Gâştele cu gât roşu monitorizate de ornitologi s-au cuibărit în Kalmykia, singura republică budistă a Europei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Două gâşte cu gât roşu, monitorizate prin emiţătoare satelit, printre cele mai rapide păsări FOTO SOR
Două gâşte cu gât roşu, monitorizate prin emiţătoare satelit, printre cele mai rapide păsări FOTO SOR

Două gâşte cu gât roşu (care fac parte din populaţia-record înregistrată la finele lui 2020), monitorizate de ornitologii români prin emiţătoare satelitare, au ajuns recent în singura republică tibetană budistă din Europa - Republica Kalmykia din Rusia.

Păsările au iernat în România şi-au început migraţia de primăvară. Transmiţătoarele au fost amplasate de Societatea Ornitologică Română în cadrul proiectului „Life for Safe Flight”.

Pentru majoritatea dintre noi primăvara vine odată cu începutul lunii martie, iar primăvara astronomică începe din a doua jumătate a lunii, dar pentru păsări migraţia de primăvară şi pregătirea pentru această etapă începe mult mai devreme.

Cele două gâşte cu gât roşu ale căror emiţătoare satelitare mai transmit încă date şi-au început migraţia de primăvară şi au ajuns deja în Republica Kalmykia, din Rusia. Transmităţoarele au fost amplasate în cadrul proiectului „Life for Safe Flight”.

„Peter, care este un veteran şi pe care îl urmărim din mai 2019, a fost primul care a ajuns în Kalmykia după un maraton de 38 de ore. Gâsca cu gât roşu a zburat aproape 1.100 de kilometri cu o viteză medie de aproximativ 26-28 de kilometri pe oră. S-a stabilit în zona Manych-Gudilo la 27 februarie.

Pantaley a stabilit din nou recorduri şi în aproximativ 22 de ore a zburat peste 1.140 de kilometri cu o viteză de aproximativ 51-52 de kilometri pe oră. Pasărea nu a ajuns încă în zona Manych-Gudilo. Aparent doar s-a oprit în Republica Kalmykia, în 3 martie, pentru o scurtă pauză şi pentru a se recupera. 

Există mari speranţe ca ambele gâşte să fie în continuare monitorizate cu succes în locurile lor de cuibărit din Siberia, deoarece de la începutul anului vânătoarea de primăvară a fost interzisă în zona de câmpie Manych-Gudilo. În această primăvară, colegii ruşi planifică o monitorizare majoră în zonă şi aşteptăm cu nerăbdare mai multe date din teren”, a explicat Dan Hulea, directorul Societăţii Ornitologice Române (SOR).

calarasi gasca cu gat rosu foto SOR

Una dintre gâştele monitorizate de ornitologi FOTO SOR 

Kalymkia este o republică situată în extrema sud-vestică a continentului, între Caucaz şi Marea Caspică, aproape de Kazahstan. Face parte din districtul federal sudic al Rusiei şi se învecinează cu Dagestanul la sud şi Kraiul Stavropol la sud-vest; Regiunea Volgograd la nord-vest şi nord şi Regiunea Astrahan la nord şi est; Regiunea Rostov la vest şi Marea Caspică la est. Kalmykia este singura regiune din Europa în care budismul este cea mai practicată religie.

Republica acoperă o suprafaţă de 76.100 kilometri pătraţi (29.400 mile pătrate), cu o populaţie mică de aproximativ 300 de mii de locuitori. [14] Republica găzduieşte calmucii, un popor de origine mongolă care este în primul rând de credinţă budistă. Capitala republicii este oraşul Elista, care a câştigat o reputaţie internaţională pentru competiţiile internaţionale de şah. 

Număr record de păsări în România

La sfârşitul anului trceut, pentru prima data în ţara noastră, biologii au anunţat un număr record de gâşte cu gât roşu care iernează în România. Specialiştii SOR au numărat peste 14.000 de indivizi în zonele din sud-estul ţării. 

Dan Hulea, preşedintele SOR, spune că mai mulţi factori au influenţat acest lucru: Este vorba mai întâi de temperaturile din zonele de unde ele vin (Rusia, Cercul Polar), dar şi pandemia care, în acest an, pentru gâşte a fost benefică. 

Actuala situaţie sanitară ne ţine mai mult în case, astfel că presiunea exercitată de vânătoare este mult mai redusă. Au găsit asfel un mediu propice pentru a se instala în ţara noastră. Păsările ajung în România în lunile noiembrie - decembrie şi pleacă în martie. 

În acest an, arată Dan Hulea, păsările s-au dus tot mai puţine în Bulgaria, unde mergeau de obicei. Ele se instalau pe lacuri sărate şi pe coasta Mării Negre. Acum au sosit în număr mare în Dobrogea şi în sud-estul Câmpiei Române.

calarasi gaste cu gat rosu foto SOR

Gâştele cu gât roşu iernează în România FOTO SOR

Primul recensământ al speciilor de gâşte care iernează în România, realizat în perioada 21-22 noiembrie, s-a încheiat cu un număr record la gâştele cu gât roşu. Specialiştii SOR au numărat peste 14.000 de indivizi în zonele din sud-estul ţării. 

În cei 20 de ani de monitorizare a gâştei cu gât roşu în România, numărul mediu care se înregistra în luna noiembrie era de 5.500 de indivizi. Anul acesta, ornitologii SOR au înregistrat un număr record de gâşte cu gât roşu: 14.709. 

Străbat de câte 2 ori pe an câte 4.000 de kilometri

Cea mai mare concentraţie de indivizi a fost semnalată în zona lacului Balta Albă, 7.565, urmată de Lacul Strachina şi Insula Mare a Brăilei, cu peste 1.000 de indivizi fiecare. Şi în câteva zone umede de pe malul nordic al complexului lagunar Razim-Sinoe s-au numărat peste 1.600 de păsări. Alte câteva sute de indivizi au fost semnalaţi în mai multe zone umede din partea de sud-est a ţării. 

Biologul Dan Hulea spune că în niciun an nu s-au mai confruntat cu această situaţie. Dacă nu sunt deranjate, numărul gâştelor creşte.

calarasi gaste cu gat rosu foto SOR

Traseul parcurs de gâsca Pantaley FOTO SOR

După un traseu plin de obstacole, gâştele cu gât roşu care vin din Rusia, de la Cercul Polar, şi străbat de 2 ori pe an câte 4.000 de kilometri, au preferat să ierneze în România în număr cât mai mare. De asemenea, zonele lor preferate sunt cele cultivate cu grâu de toamnă, orz şi rapiţă, pentru a avea cu se hrăni. 

calarasi gaste cu gat rosu foto SOR

Traseul parcurs de Peter FOTO SOR

Au nevoie să înnopteze în locuri sigure, cum ar fi cursul Dunării, care le asigură apa necesară pentru a supravieţui. Chiar dacă vorbim în acest an de un număr record de păsări, fermierii care vor suferi stricăciuni vor fi despăgubiţi. În ultimii ani, pentru culturile acestora s-au plătut sume cuprinse între 10 şi 15 milioane de euro. „Cred că este important să găsim o soluţie avantajoasă de ambele părţi, şi pentru fermieri, dar şi pentru vieţuitoare“, conchide Dan Hulea, liderul SOR.

Vă mai recomandăm şi:

 

Ce alegem: complicaţii la COVID-19 sau reacţii secundare la vaccin? Evaluarea riscurilor cu dr. Beatrice Mahler

 

Alina Mungiu-Pippidi: Cioban lovit de trăsnet după ce s-a vaccinat cu Astra Zeneca

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite