Tenebrele copilăriei traumatizante a ultimului dictator al României. Ce semnificaţie avea numele Ceauşescu

Tenebrele copilăriei traumatizante a ultimului dictator al României. Ce semnificaţie avea numele Ceauşescu

Nicolae Ceauşescu în tinereţe FOTO onthisday.com

Copilăria lui Nicolae Ceauşescu, ultimul dictator din istoria României, a fost marcată de sărăcie şi violenţă. Acesta provenea dintr-o familie numeroasă şi era cunoscut ca un copil retras şi bâlbâit, fără prieteni, care a sfârşit prin a se refugia în doctrina comunistă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nicolae Ceauşescu a fost ultimul dictator al României, un personaj despre care se spune că prin regimul instaurat a schimbat destinul întregului popor român, un destin care-l bântuie şi astăzi. Multe dintre accesele de megalomanie şi frustrările transformate în politici de stat, spun unii specialişti, îşi au rădăcinile în copilăria dificilă a fostului dictator comunist. Acesta provenea dintr-o familie numeroasă, cu un tată despre care se spune că avea un comportament abuziv. Totodată, Ceauşescu avea şi un defect de vorbire din cauza căruia a suferit umilinţe în copilărie.

Nicolae, al treilea copil al unei familii sărace 

Nicolae Ceauşescu s-a născut în anul Marii Uniri, pe 26 ianuarie 1918, într-o familie de ţărani săraci din satul Scorniceşti, judeţul Olt. Tatăl său era Andruţă Ceauşescu, descendentul unei familii de ciobani din zona Polovragi, judeţul Gorj. Numele său avea o semnificaţie legată de o funcţie inferioară în administraţia otomană, fără a se şti cu exactitate legătura din trecut dintre această funcţie şi familia Ceauşescu. Tatăl lui Ceauşescu ar fi fost chiar un susţinător al Partidului Ţărănesc şi ar fi avut pentru o scurtă perioadă o funcţie administrativă importantă în Scorniceşti. Norocul lui Andruţă a fost însă de scurtă durată, iar oamenii importanţi din sat, în special preotul din Scorniceşti, ar fi mărturisit că tatăl lui Ceauşescu ar fi luat-o pe calea consumului de alcool, fiind caracterizat ca un personaj violent care fura şi bea. 

Avea totuşi trei hectare de pământ, câteva oi şi se pricepea la croitorie. Ciubucul câştigat, însă, se spune că era risipit, în mare parte la cârciumă. Există şi păreri care arată că totuşi tatăl lui Ceauşescu a fost un om liniştit, credincios. Mama lui Ceauşescu era Lixandra Ceauşescu, o ţărancă supusă şi muncitoare, dar analfabetă. Andruţă şi Lixandra au avut zece copii, Nicolae Ceauşescu fiind al treilea. Familia era săracă şi trăiau toţi într-o casă mică cu două camere. Mâncau mămăligă cu lapte la o masă mică de lemn şi dormeau înghesuiţi pe nişte laviţe de lângă perete. 

Un copil desculţ şi bâlbâit

De şcoală nici nu putea fi vorba. Nicolae Ceauşescu a făcut doar patru clase primare, cu rezultate slabe la învăţătură. De altfel, multe surse spun că nici măcar nu avea cărţi din cauza sărăciei şi umbla mai tot timpul desculţ. Se spune că Nicolae Ceauşescu, în timpul copilăriei, era un puşti bâlbâit, imprevizibil şi nervos, fără prieteni. Prefera să stea cu oile la câmp, suferind umilinţe din cauza defectului său de vorbire. Sunt specialişti care susţin că frustrările adunate în copilărie i-au alimentat megalomania şi dorinţa nemăsurată de a fi lăudat şi de a se simţi important, în contrast cu umilinţele din primii ani de viaţă. La 11 ani, Nicolae Ceauşescu pleacă ucenic de cizmar la Bucureşti, pentru a scăpa de sărăcie, alături de sora sa Niculina. 

„În toamna anului 1930 l-am adus şi pe Nicolae la Bucureşti, la acelaşi patron (…) Nicolae a fost un ucenic bun: era foarte muncitor, ascultător.”, povestea Niculina sora lui Ceauşescu, în amintirile din dosarul său de arhivă.  Nicolae Ceauşescu a muncit până pe la 15 ani în ateliere de cizmărie ale Bucureştiului. A dus o viaţă mizeră de ucenic, dar ceva mai bună decât cea de acasă. La Bucureşti, Ceauşescu a văzut lumea bună şi a adunat noi frustrări. Sociologul Pavel Câmpeanu, cel care a scris şi lucrarea „Ceauşescu - Anii numărătorii inverse”, spunea că tânărul Nicolae nu s-a adaptat, de fapt, nici la lumea urbană, îl speria imensitatea şi diversitatea Bucureştiului, pe el, un copil de la ţară. 

„Stalinul României”

Singurul loc în care s-a regăsit a fost mişcarea comunistă. A aflat despre aceste idei de la cizmarul Alexandru Săndulescu, acolo unde lucra ca ucenic. Unii specialişti afirmă că, de fapt, Ceauşescu, copilul bâlbâit, sărac şi inadaptat, s-a refugiat total în ideologia comunistă ca într-o realitate paralelă. De altfel, era tot ceea ce ştia, fiind îndoctrinat ireversibil. „Într-un fel sau altul, viitorul conducător român şi-a petrecut în partid practic întreaga viaţă-el aproape că nici nu cunoştea altă lume, ceea ce i-a influenţat în mod serios atât cariera, cât şi deciziile politice. Pe de o parte, educaţia primită în cadrul partidului i-a oferit o perfectă iscusinţă în arta de a desfăşura intrigi şi de a reuşi în lupta pentru putere,dar, pe de altă parte, nu avea nicio idee despre viaţa majorităţii populaţiei, probleme acesteia necunoscându-le în principal decât din propaganda de partid”, scria Adam Burakowski în lucrarea sa ”Dictatura lui Ceauşescu”. Nicolae Ceauşescu avea şi o ambiţie nemăsurată mărturisindu-i surorii sale Niculina că vrea să ajungă ”Stalinul României”.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Vaccinarea anti-COVID-19 la Scorniceşti, de ziua lui Nicolae Ceauşescu. „Au venit şi din Bucureşti...“ VIDEO

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările