„Generalul Iarnă” va decide soarta războiului din Ucraina: „Când se va declanşa contraofensiva, statele vestice vor fi în criză energetică”
0
Analistul militar Ionuţ Şutea susţine că Ucraina va putea lansa la iarnă o contraofensivă strategică împotriva Rusiei. El susţine însă că atunci statele occidentale, în special Germania, vor fi în plină criză energetică, aşa încât vor face presiuni uriaşe asupra lui Volodimir Zelenski să accepte cerinţele Rusiei.
„Adevărul” i-a adresat analistului militar Ionuţ Şutea întrebarea care este elementul ce ar face diferenţa în acest conflict, având în vedere că se pare că nici Rusia, şi nici Ucraina nu au suficientă putere pentru a câştiga războiul.
„Ambele părţi sunt extenuate, o consecinţă a unui război de uzură de intensitate sporită. Factorii decisivi vor fi capacitatea ambelor părţi de a-şi regenera efectivele, atât soldaţi, cât şi sisteme militare, şi aprovizionarea cu tehnică militară grea, aşa-zisele „heavy weapons” (arme grele-n. Red.)”, este de părere expertul.
Pe de o parte, Rusia încearcă să-şi regenereze forţele, dar nu a instaurat o mobilizare generală. „În schimb, se bazează pe rezervişti, militari în termen „convinşi” într-un fel sau altul să se înroleze cu contract, soldaţi retraşi dar re-chemaţi în serviciu şi recrutarea din rândul civililor cu oferte bănoase şi contracte pe termen scurt”, precizează Şutea.
De cealaltă parte, Ucraina încearcă, de asemenea, să-şi sporească forţele armate: „Dacă vă amintiţi, la începutul războiului, Zelensky a anunţat o mobilizare generală. De atunci, un flux constant de recruţi s-a alăturat Forţelor de Apărare Teritorială. Dar au nevoie de timp pentru a fi antrenaţi şi, cel mai important, au nevoie de echipamente, de la cel tactic la tehnica grea, în jurul căreia să se poată forma batalioane şi brigăzi.”
Problemele aduse de „generalul Iarnă”
Şutea crede că ucrainenii trebuie să-şi limiteze pierderile umane şi teritoriale, până când acumulează suficiente efective şi armament pentru a lansa o contraofensivă strategică. „Acest apogeu ar putea fi atins, după unele estimări mai optimiste, în iarna acestui an. Totuşi, apare o altă problemă: la iarnă, statele occidentale, în special Germania, se vor afla în plină criză energetică. Presiunea externă ar putea creşte pentru ca Kievul să se pună la masa negocierilor. Acest scenariu aduce la un alt factor decisiv: voinţa politică”, detaliază expertul în intelligence militar. El crede că unele state vest-europene şi-ar putea pierde răbdarea şi l-ar putea îndemna pe preşedintele Volodimir Zelensky să cedeze cererilor Rusiei.
Pe de altă parte, Putin are un mare avantaj, crede Şutea: „Nu se confruntă cu nicio presiune internă (cel puţin nu una serioasă care să poată fi percepută din exterior). De fapt, doar Gerasimov, Shoigu şi generalii săi (oricine conduce războiul luna aceasta) sunt supuşi unei presiuni imense pentru a obţine rezultate.”
Criza energetică de la iarnă va avea efecte asupra voinţei politice a statelor vestice de a ajuta Ucraina, spune Şutea. FOTO: Shutterstock
„Germania nu va renunţa la gazul rusesc”
Şutea crede că obiectivul iniţial al lui Putin, de a captura toată Ucraina (atât teritoriu, cât şi suveranitatea) stă în cotinuare în picioare: „Singurul lucru care s-a schimbat este calendarul. Blitz-ul iniţial eşuat a fost un duş rece şi i-a forţat pe ruşi să realizeze că nu vor răsturna Guvernul de la Kiev în două zile şi că nu vor acapara toată Ucraina, al doilea cel mai mare stat în Europa, dintr-o singură muşcătură. Dar, din punctul de vedere al Moscovei, în maximum doi ani sau mai mult dacă e nevoie, obiectivul poate fi atins!”
O prelungire a războiului ar determina probleme economice pentru Rusia, spune expertul, care acestea nu vor fi îndeajuns de mari pentru a o convinge să renunţe la război. „Am avea nevoie ca Germania să renunţe la gazul rusesc pentru a da în sfârşit o lovitură mare, dar nu va face acest lucru fără furnizori alternativi. Şi, mai simplu spus, nimeni de pe piaţă nu are suficient gaz pentru a-l înlocui pe cel rusesc. Gazele naturale lichefiate (GNL) din Qatar vor începe să alimenteze gospodăriile şi industria germană abia din 2024, iar asta cu condiţia ca serviciile de informaţii militare ale Rusiei să nu saboteze instalaţiile de GNL offshore ale Germaniei (acestea vor deveni o ţintă secretă, prioritară pentru Moscova)”, crede Şutea.
Pe de altă parte, PIB-ul Ucrainei este de aşteptat să scadă cu 50% numai în acest an, cu consecinţe demografice şi industriale devastatoare pe termen lung. „Fiecare parte crede că cealaltă va rămâne fără timp şi că nu va mai putea continua războiul”, concluzionează el.
Ucraina, grav defavorizată în privinţa artileria
Expertul menţionează că la finalul summit-ului NATO de la Madrid s-a stabilit că 50 de state vor oferi, în cadrul unei acţiuni de ajutor militar coordonată de SUA, armament pentru Ucraina. În acest context, Şutea susţine că războiul în Ucraina s-a schimbat din punctul de vedere al armelor folosite: „artileria, obuzierele, lansatoarele de rachete sunt principalii jucători în Donbas, susţinute de drone, pentru atacul la sol şi direcţionarea focului, plus tancuri şi vehiculele de transport atunci când manevrarea este posibilă.”
Acum se pune accentul pe războiul cu artilerie, care depinde mult, spune expertul, de raportul forţelor (câtă artilerie poţi trage vs. câtă artilerie poate trage inamicul), mobilitate şi rază de acţiune (pentru a evita focul de contra baterie şi lovi în profunzime) respectiv capacitatea de a reaproviziona muniţia.
Potrivit expertului militar, artileria este zona în care Ucraina are probleme structurale: „Ţara este grav defavorizată în ceea ce priveşte artileria. O estimare din mai arăta că Rusia trage până la 50.000 de focuri de artilerie, iar ucrainenii nu pot riposta decât cu aproximativ 5.000 până la 6.000 de focuri pe zi”. Mai mult, chiar dacă ucrainienii ar avea coordonatele tuturor bateriilor ruseşti, aceşti nu le pot distruge din lipsă de artilerie. Acesta este motivul pentru care Kievul pledează constant pentru mai multă artilerie. „Sisteme precum obuzierele M777, Krab, Panzerhaubitze-2000, Caesar sau lansatoarele de rachetă multiple M142 HIMARS şi M270 MLRS oferă avantaje imense (tehnice, tactic-operaţionale), dar fără cantităţi mari nu vor face diferenţa pe termen lung. Iar pentru a furniza cantităţi mari, nu doar simbolice sau cu impact tactic limitat, avem nevoie de voinţă politică, pregătire şi, probabil, cel mai important, capacitatea industrială de a susţine producţia pe termen lung”, explică Şutea.
„Lanţul slăbiciunilor” în ajutorul pentru Ucraina
Expertul vorbeşte despre un „lanţ al slăbiciunilor” în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina cu aceste sisteme avansate: acestea nu pot fi produse în masă pe termen scurt, iar statele NATO nu îşi pot goli inventarul, deoarece rămân ele expuse.
Pe de altă parte, industria de apărare europeană nu este pregătită să susţină producţia la scară largă aşa cum ar cere un război convenţional, de lungă durată. „Ne-am culcat pe ureche de la sfârşitul războiului rece. Practic, singurii care pot furniza cantităţi de armament greu şi, din fericire, o şi fac sunt SUA, care se bazează pe o puternică industrie militară”, arată Şutea.
El mai precizează că, totuşi, Ucraina poate să lovească nodurile logistice ruseşti din spatele liniei de front şi pe cele intermediare de pe teritoriul Rusiei. „Aceste atacuri pot perturba liniile de aprovizionare şi, în consecinţă, ofensivele inamice. HIMARS şi M270 MLRS sunt deosebit de utile în acest sens - muniţiile oferite Ucrainei pot lovi ţinte la 70-80 km distanţă”, arată expertul.
Ionuţ Şutea este analist şi instructor în Intelligence din Surse Deschise (OSINT). FOTO: Arhivă personală
Cine este Ionuţ Şutea
Ionuţ Şutea este analist şi instructor în Intelligence din Surse Deschise (OSINT), specializat pe sisteme militare şi conflicte armate. A fondat T-Intelligence, o platformă care are scopul de a informa cetăţenii transatlantici cu privire la problemele de securitate de interes comun. Analizele T-Intelligence au apărut în Forbes, Janes şi în rapoarte de securitate guvernamentale, precum cel întocmit de guvernul canadian în cazul avionului de pasageri doborât de iranieni deasupra Teheranului. Şutea a fondat Knowmad, un training în metode de cercetare şi analiză în OSINT prin care a pregătit peste o sută de cursanţi inclusiv din zona guvernamentală euro-atlantică. Este directorul de cercetare şi intelligence al Tactical Report, o firmă de consultanţă pe geopolitică şi apărare pe regiunea Orientului Mijlociu. A obţinut un masterat în studii de securitate, intelligence şi studii strategice de la Universitatea din Glasgow, unde şi predă periodic pe aceste teme. El este licenţiat în Studii de Securitate de la Universitatea Babeş-Bolyai.
Se încarcă comentariile...
