeci de mii de famili care trăiesc în lume, recunoscute. În România brusc sunt non-familii, anti-familii, sunt desconsideraţi. Avem un număr redutabil de familii în această situaţie, dar dincolo de statistică vorbim de dreptul legal. Dincolo de estimări, este deosebit de important pentru mediul de afaceri din România, pentru că implică drepturi privind angajaţii lor. În România, brusc, drepturile parteneriatelor sunt suspendate, dar de acum vor putea benefcia de aceste drepturi“, a subliniat Florin Buhuceanu de la Accept. 

„Astăzi în Sofia, Bulgaria, se judecă un caz asemănător cu cel al lui Adrian şi Clai, în Ungaria la fel, este o problemă care apare în fostul spaţiu comunist, în care vorbim de o prea mare accentuare a aşa-ziselor valori tradiţionale, suntem cât se poate de normali, la noi acasă, avem familii, ne iubim familiile, respect şi înţelegere - astea sunt valori tradiţionale ale românilor“, a menţionat Teodora Ion-Rotaru de la Accept. 

Redăm integral textul deciziei CJUE:

„Domnul Relu Adrian Coman, resortisant român, şi domnul Robert Clabourn Hamilton, resortisant american, au locuit împreună timp de patru ani în Statele Unite înainte de a se căsători la Bruxelles în anul 2010. În luna decembrie 2012, domnul Coman şi soţul său au solicitat autorităţilor române să le fie comunicate procedura şi condiţiile în care domnul Hamilton putea, în calitatea sa de membru al familiei domnului Coman, să obţină dreptul de a locui în mod legal în România pe o perioadă mai mare de trei luni.

Această cerere se întemeia pe directiva privind exercitarea libertăţii de circulaţie, care permite soţului unui cetăţean al Uniunii care şi-a exercitat această libertate să se alăture soţului său în statul membru în care acesta din urmă locuieşte. Răspunzând la această solicitare, autorităţile române i-au informat pe domnii Coman şi Hamilton că acesta din urmă beneficia numai de un drept de şedere pe o perioadă de trei luni, pentru motivul, printre altele, că el nu putea fi calificat în România drept „soţ” al unui cetăţean al Uniunii, întrucât acest stat membru nu recunoaşte căsătoriile între persoanele de acelaşi sex („căsătorii homosexuale”).

Domnul Coman şi domnul Hamilton au introdus în aceste condiţii o acţiune în faţa instanţelor române prin care solicitau constatarea existenţei unei discriminări pe criteriul orientării sexuale, în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de liberă circulaţie în Uniune. Fiind sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate ridicată în cadrul acestui litigiu, Curtea Constituţională (România) întreabă Curtea de Justiţie dacă domnul Hamilton intră în sfera noţiunii de „soţ” al unui cetăţean al Uniunii care şi-a exercitat libertatea de circulaţie şi trebuie, prin urmare, să i se acorde un drept de şedere permanentă în România.

Prin hotărârea pronunţată astăzi, Curtea aminteşte mai întâi că directiva privind exercitarea libertăţii de circulaţie reglementează doar condiţiile de intrare şi de şedere ale unui cetăţean al Uniunii în alte state membre decât cel al cărui resortisant este şi că ea nu poate constitui temeiul unui drept de şedere derivat în favoarea resortisanţilor unui stat non-UE, membri ai familiei unui cetăţean al Uniunii, în statul membru al cărui resortisant este acest cetăţean. Directiva nu este, aşadar, susceptibilă să constituie temeiul unui drept de şedere derivat în favoarea domnului Hamilton în statul membru al cărui resortisant este domnul Coman, România.

Curtea aminteşte însă că, în anumite cazuri, unor resortisanţi non-UE, membri ai familiei unui cetăţean al Uniunii, care nu pot beneficia, în temeiul dispoziţiilor directivei, de un drept de şedere derivat în statul membru al cărui resortisant este acest cetăţean, li se poate recunoaşte un asemenea drept în temeiul articolului 21 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (dispoziţie care conferă în mod direct cetăţenilor Uniunii dreptul fundamental şi individual de liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre).

Curtea arată în continuare că condiţiile de acordare a acestui drept de şedere derivat nu trebuie să fie mai stricte decât cele prevăzute de directivă pentru acordarea unui asemenea drept de şedere unui resortisant al unui stat non-UE, membru al familiei unui cetăţean al Uniunii care şi-a exercitat dreptul de liberă circulaţie stabilindu-se într-un stat membru, altul decât cel al cărui resortisant este.

Curtea constată că, în cadrul directivei privind exercitarea libertăţii de circulaţie, noţiunea „soţ”, care desemnează o persoană legată de o altă persoană prin căsătorie, este neutră din punctul de vedere al genului şi este, aşadar, susceptibilă să înglobeze soţul de acelaşi sex al unui cetăţean al Uniunii.

Curtea precizează însă că starea civilă a persoanelor, care cuprinde normele referitoare la căsătorie, este o materie care intră în competenţa statelor membre şi că dreptul Uniunii nu aduce atingere acestei competenţe, statele menţionate fiind astfel libere să prevadă sau să nu prevadă căsătoria homosexuală. Ea aminteşte de asemenea că Uniunea respectă identitatea naţională a statelor membre, inerentă structurilor lor fundamentale politice şi constituţionale.

Curtea consideră cu toate acestea că refuzul unui stat membru de a recunoaşte, exclusiv în scopul acordării unui drept de şedere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, căsătoria acestui resortisant cu un cetăţean al Uniunii de acelaşi sex legal încheiată într-un alt stat membru este susceptibil să împiedice exercitarea dreptului acestui cetăţean de liberă circulaţie şi de şedere pe teritoriul statelor membre. Aceasta ar face ca libertatea de circulaţie să varieze de la un stat membru la altul în funcţie de dispoziţiile de drept naţional care guvernează căsătoria între persoanele de acelaşi sex.

În aceste condiţii, Curtea aminteşte că libera circulaţie a persoanelor poate face obiectul unor restricţii independente de cetăţenia persoanelor în cauză, cu condiţia ca aceste restricţii să se întemeieze pe consideraţii obiective de interes general şi să fie proporţionale cu obiectivul legitim urmărit de dreptul naţional. În această privinţă, ordinea publică, invocată în speţă drept justificare pentru a restrânge dreptul de eliberă circulaţie, trebuie interpretată în mod strict, astfel încât sfera ei să nu poată fi stabilită unilateral de fiecare stat membru fără exercitarea unui control din partea instituţiilor Uniunii.

Obligaţia unui stat membru de a recunoaşte, exclusiv în scopul acordării unui drept de şedere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, o căsătorie homosexuală încheiată într-un alt stat membru conform dreptului acestui stat nu aduce atingere instituţiei căsătoriei în acest prim stat membru. În special, această obligaţie nu impune acestui stat membru să prevadă, în dreptul său naţional, instituţia căsătoriei homosexuale.

În plus, o asemenea obligaţie de recunoaştere exclusiv în scopul acordării unui drept de şedere derivat unui resortisant al unui stat non-UE nu aduce atingere identităţii naţionale şi nici nu ameninţă ordinea publică a statului membru în cauză. Curtea aminteşte în sfârşit că o măsură naţională care este de natură să împiedice exercitarea liberei circulaţii a persoanelor nu poate fi justificată decât dacă această măsură este conformă cu drepturile fundamentale care sunt garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Întrucât dreptul fundamental la respectarea vieţii private şi de familie este garantat la articolul 7 din cartă, Curtea arată că şi din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că relaţia pe care o are un cuplu homosexual este susceptibilă să intre în sfera noţiunii „viaţă privată”, precum şi a noţiunii „viaţă de familie” la fel ca cea a unui cuplu heterosexual care se află în aceeaşi situaţie“. 

Românul Relu Adrian Coman şi americanul Robert Clabourn Hamilton s-au căsătorit în 2010 la Bruxelles şi au dat în judecată statul român în urma refuzului de a le recunoaşte mariajul. Cei doi doreau să stea în România în calitate de soţi, dar Hamilton avea drept limitat de şedere obţinut prin viză de turist. Coman şi Hamilton ar dori să se stabilească în România, ei locuind actualmente în SUA. 

Pentru că autorităţile din România nu recunosc căsătoriile homosexuale, Relu Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton au dat în judecată Statul român, cu sprijinul Asociaţiei ACCEPT şi al Coaliţiei Anti-discriminare.

Ei se judecă de 6 ani în instanţele din România, ajungând până la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), cea mai înaltă instanţă care judecă toate conflictele ce ţin de dreptul european.

CJUE s-a pronunţat la 5 iunie, iar decizia urma să fie citită la Luxemburg în data de 5 iunie, la ora 10.30 (ora Bucureştiului).

După decizia CJUE cazul se întoarce pe masa Curţii Constituţionale a României (CCR), urmând ca instanţa să se pronunţe asupra constituţionalităţii interdicţiei recunoaşterii căsătoriilor civile încheiate în afara României, între două persoane de acelaşi sex. Primul termen la CCR este pe 7 iunie 2018.

Cazul Coman-Hamilton s-a aflat pe rolul CCR în decursul anului 2016, timp în care au avut loc două audieri. În noiembrie 2016, CCR a decis să transmită întrebări preliminare către CJUE, pentru a clarifica dacă noţiunea de „soţi“ din dreptul european privind libera circulaţie include şi soţii de acelaşi sex.

Audierile la CJUE au avut loc în noiembrie 2017, Comisia Europeană intervenind în favoarea cuplului homosexual, cu argumentul că o familie deja creată şi consolidată în ani de zile nu poate dispărea atunci când trece o graniţă.

Pe 11 ianuarie 2018, avocatul general în cauză, Melchior Wathelet, de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a depus în ianuarie concluziile în speţa Coman-Hamilton. El a opinat că Uniunea Europeană trebuie să recunoască în mod egal toate familiile în domeniul liberei circulaţii, motivând că noțiunea de „soț” cuprinde, din perspectiva libertății de ședere a cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor lor, soții de același sex.

El a arătat că deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria între persoanele de același sex, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări terțe, un drept de ședere permanentă pe teritoriul lor. 

Decizia CJUE din 5 iunie este obligatorie pentru CCR şi toate celelalte instanţe din statele membre UE. Dintre cele 28 state ale Uniunii Europene, 22 acceptă căsătoriile homosexuale şi/sau parteneriatele civile. Celelalte 6 sunt: România, Bulgaria, Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia.

 

Pe aceeaşi temă: 

 

EXCLUSIV Procesul care ar putea schimba România: doi bărbaţi cer să le fie recunoscută căsătoria

Curtea de Justiţie Europeană va decide dacă termenul „soţi“ implică şi persoanele de acelaşi sex. Când se va pronunţa instanţa

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: