Emil Racoviţă, onorat de Google, uitat de autorităţile clujene. Muzeul dedicat savantului este închis de doi ani

Emil Racoviţă, onorat de Google, uitat de autorităţile clujene. Muzeul dedicat savantului este închis de doi ani

Muzeul de Speologie este închis de doi ani. FOTO: cluj.travel

Aniversarea a 145 de ani de la naşterea savantului Emil Racoviţă a fost onorată de Google prin personalizarea paginii de pornire a motorului de căutare în amintirea speologului român. În schimb, autorităţile clujene au închis, de doi ani, Muzeul de Speologie, unic în lume, dedicat lui Racoviţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Emil Racoviţă a fost primul biolog din lume care a studiat viaţa din Antartica, dar şi întemeietorul unui nou domeniu de cercetare: biospeologia. Google l-a omagiaat printr-un logo special, pe 15 noiembrie, cu ocazia aniversării a 145 de ani de la naşterea sa.
 
Speologul ieşean a trăit mai bine de 20 de ani la Cluj, unde a fost profesor şi unde a pus bazele unei ştiinţe a cărei imagine este astăzi. Autorităţile clujene lasă în paragină singurul muzeu de speologie din lume şi nicio autoritate nu a organizat vreun eveniment în memoria savantului, relatează transilvaniareporter.ro.
 
„Dosarul cu privire la imobilul în care funcţiona Muzeul de Speologie este blocat în instanţă. Primăria nu poate redeschide muzeul pentru că nu poate face reparaţii la clădirea la care nu este unic proprietar”, a declarat pentru Transilvania Reporter purtătoarea de cuvânt a Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu.  
 
Muzeu unic în lume 
 
Imobilul care adaposteste Muzeul de Speologie „Emil Racovita” este considerat monument istoric, a fost construit in secolul al XIV-lea si se afla in patrimoniul Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca. El este situat in Piata Unirii nr. 25 bis, fiind inscris pe lista monumentelor istorice la pozitia 346, cod 13B0242.
 
Amenajarea si functionarea muzeului in una dintre cele mai vechi constructii din oras, sit a carui valoare deosebita rezida in elementele de arhitectura medievala (ziduri construite din blocuri de piatra, fragmentul unuia dintre turnurile de aparare ale cetatii), precum si din informatiile cu caracter istoric pe care le adaposteste (inscriptii executate de catre detinuti si gardieni – pana in secolul al XIX-lea cladirea a avut destinatia de inchisoare a orasului) au contribuit pe de o parte la reintegrarea acesteia in circuitul socio-economic si cultural-turistic, iar pe de alta, la imbogatirea patrimoniului cultural national, prin originalitate si unicitate, se arată în descierea muzeului de pe pagina Universităţii Babeş-Bolyai. 
 
Muzeul include “Colectia Emil Racovita”, cu numeroase exponate deosebit de valoroase, precum: un caiet de notite din perioada in care Racovita era student la Universitatea Sorbona din Paris (1886 – 1891), microscopul “Zeiss” si aparatul de fotografiat “Lihnof” de care s-a servit in Expeditia antarctica belgiana (1897-1899), diapozitivele si proiectorul pe care le-a utilizat in sustinerea cursului de biologie generala de la Facultatea de Stiinte din Cluj, desene originale cu care si-a ilustrat lucrarile stiintifice, obiecte personale de birou s.a. 
 
 
Cine a fost Emil Racoviţă 
 
Racoviţă s-a născut în Iaşi, pe 15 noiembrie 1868, şi a fost elev al biologului Grigore Cobălcescu. La institenţele tatălui său, tânărul Racoviţă a urmat cursurile Facultatea de Drept din Paris, după care s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii Sorbona.  La vârsta de numai 25 de ani, Emil Racoviţă este ales membru al „Societăţii zoologice“ din Franţa şi selectat să participe la expediţia antarctică belgiană, la bordul navei Belgica. Expediţia a avut caracter internaţional, pe lângă belgieni participând şi norvegianul Roald Amundsen (ofiţer secund), americanul Frederick Cook (medic) şi polonezii Antoine Dobrowolski (meteorolog) şi Henryk Arctowski (geolog).
 
Echipa  a părăsit bordul navei de 22 de ori pentru a aduna informaţii şi pentru a efectua experimente, iar Emil Racoviţă a fost primul cercetător care a reuşit să colecteze mostre biologice şi zoologice din zone aflate în afara cercului polar antarctic. Savantul român a rămas istorie pentru faptul că a descoperit existenţa balenelor cu cioc. 
 
Emil Racoviţă, fondator al biospeologiei
 
După întoarcerea din expediţia din Antarctica, Racoviţă vizitează peştera Cueva del Drach, din Mallorca, în 1904. Acolo, el descoperă noi specii de crustacee şi devine fascinat de acest domeniu de studiu. Astfel, el renunţă la cercetarea în oceanologie şi se dedică ecosistemelor subterane. În 1907, va publica „Essai sur les problemes biospeologiques”, prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După aceea, va iniţia un program internaţional de cercetare numit „Biospeologica” care să studieze fauna peşterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, înfiinţează la Cluj primul Institut Speologic din lume.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: