Ce alegem: complicaţii la COVID-19 sau reacţii secundare la vaccin? Evaluarea riscurilor cu dr. Beatrice Mahler

0
0
Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului ”Marius Nasta” din Capitală
Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului ”Marius Nasta” din Capitală

Ce este mai puţin riscant: să faci COVID-19 şi treci prin complicaţii şi eventual sechele dacă forma a fost una gravă sau să te vaccinezi ca să previi infecţia, asumându-ţi totodată efectele secundare care pot apărea? Specialiştii pun argumentele pro şi contra în balanţă.

Mai multe ţări europene  - printre care Germania, Italia, Franţa - au suspendat temporar administrarea serului anti-COVID produs de AstraZeneca suspectat că ar determina reacţii adverse grave. România a carantinat doar un anumit lot.  Reprezentanţii Agenţiei Europene a Medicamentului au promis investigarea de urgenţă a situaţiei şi clarificarea ei. Ar trebui să ne temem şi să renunţăm la vaccinare sau să mergem înainte cu asumarea unor riscuri? Şi mai ales, cât de mari sunt acestea? 

Dr. Beatrice Mahler, este medic primar pneumolog, managerul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie ”Prof.dr. Marius Nasta” din Bucureşti, spital COVID. Specialistul a explicat pentru ”Adevărul” care sunt principalele complicaţii pe care le provoacă infecţia cu SARS-CoV-2  şi de ce ar fi bine să continuăm să ne imunizăm. 

Adevărul: Care sunt cele mai severe complicaţii ale bolii COVID-19? 

Dr. Beatrice Mahler: În primul rând, sunt cele la nivelul aparatului respirator. Ştim că acea furtună inflamatorie, acea concentraţie de proteine se cantonează în mare parte la nivelul plămânilor. Şi, practic, resorbţia acelor proteine din plămâni se face incomplet. Şi dacă leziunile au fost extinse, riscul să fie afectată funcţia pulmonară pe termen lung este major. 

Ce înseamnă asta?

Înseamnă o scădere a calităţii vieţii şi o recuperare lentă. În afară de plămâni, o afectare destul de frecventă şi importantă este cea prin mecanismul imun produsă în sfera neurologică. Există aşa-numitul sindrom post-COVID care se manifestă printr-o astenie marcată, printr-o stare generală care parcă nu permite activitatea la intensitatea pe care o aveam înainte, o stare de oboseală care nu poate fi explicată de pacient. 

O afectare despre care se vorbeşte de ceva timp este tromboza. Ce este şi cum se produce? 

Infecţia SARS-CoV-2 produce la nivelul vaselor o leziune inflamatorie care modifică structura internă a vasului şi favorizează apariţia trombozelor, la care se adaugă o modificare a trombocitelor care vor fi predispuse să adere devasele lezate de inflamaţie şi să producă cheaguri de sânge în cele mai diverse zone. Avem persoane care, după două săptămâni de evoluţie, când ne aşteptăm ca lucrurile să evolueze spre bine, fac complicaţii trombotice şi anume: tromboembolism pulmonar – iar aici riscul este de moarte subită, chiar dacă pacientul se află pe tratament anticoagulant şi este în spital sub supraveghere. Pentru că, dacă trombul este masiv, chiar dacă noi încercăm să ventilăm plămânul, practic el nu mai primeşte sânge ca să poată fi oxigenat, şi atunci lucrurille se complică foarte mult. Putem avea situaţii – şi am avut – în care pacienţii au făcut infarct cu tot tratamentul inclusiv terapie specifică, lucrurile nu au evoluat favorabil; numeroase accidente vasculare-cerebrale, cu pareze şi cu complicaţii extrem de mutilante pe termen  lung. 

Se mai pot recupera aceşti pacienţi 100%? Ce se ştie până acum? 

Nu avem încă un bilanţ extrem de exact al gradului de afectare şi a modificărilor care rămân în plămâni după trecerea prin boală. Pentru că evaluarea şi bilanţul final se face cam la un an. Dacă afectarea nu a fost masivă, de regulă, plămânii reuşesc să recupereze o parte din funcţia pulmonară şi să rămână cu nişte sechele care sperăm să nu aibă un impact important. Altfel, pot să existe leziuni, cicatrici care să favorizeze în timp, infecţii respiratorii pe care cineva le poate dezvolta mai uşor decât dacă nu ar fi avut acele leziuni. 

Apropo de tromboze, unul dintre serurile de imunizare anti-COVID este suspectat de acest efect secundar. Poate fi tromboza unul dintre efectele secundare ale unui astfel de vaccin? 

Nu avem, în acest moment, astfel de informaţii medicale. 

Ar trebui să ne sperie efectele secundare care apar în urma vaccinării? 

Trebuie să fim informaţi cu privire la reacţiile adverse şi asta este obligaţia fiecăruia dintre noi, a celor care lucrăm în domeniul medical. Trebuie să spunem că reacţiille adverse pot să existe, pot fi frecvente, foarte frecvente şi mai puţin frecvente, că întotdeauna o persoană care efectuează orice tip de tratament poate să se aştepte la o reacţie adversă – pentru că practic introduce în organism o substanţă pe care organismul o tolerează perfect sau imperfect. Nu trebuie să ne speriem de ele, dar trebuie să ştim ce să facem atunci când apar. 

În concluzie, ar trebui să alegem să ne vaccinăm? 

Din punctul meu de vedere, la ce cunoaştem până în acest moment, vaccinul este soluţia profilactică, dar care nu oferă acoperire de 100%, atenţie! Dar, cu cât vom fi mai mulţi vaccinaţi şi cu cât o să scădem mai mult circulaţia virusului între noi, în comunitate, cu atât cresc şansele să revenim la o viaţă cât mai aproape de normalitate.   

vaccinare astrazeneca foto TOBIAS SCHWARZ / AFP / POOL

Care sunt şi cât de frecvent apar reacţiile adverse

Dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul naţional de Boli Infecţioase ”Prof.dr. Matei Balş” din Capitală a explicat că este absolut normal să avem efecte secundare în urma inunizării. ”Nu există vaccin nicăieri în lume care să fie fără reacţii adverse. Acestea sunt în primul rând la locul de injectare – durere, roşeaţă, umflarea zonei. Poate fi, într-o mai mică măsură simptomatologie generală de tip febră, durere de cap, dureri musculare, oboseală, lucruri care se corectează în 24 de ore, maximum 2-3 zile. Într-un procent categoric mai mic, apar şi alte modificări precum parestezii la nivel facial, de exemplu. Dacă tromozele pot face parte din aceste reacţii secundare? ”Deocamdată nu sunt documentate. Dacă vorbim strict de AstraZeneca şi loturile de ser carantinate, nu există nişte concluzii”, subliniază medicul infecţionist. Ce înseamnă asta? ”Ca să aflăm dacă există un risc de tromboză, trebuie să comparăm numărul mic de pacienţi din milioanele de oameni care s-au vaccinat cu un anumit vaccin şi au tromboze, cu ceea ce înseamnă populaţia generală, care nu e vaccinată şi care are un risc de a face tromboze. Şi, în plus trebuie să stabilim o relaţie de cauzalitate, lucru care nu există în acest moment”, conchide dr. Marinescu. 

EMA: Riscurile sunt mai mici decât beneficiile 

Directorul executiv al Agenţiei Europene pentru Medicamente, EMA, Emer Cooke, a declarat marţi, că experţii europeni şi internaţionali analizează în aceste zile posibilele efecte adverse grave ale vaccinului AstraZeneca, urmând ca joi să fie prezentată o concluzie. Aceasta a precizat însă că, până atunci, toate datele arată că vaccinul este sigur, inclusiv datele din testele clinice, şi că „riscul efectelor adverse este mult mai mic de beneficiile aduse de acest vaccin în oprirea maladiei Covid-19”. 

Oficialul a mai precizat că până pe data de 10 martie au fost raportate 30 de cazuri de tromboze severe, după vaccinarea a peste 5 milioane de persoane, dar spune că au mai fost făcute raportări către EMA şi în ultimele zile, iar numărul probabil va creşte pentru că se va acorda o atenţie mai mare.

Când poate fi reluată schema de vaccinare 

Medicul Valeriu Gheorghiţă a explicat în ce condiţii  schema de vaccinare poate fi reluată.  "Schema de vaccinare recomandă clar menţinerea aceluiaşi tip de vaccin şi pentru cea de-a doua doză. În ceea ce priveşte vaccinul de la AstraZeneca este greu să anticipăm intervalul corespunzător de timp după care ar trebui să facem, dacă decidem şi dacă se va recomanda acest lucru, o a două doză, dintr-un alt vaccin. Probabil că un interval de 4-8 săptămâni este unul rezonabil”, a explicat Valeriu Gheorghiţă. 

Anticorpii de SARS-CoV-2 trec prin placentă 

Femeile însărcinate care acceptă să se vacineze anti-COVID şi-ar putea proteja în acest fel şi bebeluşii. Un studiu preliminar realizat în Israel în luna februarie arată că au fost detectaţi anticorpi la toate cele 20 de femei cărora li s-au administrat ambele doze ale vaccinului Pfizer/BioNTech în al treilea trimestru de sarcină şi la nou-născuţi, prin transfer placentar. Autorii studiului au subliniat că studiul este unul de mici dimensiuni şi este nevoie de cercetări suplimentare pentru a se evalua efectul vaccinării în diferite stadii ale sarcinii, dar şi siguranţa şi eficacitatea diferitelor vaccinuri disponibile în prezent.

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri