Avertisment: „Rusia vizează gurile Dunării“. Ce soluţii are România pentru a-şi apăra frontiera de la Marea Neagră

Avertisment: „Rusia vizează gurile Dunării“. Ce soluţii are România pentru a-şi apăra frontiera de la Marea Neagră

FOTO: Forţele Navale Române

Zeci de specialişti internaţionali în apărare, geopolitică şi diplomaţie s-au întâlnit săptămâna trecută la Constanţa în cadrul Convenţiei „Black Sea and Security Forum“, un eveniment care a vizat analizarea riscurilor de securitate în Marea Neagră. Experţii s-au arătat îngrijoraţi la unison de manevrele militare efectuate în ultima perioadă de Armata Rusă şi au vorbit despre posibilele soluţii pentru contracarea ameninţării.

În deschiderea evenimentului, generalul în rezervă Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA din Europa, şi Oliver Gnad, responsabil la Biroul de Afaceri Curente-Berlin, au prezentat mai multe scenarii în ceea ce priveşte securitatea la Marea Neagră.  

Generalul american a vorbit despre posibilitatea modificării Convenţiei de la Montreux pentru a crea cadrul legal ca navele NATO/ SUA să poată fi prezente în Marea Neagră 365 de zile pe an. „Această modificare ar echilibra registrul de forţe din această mare, dacă ţinem cont de ce s-a întâmplat după anexarea Crimeii de către Rusia şi militarizarea portului Sevastopol“, a argumentat Ben Hodges.

Convenţia semnată la Montreux în 1936 asigură Turciei controlul asupra strâmtorilor şi limitează prezenţa externă a navelor NATO în Marea Neagră ca durată (21 de zile) şi tonaj.

Generalul (r) Alexandru Grumaz, analist politico-militar, a comentat pentru „Adevărul“ conferinţa de la Constanţa. Acesta arată că situaţia militară din zona Mării Negre este una complicată şi „impredictibilă“, iar, din punctul de vedere al României, este extrem de gravă. „Rusia a atins un punct de dominanţă militară consolidată asupra a peste 90% din arealul maritim. Rusia şi-a atins câteva din obiective geopolitice pe care şi le-a propus la Marea Neagră: Crimeea, Abhazia, Osetia de Sud, dar vizează şi gurile Dunării, şi ocuparea în întregime a Mării Azov“, este de părere Alexandru Grumaz.
 
Noua Cortină de Fier din Marea Neagră

Mergând pe scenariul propus de generalul american, Alexandru Grumaz (foto dreapta) spune că permanentizarea navelor NATO ar echilibra registrul forţelor în Marea Neagră „datorită capacităţilor navale superioare din punct de vedere tehnologic ale aliaţilor României din NATO. În condiţiile în care Marea Neagră şi Mediterana de Est au devenit un mediu comun de securitate, Rusia are interes major în a controla zona care asigură logistica pentru forţa navală rusă din Mediterana. De aceea, Rusia a creat o nouă Cortină de Fier în Marea Neagră, similară cu cea creată în timpul Războiului Rece - Fulda Gap - între cele două Germanii de atunci“.

Analistul militar face şi o scurtă radiografie a situaţiei actuale a riveranilor Mării Negre: Turcia nu manifestă un interes evident pentru securitatea maritimă în bazinul pontic, fiind concentrată pe alte probleme interne de securitate mai presante - kurzii. România şi Bulgaria au o capacitate de acţiune navală mult sub nivelul care ar putea fi definit ca „modest“, Georgia nu intră în discuţie, iar în ceea ce priveşte capacitatea navală rămasă Ucrainei este greu de făcut o estimare realistă.

Concluziile generalului Grumaz sunt confirmate şi de alţi analişti militari români. O prezenţă militară NATO de tip permanent în Marea Neagră reprezintă o iniţiativă care corespunde intereselor pe termen mediu şi lung ale unor state riverane, prioritar România şi Ucraina, arată Dorin Popescu, fost diplomat al României la Moscova, Cernăuţi şi Sarajevo, în prezent preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre/ Black Sea House“.

„În acest sens, Bucureştiul a promovat, la nivelul Alianţei, mai multe iniţiative care vizează permanentizarea prezenţei militare aliate, dintre care cea mai cunoscută publicului larg o reprezintă constituirea unei grupări militare navale comune în acvatoriu (iniţiativă respinsă de Bulgaria din raţiuni de poziţionare duplicitară faţă de Moscova)“, spune Dorin Popescu.

Modificarea Convenţiei de la Montreux

„Mai devreme sau mai târziu, cred că în următorul deceniu, Convenţia de la Montreux va fi supusă modificărilor şi asta în primul rând datorită consolidării flancului estic al Europei prin prezenţa forţelor americane în perimetrul deţinut de statele care au aderat la Iniţiativa celor Trei Mări. Ruşii sunt supăraţi de prezenţa extinsă a navelor NATO în Marea Neagră şi în special în porturile ucrainene sau georgiene, considerându-le drept o provocare pentru puterea şi influenţa Rusiei“, mai spune generalul în rezervă Alexandru Grumaz.

Analistul militar mai arată că unii lideri de la Kremlin, şi mai ales din Crimeea ocupată de ruşi, sunt chiar preocupaţi de faptul că Statele Unite se pregătesc să denunţe Convenţia de la Montreux. De aceea, Moscova va acţiona în aşa fel încât să scoată Turcia din sfera Occidentului. „Sunt voci la Moscova care sugerează că, în loc să participe la construcţia de centrale nucleare sau la conducte petroliere, ar fi mai bine ca Turcia să participe la construcţia unui canal (n.r. - Canalul Istanbul) care să lege Mediterana de Marea Neagră şi care să nu intre în regimul Convenţie aplicat strâmtorilor“, explică Grumaz.

Pentru modificarea convenţiei în discuţie, un rol important îl joacă Turcia, ţară europeană, membră NATO, dar care nu face parte din UE. „Şanse reale de modificare a convenţiei de către Turcia, cel puţin pe termen mediu, sunt reduse. Ankara pare a se poziţiona inflexibil pe câteva teme sensibile pentru întreaga regiune, precum achiziţionarea de sisteme ruseşti S-400, Convenţia de la Montreux, relaţia de mezalianţă cu Rusia“, spune diplomatul Dorin Popescu. În opinia lui, Ankara poate să revină asupra acestor decizii dacă partenerii NATO vor ceda şi ei pe anumite teme: reducerea sprijinului SUA pentru kurzi sau flexibilizarea criteriilor UE de negociere a aderării Turciei la Uniune.

Adevărata ameninţare în Marea Neagră

Adevărata ameninţare în Marea Neagră
Alexandru Grumaz susţine că adevărata „coloană vertebrală“ a provocării în bazinul Mării Negre este războiul electronic şi nu Flota Mării Negre a Federaţiei Ruse.

„Combinaţia de radare mobile, active şi pasive, cu rază lungă de acţiune permite o poză în timp real a situaţiei navale, dar şi crearea unei zone de interdicţie în care nu se pot desfăşura operaţiuni militare decât cu pierderi mari. Bateriile cu rachete anti-aeriene şi anti-navă sunt printre cele mai avansate din punct de vedere tehnologic pe care le are în arsenal Federaţia Rusă, iar mobilitatea lor le face extrem de greu de distrus“, spune specialistul, care atrage atenţia şi asupra zecilor de avioane tactice ruseşti care măresc în mod special puterea de foc a Rusiei în Marea Neagră.

Atât timp cât Convenţia de la Montreux este în vigoare, NATO îşi conturează o serie de activităţi strategice în Marea Neagră care nu încalcă documentul: deplasări ale navelor proprii, exerciţii şi aplicaţii militare în regiune. „Altfel spus, nu avem de jure o prezenţă de tip «365 de zile în acvatoriu», dar există o continuitate de facto a prezenţei militare aliate în Marea Neagră care se apropie de idealul unei prezenţe de tip permanent“, mai spune Dorin Popescu (foto sus).

Pe aceeaşi temă:

Forum pe probleme de securitate ţinut la Constanţa. General american: „Marea Neagră nu e lac rusesc, nu e lacul nimănui!”

Fost diplomat: „Dacă Federaţia Rusă îşi propune recuperarea spaţiului post-sovietic, Moscova are întreaga capacitate de a îndeplini acest obiectiv“

Pericolul din Marea Neagră: „S-au deschis toate fronturile de conflict între Moscova şi Kiev: militar, diplomatic şi religios“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: