Protestul oamenilor de cultur─â din Cluj: ÔÇ×Dezvoltarea ora┼čului, ├«n cre┼čtere, dar organiza┼úiile culturale sunt la limita┬á supravie┼úuiriiÔÇŁ

0
0
cluj fabrica de pensule
Spa┼úiul cultural Fabrica de Pensule s-a ├«nchis dup─â ce a ajuns cunoscut la nivel interna┼úonal datorit─â unor arti┼čti precum Adrian Ghenie. FOTO: Fabrica de pensule

Cu toate c─â dezvoltarea economic─â a ora┼čului pare s─â fie ├«n cre┼čtere, azi, la Cluj-Napoca, marea majoritate a organiza┼úiilor culturale existente se afl─â permanent la limita supravie┼úuirii ├«n absen┼úa unor structuri solide de infrastructur─â ┼či finan┼úare local─â, se arat─â ├«ntr-un protest semnat de mai mul┼úi oameni de cultur─â din ora┼č.

ÔÇ×Manifestul pentru cultur─â ca bun comun ├Än Cluj-NapocaÔÇŁ a fost ├«nc─ârcat pe platforma de peti┼úii ÔÇ×Declic.roÔÇŁ ┼či a fost semnat de circa 120 de persoane, printre care amintim pe Diana Aldea, Centrul de Crea┼úie Maidan; Miki Brani┼čte, manager cultural, ColectivA; Simina Corlat, Asocia┼úia LaP─âtrat; Andreea Iacob, Asocia┼úia Create.Act.Enjoy; Csilla K├Ânczei, pre┼čedinte, Funda┼úia Tranzit - Monica Sebestyen, pre┼čedinte; Asocia┼úia ARTA ├«n dialog / Cinema ARTA; Istv├ín Szak├íts, pre┼čedinte, Funda┼úia AltArt; Oana Mardare, Reactor de crea┼úie ┼či experiment.┬á

Destinatarii solicit─ârilor cuprinse ├«n document sunt Societatea civil─â, Prim─âria ┼či Consiliul Local Cluj-Napoca, institu┼úiile de Cultur─â locale, universit─â┼úile.┬á┬á

ÔÇ×Chem─âm administra┼úia local─â, institu┼úiile de cultur─â, universit─â┼úile, sectorul cultural independent s─â elaboreze ┼či s─â pun─â ├«n practic─â, ├«ntr-un efort colectiv, o strategie real─â ┼či aplicabil─â ┼či o serie de m─âsuri pentru reafirmarea culturii ca ┼či un bun comun al nostru, al tuturorÔÇŁ, se arat─â ├«n manifest.

Membrii comunit─â┼úii clujene sunt chema┼úi s─â sus┼úin─â acest demers, de a dezvolta ├«mpreun─â aceast─â con┼čtiin┼ú─â a comunit─â┼úii noastre: cultura noastr─â, culturile noastre. ÔÇ×Doar prin atitudinea noastr─â asumat─â ┼či prin efortul nostru colectiv ne vom reg─âsi la Cluj, ├«ntre noi ├«n┼čine, ├«ntr-un dialog globalÔÇŁ, se arat─â ├«n manifest.┬á

De ce este important 

Ini┼úiatorii manifestului explic─â importan┼úa unei reconfigur─âri a finan┼ú─ârii sectorului cultural clujean: ÔÇ×Clujul este un ora┼č cultural prin tradi┼úie ┼či suntem m├óndri de asta. Avem zeci de institu┼úii de cultur─â ┼či peste 1000 de organiza┼úii ┼či firme care produc mii de evenimente culturale pe an. ├Än termeni de ofert─â cultural─â, ora┼čul nostru se aliniaz─â din ce ├«n ce mai mult la ora┼čele europene. Totu┼či, pe l├óng─â l─ârgirea binevenit─â a ofertei de produse culturale - aduse la Cluj ├«ntr-o cheie antreprenorial─â ┼či ├«n logica pie┼úei, avem, din p─âcate, ┼či reversul medaliei: sc─âderea alarmant─â a produc┼úiei culturale locale. Un num─âr ├«ngrijor─âtor de locuri de produc┼úie cultural─â se afl─â acum ├«ntr-o situa┼úie critic─â, iar ├«n ultimii ani multe s-au ┼či ├«nchis, mai ales din cele care puneau ├«n valoare procesul pe l├óng─â produsul cultural - gener├ónd modele de organizare social─â alternative ┼či fiind active pe parcursul ├«ntregului unui an, construind rela┼úii constante cu publicul, ┼či ├«n comunitatea local─â. Acest sector, care se manifest─â de multe ori autoreflexiv, contribuie activ la redefinirea comunit─â┼úii noastre, tinz├ónd spre o societate echilibrat─â ┼či reprezentativ─â pentru toate categoriile sociale.ÔÇŁ┬á

Spaţii precum Fabrica de pensule au fost închise  

├Än ciuda dezvolt─ârii economice a ora┼čului, la Cluj-Napoca, cultura ┼či implicit arti┼čtii, produc─âtorii ┼či spa┼úiile care o sus┼úin sunt ├«ntr-o situa┼úie din ce ├«n ce mai precar─â: ÔÇ×Marea majoritate a organiza┼úiilor culturale existente se afl─â permanent la limita supravie┼úuirii ├«n absen┼úa unor structuri solide de infrastructur─â ┼či finan┼úare local─â, iar sectorul cultural sufer─â constant pierderi, unele recente precum ├«nchiderea unor spa┼úii precum Fabrica de Pensule ┼či ZUG.zone.ÔÇŁ


Ini┼úiatorii peti┼úiei semnaleaz c─â ÔÇ×dimensiunea social─â a produc┼úiei culturale locale nu poate fi suplinit─â de dimensiunea economic─â a culturii.ÔÇŁ

ÔÇ×Risc─âm s─â pierdem tocmai procesele produc┼úiei culturale locale care ne dau ┼čansa s─â ne redefinim apartenen┼úele la multiplele noastre comunit─â┼úi ┼či apartenen┼úa la ora┼č. Or, neglij├ónd produc┼úia propriilor sale identit─â┼úi culturale, Clujul ajunge s─â ├«┼či piard─â nu doar unicitatea cultural─â n─âscut─â din diversitate, dar ┼či coeziunea comunit─â┼úilor sale. Pled─âm deci pentru elaborarea, asumarea ┼či implementarea unei viziuni ample care s─â-┼či asume ├«n mod real rolul esen┼úial al culturii ├«n societate: un loc de ├«nt├ólnire ┼či cunoa┼čtere/dezvoltare a diverselor comunit─â┼úiÔÇŁ, se concluzioneaz─â ├«n manifest.┬á

V─â mai recomand─âm:

Final ├«n ÔÇ×divor┼úulÔÇŁ de Fabrica de Pensule: apare ÔÇ×cel mai spectaculos centru de art─â din Rom├óniaÔÇŁ. De la Ghenie la Puiu

Arti┼čti rom├óni care fac istorie la New York: Mircea Cantor, Adrian Ghenie ┼či Ciprian Mure┼čan



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite