Cum putem scăpa de gunoaiele Europei. Berceanu: „Rămânem la dosarul cu şină în mod deliberat”
0
România a devenit în ultimii ani „groapa de gunoi a Europei”, iar sutele de transporturi de deşeuri depistate la intrarea în ţară confirmă acest lucru. Totul porneşte de la o legislaţie permisivă şi de la insuficienta dotare a Gărzii de Mediu, instituţia cu atribuţii în acest domeniu.
Conform legislaţiei actuale, pe teritoriul României pot fi introduse deşeuri în scopul recuperării (reciclare sau utilizare drept combustibil), iar valorificarea lor se realizează numai în instalaţii de valorificare autorizate şi codificate. În realitate, zilnic, autorităţile depistează transporturi prin care în România sunt trimise deşeurile neconforme din alte state. Însă, multe alte containere cu gunoaie intră nestingherite şi ajung să fie arse în gropi ilegale de gunoi sau îngropate.
La Senat a fost depus un proiect de modificare şi completare a OUG 195/2005 privind protecţia mediului. Unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul constănţean Bogdan Bola, spune că demersul a plecat de la toată această „nebunie a gunoaielor, mai ales a sutelor sau miilor de containere depistate în Portul Agigea”.
În plus, parlamentarul arată că sunt aproximativ 80.000 de societăţi comerciale în România care au legătură cu această activitate economică (deşeuri), în timp ce Garda de Mediu dispune de maximum 400 de comisari care, în plus, trebuie să aplice 70 de legi, ordonanţe, hotărâri care reglementează domeniul şi care uneori se bat cap în cap. „Nu le putem cere să facă minuni în timp ce acelaşi stat român nu le pune mai multe instrumente la dispoziţie”, spune Bola.
Deşeuri descoperite în Portul Constanţa foto: Călin Gavrilaş
Cum se poate stopa invazia gunoaielor
Iniţiativa legislativă prevede ca importurile de deşeuri să se facă doar prin 15 puncte vamale, nu prin 77 cum este în momentul de faţă. Cele 15 puncte vamale, pe care Ministerul Mediului ar urma să le propună, ar putea fi monitorizate cu scanere şi cu personal al Gărzii de Mediu, astfel încât să nu mai intre nedepistate transporturi ilegale de deşeuri.
Este un demers pe care Garda de Mediu l-a făcut de mult timp, dar nu a existat voinţă politică pentru a se realiza acest lucru, confirmă Octavian Berceanu, fost comisar şef al GNM.
„Săptămâna viitoare urmează să adoptăm o Hotărâre de Guvern prin care vor fi stabilite 15 puncte de trecere a frontierei unde se va permite accesul cu astfel de deşeuri pentru a fi procesate în România”, a spus ministrul Mediului Tánczos Barna, la câteva zile după depunerea iniţiativei legislative.
Comisarii de mediu vor putea constata infracţiuni de mediu, conform proiectului. Până acum, ei trebuiau să fie sesizaţi pentru constatarea acestora. De asemenea, comisarii vor avea acces la bazele de date ale Agenţiei de Mediu, Poliţiei, ANAF şi Poliţiei de Frontieră, iar procesele verbale de constatare întocmite de comisarii de mediu vor fi mijloace de probă în ancheta penală. Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului va fi obligat să elaboreze un nomenclator al deşeurilor.
De asemenea, nu vor fi permise importurile de deşeuri care au impurităţi mai mari de 1%, deoarece impurităţile nu se ard şi ajung să fie aruncate pe câmp sau în alte zone.
Foto: Călin Gavrilaş
„Cât despre cei care îngroapă România în gunoaie, am decis să îi lovim acolo unde doare mai tare: profitul lor. Diferenţa uriaşă între câştiguri şi amenzile primite i-a făcut pe mulţi să nu le pese de mediu. De aceea am prevăzut, pentru prima dată în legislaţia noastră, că veniturile realizate de operatorul economic, pe perioada în care a funcţionat fără deţinerea autorizaţiilor de mediu corespunzătoare, se confiscă", adaugă Bogdan Bola.
„Nu trimiţi samurai înarmaţi cu bricege la luptă cu cei cu suliţe”
Procurorul Teodor Niţă, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, instrumentează multe dosare cu privire la infracţiuni de mediu. El consideră că propunerea legislativă este un prim pas în lupta cu gunoaiele. Dar mai trebuie lucrat la dotarea cu echipamente a Gărzii de Mediu.
„Nu poţi trimite samurai înarmaţi cu bricege la luptă cu cei cu suliţe. Pe lângă competenţe le trebuie şi dotări. Agenţia de Mediu are un laborator relativ dotat, dar nu este acreditat. Trebuie să merg la tot felul de firme private şi ne întemeiem acţiunile în instanţă pe concluziile unor firme private”, explică procurorul.
Octavian Berceanu spune că toate aceste iniţiative trebuie să facă parte dintr-un proiect amplu de combatere a infracţiunilor de mediu. Iar pentru asta este foarte importantă digitalizarea Gărzii de Mediu şi crearea unui cazier de mediu prin care comisarii să aibă acces la istoricul firmelor cu activitate în domeniu. „Un transport interzis azi la un punct vamal, intră mâine printr-un alt punct fără probleme deoarece nimeni nu ştie istoricul acelui transport”, explică Berceanu.
În plus, pentru a aplica astfel de modificări la legislaţie, România are nevoie de comisari specialişti în probleme de mediu, care să stabilească inclusiv valoarea daunelor produse de un poluator.
„Avem politicieni cu afaceri în domeniul deşeurilor, de aceea orice iniţiativă se îngroapă repede. Rămânem la dosarul cu şină în mod deliberat”, concluzionează Octavian Berceanu, fostul şef al Gărzii de Mediu.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Procuror: „Dacă nu se face ceva, România va deveni un El Dorado pentru deşeuri“
Se încarcă comentariile...
