Viaţa fabuloasă a Dianei Comşa, românca de la Louis Vuitton care a detronat nume legendare precum Chanel şi Dior

Viaţa fabuloasă a Dianei Comşa, românca de la Louis Vuitton care a detronat nume legendare precum Chanel şi Dior

Diana Comşa e cunoscută în industria produselor de lux FOTO Arhivă personală

După un stagiu de marketing la Guerlain, românca Diana Comşa a primit un post de conducere al brandului Benefit Cosmetics, din portofoliul LVMH, nume pe care l-a dus de pe locul 6 pe primul loc în topul mărcilor premium de machiaj din Anglia şi Irlanda, în faţa unor giganţi precum Chanel, Dior şi Lancôme.

Ştiri pe aceeaşi temă

Diana Comşa (40 de ani) este absolventă a Academiei de Studii Economice, cu specializarea în Relaţii Economice Internaţionale, iar anul 4 de facultate l-a făcut la Universitatea Economică din Viena, unde a beneficiat de bursă academică.
 
A urmat apoi un master în Afaceri Europene la Edhec Grande Ecole, la Nisa, în Franţa, după care, între 2005 şi 2006, a făcut mai multe stagii de marketing în Paris, la celebrul grup de lux Louis Vuitton, polul de cosmetice, marca Guerlain. Însă secretele marketingului de lux le-a deprins încă de când se afla în oraşul de pe Coasta de Azur. Atunci a învăţat că pentru a fi un bun manager trebuie să ştii să vinzi în primul rând sentimente. Iar după absolvirea masteratului, ofertele din partea marilor companii de lux franceze au început să vină.
 

„Marketingul produselor de lux vinde sentimente“

 
„În timpul masterului din Franţa, de la Edhec Grande Ecole, am avut cursuri în marketingul de lux cu profesori care au lucrat în industrie şi am fost atrasă de acest univers. Marketingul produselor de lux este foarte specific, nu se vinde partea funcţională, ci un sentiment. Şi unde mai bine decât în patria luxului să învăţ aceste coduri de marketing? Prin intermediul şcolii, care e în topul şcolilor de business din Franţa, am aplicat la diverse stagii de marketing la Paris şi am primit mai multe oferte, printre care Cartier şi Guerlain.
 
Am ales Guerlain, parte din Grupul Louis Vuitton, deoarece a fost prima reclamă la un produs din Vest pe care o văzusem în 1990, imediat după Revoluţie. Pe coperta revistei «Time» apărea o doamnă misterioasă în roşu, cu parfumul «Samsara» de la Guerlain – aveam nouă ani şi m-a marcat. Nu visam să ajung vreodată să lucrez la ei, am ales cu subconştientul această direcţie“, a spus românca.
 

De la Vuitton se cucereşte lumea

 
Apoi, la Paris, Diana a acoperit lansări de produse – de la parfumuri până la machiaj şi creme – în 34 de ţări din toată lumea. Din acel moment, astrele au început să se alinieze pentru ea. Curând, avea să-şi construiască o carieră impresionantă printre nume uriaşe, lucrând pentru branduri cu istorie.
 
„Având această intrare în industrie la o companie cu un mare renume, punând în aplicare zi de zi bazele marketingului de lux din şcoală, am urmat o linie naturală de oportunităţi. M-am mutat în San Francisco şi apoi la Londra, activând în marketing pentru alt brand din polul de cosmetice de la Louis Vuitton, marca Benefit Cosmetics“, rememorează Diana Comşa.
 
Diana Comşa a lucrat pentru companii de top. FOTO Arhivă personală
 
Însă după primul contact cu universul Louis Vuitton a avut şi o altă experienţă interesantă, tot în Franţa, dar la Unilever, polul de băuturi răcoritoare. Aici, ea s-a ocupat de marca Lipton Ice Tea, acoperind ca piaţă întreg Hexagonul.
 
Totuşi, după mai puţin de doi ani s-a întors în lumea marketingului de lux, iar între 2007 şi 2008 a fost numită coordonator marketing internaţional în San Francisco pentru Benefit Cosmetics, parte din Grupul Louis Vuitton. „Am fost al doilea angajat în echipa internaţională, adusă din Paris pentru a ajuta marca să îşi continue dezvoltarea internaţională şi pentru a implementa procese de viitor. Astfel, am organizat lansări de produse nu numai în cele 12 ţări existente pentru Benefit, dar am pregătit şi lansarea brandului în 14 alte ţări, printre care şi China, Rusia, Spania, Asia de Sud-Est, Africa de Sud“.
 

Direct pe primul loc

 
Ulterior, timp de 10 ani, a avut diverse roluri de marketing operaţional pentru Benefit Anglia şi Irlanda, poziţii care implicau responsabilităţi enorme. În toţi acei ani a avut ca misiune lansări de produse în toate canalele, dar a fost şi responsabilă de bugete, previziuni de vânzări, crearea unei strategii de preţuri, lansarea departamentului de CRM şi crearea primei baze de date centralizate de clienţi din toate canalele şi magazinele. În perioada în care a lucrat acolo, Benefit a urcat de pe locul 6 pe prima poziţie în topul mărcilor premium de machiaj din Anglia şi Irlanda, în faţa unor giganţi precum Chanel, Dior şi Lancôme.
 
Din 2019 lucrează la o altă companie uriaşă din domeniu. Pe umerii ei cade responsabilitatea globală a datelor de CRM pentru Condé Nast, grup care deţine mărci precum „Vogue“, „GQ“, „Glamour“ şi „Vanity Fair“ în peste 10 ţări. Primul proiect este crearea primei baze de date centralizate de client pentru toate brandurile, din toate canalele şi toate modelele de vânzare direct-to-consumer pentru a înţelege mai bine cine cumpără şi cum poate fi experienţa lor adaptată în viitor.
 

O viaţă printre străini

 
„În Paris am lucrat cu aproape exclusiv francezi, străini eram doar eu şi o chinezoaică. În San Francisco, cu colegi aproape toţi americani, din Europa eram doar eu şi doi francezi. În schimb, erau mulţi asiatici, chiar lângă mine stătea cineva din Samoa. Când am venit la Londra, la Benefit, am fost primul străin în acel birou. Din 2019 lucrez la biroul central din Londra al grupului de media Condé Nast, unde sunt peste 20 de naţionalităţi, printre care şi câţiva români. Este pentru prima oară când lucrez cu români în acelaşi birou. Atmosfera era în general foarte profesionistă, mult mai ierarhică organizarea în Paris decât în America sau Londra“, explică Diana Comşa.
 
Românca, însă, s-a acomodat peste tot şi a reuşit în tot ce şi-a propus. La fel de important, privind în urmă, se poate considera împlinită din toate punctele de vedere. Şi nu în ultimul rând, ea are prieteni în aproape toate colţurile lumii – iar secretul este aparent simplu: „Fiecare schimbare a venit cu o perioadă de adaptare, dar au fost toate decizii pe care le-am luat cu ochii deschişi. Eram optimistă că o să trec cu bine peste orice încercare şi o să mă adaptez. Până la urmă, asta am şi căutat: diferite experienţe de viaţă în locuri noi. În general, relaţiile de la birou nu se răsfrâng în viaţă socială privată. Cu toate acestea, am format prietenii de suflet cu persoane din jurul meu în toate oraşele în care am stat şi ţinem legătura. Eu mi-am păstrat de-a lungul timpului o curiozitate faţă de cum trăiesc alţii, ce îi ghidează în viaţă, principii şi valori, şi atunci am abordat fiecare situaţie şi persoană fără nicio aşteptare, doar cu o minte deschisă de a învăţa despre ei“, mărturiseşte Diana.
 

De la zero, iar şi iar

 
În toţi aceşti ani de carieră la cel mai înalt nivel în lumea brandurilor de lux, Diana Comşa se poate mândri că peste tot a clădit câte ceva. De fiecare dată a pus bazele unei divizii de business, a clădit departamente de profesionişti, a descoperit şi exploatat pieţe noi.
 
Diana Comşa a străbătut lumea întreagă şi a condus companii de top. FOTO Arhivă personală
 
„Uitându-mă înapoi, îmi dau seama că după stagiul de la Guerlain am avut doar roluri în care am construit ceva de la aproape zero. În San Francisco a fost vorba de crearea departamentului de marketing internaţional, mărirea echipei, deschiderea de pieţe noi. Nu o să uit niciodată pregătirile de lansare în China şi abordarea de marketing de acolo – sunt multe trenduri care încep acolo şi ajung în Europa şi în America. La Condé Nast, unde creez de la zero polul de date de marketing şi unificarea datelor de consumator, sper să realizăm optimizarea campaniilor de marketing şi să ridicăm gradul de personalizare în viitor pentru câte mărci şi ţări avem în areal. În general, consider o realizare să lucrez cu atâtea naţionalităţi, pieţe, branduri, şi de la fiecare echipă învăţ ceva interesant“, spune Diana Comşa.
 

Satul autentic transilvănean, pus într-o carte pe gustul străinilor

 
Deşi viaţa de manager la un asemenea nivel este mai mult decât solicitantă, românca şi-a găsit timpul necesar pentru a scrie o carte despre locurile pe care le iubeşte atât de mult: satele Transilvaniei. Aşa a apărut „Secrets of Transylvania“, o lucrare prin intermediul căreia vrea să le prezinte străinilor satele din România.
 
„Am devenit autoare printr-o pură întâmplare, din dorinţa de a arăta lumii o parte pe care o văd prea rar în presă sau în librăriile internaţionale. Este foarte uşor de găsit informaţie despre destinaţii exotice, dar mult prea puţine resurse despre România şi Transilvania, care sunt la doar trei ore de zbor de Londra. Aşa că mi-am luat inima în dinţi, armata cu experienţele personale şi imaginile impregnate în minte şi am început să aştern un plan pe hârtie“, povesteşte ea.
 
Sursa arhiva personală 
 
Diana spune că ideea i-a venit după ce a căutat prin librăriile londoneze o carte despre satele româneşti şi străvechile tradiţii de aici, pe care să o dea cadou unor cunoştinţe, însă nu a găsit aşa ceva. 
 
„Am identificat satul românesc ca un spaţiu cu adevărat unic cu mulţi ani în urmă, din adolescenţă, când am făcut primele voiaje în străinătate. Însă imboldul să fac ceva concret a venit acum şase, şapte ani, după nenumărate vizite în librării să iau cadouri pentru cunoscuţi din Londra. Găseam ori doar albume de fotografie, cărţi de istorie foarte detaliate sau studii de specialitate despre folclor. Eu îmi doream să creez o lucrare care să inspire cititorul să viziteze, să dorească să afle mai mult despre Transilvania. Şi am decis să fac asta printr-o colecţie de poveşti personale care trec în revistă viaţa de peste an dintr-un sat, acompaniate de imagini sugestive ale spaţiului rural. Într-o notă lejeră şi pozitivă vorbesc despre bogăţia naturii, influenţele culinare, obiceiurile de peste an, tradiţiile cele mai importante, meşteşuguri, credinţă, speranţe de viitor pentru satul românesc“, adaugă autoarea.
 

Între Apuseni şi Maramureş

 
Experienţele împărtăşite de autoare sunt, în principal, din spaţiul rural clujean şi maramureşean, de unde provine familia sa. Este vorba de peisajul minunat din Munţii Apuseni, dar şi de Maramureşul care a devenit în ultimii ani tot mai interesant pentru agenţiile de turism şi pentru turişti.
 
„Secrets of Transylvania“ a fost lansată la Londra în februarie 2021 sub egida Institutului Cultural Român din capitala britanică. În Marea Britanie se vinde pe Amazon şi prin reţeaua de librării Waterstones online. Cartea a fost foarte bine primită, mai ales în rândul comunităţii de români din străinătate, dar şi al agenţiilor de turism.
 
„Colaborez şi cu agenţii de turism care oferă pachete de vacanţe în Transilvania pentru a promova lucrarea publicului care urmează să meargă sau tocmai s-a întors din zonă. Sunt abia la începutul drumului cu promovarea cărţii, şi cu cât restricţiile legate de călătorii vor fi mai permisive, vom putea face mai multă promovare pentru turismul spre Transilvania“, spune Diana.
 

Colaboratori de prim rang

 
Realizarea proiectului a durat cinci ani, cu o întrerupere anul trecut. Diana Comşa a apelat la colaboratori de marcă, profesionişti care au ajutat-o să-i dea viaţă visului ei. Costurile de producţie a cărţii au fost achitate din economiile ei – însă a meritat din plin, după cum declară chiar ea.
 
„Aveam o idee clară de rezultat, dar o făceam în timpul liber, pe lângă responsabilităţile de la birou şi cele de familie. Finanţarea a venit din economii personale şi am avut grijă să folosesc materiale de cea mai bună calitate – de la tipar şi format, până la grosimea şi tipul de hârtie. După atâţia ani în marketing, îmi doream să lucrez cu un fotograf profesionist pentru a nu compromite cu nimic imaginea. Aşa a început colaborarea cu Gabriel Motica, pe care îl urmăream pe Facebook de ceva vreme.
 
El este foarte pasionat de tradiţiile satului maramureşean şi surprinde foarte frumos momente şi chipuri. L-am abordat cu ideea proiectului, nu ne ştiam dinainte, deşi eram din acelaşi oraş. Sunt încântată de rezultat. 
 
Alt colaborator-cheie a fost Aura Woodward, fostă directoare a Fundaţiei Prinţului de Wales în România, activă într-o multitudine de proiecte de restaurare în Transilvania de peste 15 ani. Pe Aura am cunoscut-o la Londra, i-am prezentat manuscrisul şi am invitat-o să scrie prefaţa. Aveam să aflu cu acest prilej că Aura s-a născut la Beliş, la câţiva kilometri de Mănăstireni, în Munţii Apuseni, şi aşa a început o colaborare de suflet. Pe partea de credinţă şi obiceiuri religioase ortodoxe am colaborat cu preotul profesor Dorin Micu din Baia Mare“, mai spune ea. 
 
De asemenea, cartea Dianei Comşa a primit sprijinul mai multor filiale din Europa ale Institutului Cultural Român. În plus, cartea ei poate fi găsită şi la rua.store şi pe Amazon, în toată Europa de Vest.
 
„Colaborez şi cu agenţii de turism care oferă pachete de vacanţe în Transilvania pentru a promova lucrarea publicului care urmează să meargă sau tocmai s-a întors din zona. Sunt abia la începutul drumului cu promovarea cărţii şi cu cât restricţiile legate de călătorii vor fi mai permisive vom putea face mai multă promovare pentru turismul spre Transilvania.
 
Doresc să mulţumesc Institutelor Culturale din Londra, Berlin, Madrid, Stockholm, Paris şi Accademia di România din Roma pentru sprijinul acordat până acum şi deschiderea cu care au abordat proiectul meu. Prin sprijinul Institutului Cultural din Spania cartea va fi prezentată la Târgul de Carte de la Madrid din septembrie.
 
În ţară, cartea s-a alăturat echipei de la Români Uniţi Acasă şi proaspătul lansat rua.store care vinde produse româneşti în ţară şi în străînătate. Maramureşenii o pot găsi şi în reţeaua Maralibris din Baia Mare. Totodată, s-a mai listat la vânzare şi la Muzeul Etnografic al Transilvaniei în Cluj şi sunt în discuţii şi cu alte canale de distribuţie din România şi străinătate”, a mai informat Diana Comşa. 
    
 

„Satul românesc nu trebuie să îşi piardă valorile“

 
Diana Comşa este convinsă că satul românesc are viitor, deşi situaţia de acum nu este neapărat de invidiat. România are unul dintre cele mai mari procente de populaţie în mediul rural din Europa, iar satul românesc este la o joncţiune istorică, spune ea.
 
O parte din sufletul Dianei Comşa a rămas în Maramureşul atât de drag ei FOTO Arhivă personală
 
„Tinerii se îndreaptă spre oraşe sau străinătate, casele noi se contruiesc după alte metode şi stiluri. Animalele sunt tot mai puţine, forţele pieţei nu sunt în favoarea micului agricultor, ţăranii au de ales între a continua lucrul pământului sau a găsi alte meserii. Înţeleg acest lucru şi văd schimbările la fiecare călătorie. Văd în acelaşi timp cum se continuă tradiţii, cum spiritul ţăranului român rămâne foarte viu în multe părţi din Ardeal, comunitatea îşi continuă dinamica, fie că eşti în Maramureş, Sibiu sau Cluj. Speranţa mea, şi scriu asta şi în carte, este să putem găsi un echilibru între modernizare şi practici din trecut, în aşa fel încât satul românesc să nu îşi piardă obiceiurile şi valorile născute aici”, subliniază scriitoarea.
 

ADN-ul spaţiului românesc

 
Chiar dacă satul românesc, ca spaţiu istoric, economic şi cultural, nu are cum să dispară, Diana admite că totul se află într-o evidentă schimbare. Este, însă, convinsă că tradiţiile şi superstiţiile oamenilor de aici vor continua într-o mai mare sau mică măsură, în funcţie de mărimea comunităţii şi de distanţa faţă de oraşe. „Sunt parte din ADN-ul spaţiului românesc. Respectul faţă de natură, legătura dintre muncile câmpului şi ciclul naturii, împreună cu o credinţă profundă şi respectarea rânduielii bisericeşti sunt elemente fundamentale ale mediului rural”, spune Diana.
 
Există însă şi o jumătate goală a paharului. În opinia sa, transformarea mediului rural la care asistăm în ultimii ani aduce cu sine şi pericole. „Este prea puţină documentare a meşteşugurilor şi transferul către generaţiile mai tinere este aproape inexistent. Mă gândesc şi la automatizarea muncilor agricole spre mari producători şi la îmbătrânirea populaţiei, care duc la dispariţia animalelor din micile gospodării şi, prin urmare, afectează munca tradiţională a câmpului. Aş mai enumera aici comunitatea fragmentată şi mutarea generaţiilor tinere la oraş, ruperea legăturii cu satele“, subliniază ea elementele negative.
 
Mesajul ei, însă, este unul profund optimist: „Fiecare dintre noi poate contribui la perpetuarea tradiţiilor, prin sărbători în familie, în comunitatea imediată. În Maramureş văd din ce în ce mai mult în jurul sărbătorilor religioase reînvierea dansului la şură, a clăcilor de lucru, unde lumea se îmbracă în costum popular din lada de zestre şi îl poartă cu mândrie. Unele jocuri sunt organizate de primăriile locale sau de consiliile judeţene, altele de persoane private“
 
 
Vă mai recomandăm şi:
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările