Cum te poate costa folosirea limbii maghiare 100.000 de euro în România. Manipularea unei decizii a instanţei

Cum te poate costa folosirea limbii maghiare 100.000 de euro în România. Manipularea unei decizii a instanţei

Imaginea folosită la postarea FUEN: „Un primar maghiar al unei comune din România a primit o amendă de aproape 100.000 de euro pentru un semn bilingv”. FOTO: Minority SafePack/Facebook

Comunicatul Federaţiei Minorităţilor Naţionale din Europa (FUEN), în care se arată că un primar de comună din Harghita a fost amendat cu 100.000 de euro pentru o inscripţie în maghiară pe clădirea administrativă, a ajuns viral pe Facebook. Informaţia manipulează opinia publică, deoarece procesul la care face referire are ca obiect nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti.

„Folosirea limbii materne în administraţia publică poate să te coste 100.000 de euro în România” - aşa începe postarea care a ajuns virală pe pagina de Facebook „Minority safepack” – iniţiativă cetăţenească pro-minorităţi din mai multe ţări europene, care în România este sprijinită de UDMR.
 
Se arată, în continuare, că primarul din comuna Corund, localitate din judeţul Harghita unde procentul de etnici maghiari este de 93%, a fost amendat pentru că a pus pe clădirea primăriei inscripţia „Községháza” în limba maghiară, lângă termenul românesc „Primaria”. 

Aceasta în condiţiile în care „Consiliul local şi primarul Mihály Katona nu au încălcat legea, deoarece inscripţiile bilingve pe clădirile publice nu sunt interzise de legea română, convenţiile europene şi internaţionale”, se mai arată în postare.
 
Concluzia: „Intimidarea şi eforturile de a face imposibilă exprimarea identităţii maghiare este o politică de stat neoficială, dar consistentă în România”. 
Textul postării despre care vorbim este, practic, un comunicat de presă al Federaţiei Minorităţilor Naţionale din Europa (FUEN).
 
 

Cum este manipulată opinia publică

 
 
Postarea manipulează opinia publică deoarece procesul pierdut de către primarul din Corund relevă o situaţie mai complexă.
 
Comunicatul lasă să se înţeleagă faptul că un primar dintr-o localitate cu o populaţie majoritară maghiară (93%) nu este lăsat să monteze pe clădirea Primăriei o inscripţie în limba majorităţii locuitorilor. Fals. Întregul litigiu a pornit de la o neînţelegere în ceea ce priveşte traducerea cuvântlui „Primărie”.
 
Edilul a ales termenul „Községháza” – termen specific administraţiei din Ungaria, dar care în limba română nu are semnificaţia „Primărie”, ci „Casa comunelor”. Termenul acceptat este „Polgarmesteri Hivatal” şi este folosit de sute de primării din România fără nicio problemă.
 
Practic, primarul Mihály Katona a pierdut două procese: unul în 2016 - în care era obligat să dea jos inscripţia „Községháza” de pe primărie; şi altul în 2019-  în care s-a cerut sancţionarea lui pentru că a refuzat să execute decizia din 2016. Ambele procese au fost intentate de Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), un ONG care a intentat mai multe procese cu obiect similar unor primării din Harghita şi Covasna. 
 
 
 
 
 

„Minority safepack”, guvernul maghiar şi UDMR

 
 
Textul postării despre care vorbim este, practic, un comunicat de presă al Federaţiei Minorităţilor Naţionale din Europa (FUEN) care a fost postat pe Facebook pe data de 10 aprilie. Postare a provocat o avalanşă de reacţii - peste 1.000 de comentarii  - aparţinând etnicilor maghiar, dar şi românilor. 
La două zile după această postare, s-a revenit cu un mic clip de 1,20 de minute care relua informaţiile din comunicat intercalate cu imagini ale primarului din Corund, ale clădirii primăriei şi ale mai multor inscripţii bilingve din ţară. Postarea a fost „sponsorizată”, adică s-au plătit bani către Facebook, pentru a ajunge la cât mai multe persoane.
 
„Minority safepack” este o iniţiativă a Federaţiei Minorităţilor Naţionale din Europa (FUEN), entitate din care fac parte mai multe ONG-uri ale minorităţilor etnice din Europa, care este condusă de un membru UDMR, Loránt Vincze. Printre sponsorii principali ai iniţiativei se numără guvernul maghiar. Scopul „Minority safepack”  este promovarea unui set de norme unitare la nivelul UE în ceea ce priveşte drepturile şi interesele minorităţilor naţionale şi etnice.
 
Iniţiatorii au strâns 1,2 milioane de semnături pentru ca proiectul să poate fi dezbătut în Parlamentul european ca iniţiativă legislativă. Cei mai mulţi semnatari au fost din Ungaria – peste 527.000 de persoane – şi din România – 254.000. 
 
 
Primarul Mihály Katona

Ce spune primarul din Corund: „Se poate folosi limba maghiară”

 
 
Primarul Mihály Katona a fost întrebat de „Adevărul” cum i se pare ideea vehiculată în comunicatul FUEN şi anume că nu se poate folosi limba maghiară în administraţie în localităţi în care populaţia este majoritar maghiară:
 
„Se poate folosi limba maghiară şi aici eu n-am avut nicio răutate împotriva cuiva cu această inscripţie. La intrările în primărie, plăcuţele bilingve sunt amplasate conform legilor cerute”, a spus acesta. 
Primarul explică cum a decurs litigiul în instanţă.
 
Curtea de Apel Târgu Mureş a decis în decembrie 2016 eliminarea înscripţiei „Községháza” de pe primărie. Atunci pe clădire erau două inscripţii: Primărie - în stânga şi Községháza – în dreapta. „Am îndepărtat pe ambele inscripţii atunci. În hotărâre este menţionat că  - traducerea „Községháza” nu înseamnă Primărie ci Casa comunală”, explică edilul. După o perioadă, primarul a postat din nou două inscripţii pe clădire: în stânga „Casa comunală” şi în dreapta a rămas „Községháza”. Astfel, el nu a adaptat termenul maghiar după semnificaţia românească, ci a făcut invers.
 
„Nu am făcut asta ca să facem rău nimănui sau să nu executăm hotărârea judecătorească, nu credeam că fac o ilegalitate. Mi s-a părut că denumirea „casa comunală” este mai potrivită, deoarece clădirea nu este doar sediul Primăriei, ci şi al Consiliului Loca. Comuna are personalitate juridică, nu primarul”, a răspuns acesta. 
 
 
 

Nu m-ar deranja să scrie „Polgarmesteri Hivatal”

 
 
Primarul a susţinut că şi-a bazat decizia de a monta inscripţia „Községháza” pe prevederile unui dicţionar din 1976 care traducea termenul Primărie în maghiară astfel „Községháza”,  „Polgarmesteri Hivatal” sau „Városháza”.
 
Cu toate acestea, edilul a susţinut că nu l-ar deranja ca pe Primărie să apară termenul folosit în alte localităţi de „Polgarmesteri Hivatal”. 

În 2017, Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC) a demarat un nou proces în care cerea instanţei sancţionarea primarului pe motiv că nu a îndepărtat inscripţia „Községháza” – aşa cum a fost obligat în 2016. 

Pe 8 aprilie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureş l-a condamnat pe primar la „o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere care se face venit la bugetul de stat, începând cu data de 21.10.2016 şi până la executarea obligaţiei”, plus „penalităţilor de întârziere de 100 lei pe zi în favoarea reclamantei”. Asta ar însemna un total de circa 100.000 de euro.
 
Primarul Mihály Kato a susţinut că va respecta decizia instanţei, el chiar demontând inscripţia în maghiară în ianuarie 2019. Astfel, acum pe clădirea primăriei nu mai este nicio inscripţie, nici în română, nici în maghiară. „Studiem posibilitatea intentării unui recurs în anulare pentru că avem argumente în acest sens”, a mai spus el.
 
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, este „revoltat”. 

Reacţia UDMR

 
 
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a atacat, pe Facebook, vehement hotărârea judecătorească arătând că „este scandaloasă”, deoarece sancţionează ceea ce „legea şi convenţiile internaţionale pe care România le-a ratificat”.
 
„Sunt extrem de revoltat de amenda primită de primarul din Corund! Impunerea unei pedepse de aproape 100.000 de euro este nedreaptă, disproporţionată şi rău intenţionată din partea justiţiei. Se pare că limita este doar cerul când vine vorba de punerea la punct a conducătorilor comunităţii noastre, pentru folosirea simbolurilor noastre, sau dacă pe primăriile noastre apare o inscripţie în limba maghiară”, a arătat preşedintele UDMR.
 
„O decizie ca aceasta creşte tensiunea şi neîncrederea faţă de reprezentanţii majorităţii şi faţă de justiţie”, a mai spus Kelemen, care a adăugat că „ne vom exprima indignarea la toate forurile internaţionale existente”.
 
ProiectUL „Minority safepack” este în această perioadă folosit în scop electoral, argumentându-se că protecţia minorităţilor prin acest pachet de norme va fi decisă de viitorul Parlament European.   
FUEN precizează într-un comunicat de presă că a întocmit, în 5 aprilie, un document privind adoptarea „Minority safepack”, pe care l-a trimis partidelor politice care participă la alegerile europarlamentare.
 
„Adevărul” a încercat să-l contacteze pe Kelemen Hunor, dar acesta nu a răspuns la telefon. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: