Protestul oamenilor de cultură din Cluj: „Dezvoltarea oraşului, în creştere, dar organizaţiile culturale sunt la limita  supravieţuirii”

Protestul oamenilor de cultură din Cluj: „Dezvoltarea oraşului, în creştere, dar organizaţiile culturale sunt la limita  supravieţuirii”

Spaţiul cultural Fabrica de Pensule s-a închis după ce a ajuns cunoscut la nivel internaţonal datorită unor artişti precum Adrian Ghenie. FOTO: Fabrica de pensule

Cu toate că dezvoltarea economică a oraşului pare să fie în creştere, azi, la Cluj-Napoca, marea majoritate a organizaţiilor culturale existente se află permanent la limita supravieţuirii în absenţa unor structuri solide de infrastructură şi finanţare locală, se arată într-un protest semnat de mai mulţi oameni de cultură din oraş.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Manifestul pentru cultură ca bun comun În Cluj-Napoca” a fost încărcat pe platforma de petiţii „Declic.ro” şi a fost semnat de circa 120 de persoane, printre care amintim pe Diana Aldea, Centrul de Creaţie Maidan; Miki Branişte, manager cultural, ColectivA; Simina Corlat, Asociaţia LaPătrat; Andreea Iacob, Asociaţia Create.Act.Enjoy; Csilla Könczei, preşedinte, Fundaţia Tranzit - Monica Sebestyen, preşedinte; Asociaţia ARTA în dialog / Cinema ARTA; István Szakáts, preşedinte, Fundaţia AltArt; Oana Mardare, Reactor de creaţie şi experiment. 

Destinatarii solicitărilor cuprinse în document sunt Societatea civilă, Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, instituţiile de Cultură locale, universităţile.  
 
„Chemăm administraţia locală, instituţiile de cultură, universităţile, sectorul cultural independent să elaboreze şi să pună în practică, într-un efort colectiv, o strategie reală şi aplicabilă şi o serie de măsuri pentru reafirmarea culturii ca şi un bun comun al nostru, al tuturor”, se arată în manifest.

Membrii comunităţii clujene sunt chemaţi să susţină acest demers, de a dezvolta împreună această conştiinţă a comunităţii noastre: cultura noastră, culturile noastre. „Doar prin atitudinea noastră asumată şi prin efortul nostru colectiv ne vom regăsi la Cluj, între noi înşine, într-un dialog global”, se arată în manifest. 
 

De ce este important 

Iniţiatorii manifestului explică importanţa unei reconfigurări a finanţării sectorului cultural clujean: „Clujul este un oraş cultural prin tradiţie şi suntem mândri de asta. Avem zeci de instituţii de cultură şi peste 1000 de organizaţii şi firme care produc mii de evenimente culturale pe an. În termeni de ofertă culturală, oraşul nostru se aliniază din ce în ce mai mult la oraşele europene. Totuşi, pe lângă lărgirea binevenită a ofertei de produse culturale - aduse la Cluj într-o cheie antreprenorială şi în logica pieţei, avem, din păcate, şi reversul medaliei: scăderea alarmantă a producţiei culturale locale. Un număr îngrijorător de locuri de producţie culturală se află acum într-o situaţie critică, iar în ultimii ani multe s-au şi închis, mai ales din cele care puneau în valoare procesul pe lângă produsul cultural - generând modele de organizare socială alternative şi fiind active pe parcursul întregului unui an, construind relaţii constante cu publicul, şi în comunitatea locală. Acest sector, care se manifestă de multe ori autoreflexiv, contribuie activ la redefinirea comunităţii noastre, tinzând spre o societate echilibrată şi reprezentativă pentru toate categoriile sociale.” 
 

Spaţii precum Fabrica de pensule au fost închise  

În ciuda dezvoltării economice a oraşului, la Cluj-Napoca, cultura şi implicit artiştii, producătorii şi spaţiile care o susţin sunt într-o situaţie din ce în ce mai precară: „Marea majoritate a organizaţiilor culturale existente se află permanent la limita supravieţuirii în absenţa unor structuri solide de infrastructură şi finanţare locală, iar sectorul cultural suferă constant pierderi, unele recente precum închiderea unor spaţii precum Fabrica de Pensule şi ZUG.zone.”

Iniţiatorii petiţiei semnaleaz că „dimensiunea socială a producţiei culturale locale nu poate fi suplinită de dimensiunea economică a culturii.”
 
„Riscăm să pierdem tocmai procesele producţiei culturale locale care ne dau şansa să ne redefinim apartenenţele la multiplele noastre comunităţi şi apartenenţa la oraş. Or, neglijând producţia propriilor sale identităţi culturale, Clujul ajunge să îşi piardă nu doar unicitatea culturală născută din diversitate, dar şi coeziunea comunităţilor sale. Pledăm deci pentru elaborarea, asumarea şi implementarea unei viziuni ample care să-şi asume în mod real rolul esenţial al culturii în societate: un loc de întâlnire şi cunoaştere/dezvoltare a diverselor comunităţi”, se concluzionează în manifest. 
 
Vă mai recomandăm:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările