Cum a ajuns Gânditorul de la Cernavodă pe lista celor zece opere din lume care nu trebuie să dispară niciodată. Misterele statuetei-unicat vechi de 8.000 de ani

Cum a ajuns Gânditorul de la Cernavodă pe lista celor zece opere din lume care nu trebuie să dispară niciodată. Misterele statuetei-unicat vechi de 8.000 de ani

Gânditorul de la Cernavodă şi soaţa sa sunt piese unicat în lume FOTO historia.ro

”Gânditorul” de la Cernavodă este o statuetă veche de aproape 8.000 de ani descoperită în anii comunismului pe teritoriul României. Statueta este unicat în lume şi a fost inclusă de UNESCO pe lista celor 10 artefacte din lume care nu ar trebui să dispară niciodată.

Ştiri pe aceeaşi temă

În anul 1956, la început de epocă comunistă în România, lucrările la prima megaconstrucţie a socialismului românesc, Canalul Dunăre-Marea Neagră, erau în toi. La Cernavodă, muncitorii au dat însă peste rămăşiţele unei civilizaţii străvechi. Mai precis, o aşezare întinsă, îngropată sub tone de pământ. 

O echipă de arheologi a fost chemată de la Bucureşti, pentru a descifra misterele civilizaţiei care bloca calea progresului socialist la Cernavodă. Săpăturile de salvare au fost conduse de reputatul arheolog Dumitru Berciu.

În cadrul acestor săpături pe Dealul Sofia de la Cernavodă, echipa de arheologi a descoperit un artefact unicat în lume, numită după locul descoperirii, dar şi după poziţia personajului întruchipat, ”Gânditorul” de la Cernavodă. 

O capodoperă a artei primitive

Practic, „Gânditorul" de la Cernavodă este o statuetă tăiată perfect în marmură şi spondylus. Statueta reprezintă un bărbat care stă sprijinindu-şi capul cu palmele. Totodată, coatele sunt poziţionate pe genunchi. Este expresia unui om care gândeşte, tocmai de aceea a primit şi numele de ”Gânditorul“. În săpătură, alături de aceasta, a fost descoperită o a doua figurină, din acelaşi material. De această dată, este vorba de o siluetă feminină, nud, într-o atitudine degajată, cu un picior flexat şi unul întins. Ambele statuete au dimensiuni, dar şi o lucrătură identică. Ele aparţin lumii neolitice, a primilor păstori-agricultori sedentari de acum aproximativ 8.000 de ani. 

Cultura arheologică din care fac parte se numeşte Hamangia şi cuprindea teritoriul Dobrogei de astăzi. Cert este că cele două statuete sunt cosiderate de specialişti o adevărată capodoperă a lumii primitive. ”Cunoscută mult mai târziu decât alte culturi neo-eneolitice din spaţiul Europei, cultura Hamangia s-a bucurat rapid de o popularitate nesperată, Gânditorul şi perechea sa devenind adevăratul brand al civilizaţiei străvechi europene”, precizează Valentina Voinea în „Studii române de preistorie”, numărul 7 din 2010 al Asociaţiei Române de Arheologie. 

Aceste figurine au fascinat, fiind comparate cu operele de artă contemporane, prin fineţea şi perfecţiunea execuţiei, dar şi prin simbolism. ”Ce ar putea sa ne impresioneze mai mult decât forma perfectă a siluetei umane, în care naturalul şi abstractul se împletesc organic, germinând o «stare» de profundă meditaţie, fără punctualităţi marcate prin semne incizate / pictate sau prin limbajul corpului? Deşi suntem departe de a descifra mesajul religios transmis de cele două figurine, simpla lor vizualizare sau atingere ne transpune într-un alt plan, pe cât de incitant, pe atât de ermetic. Genialitatea realizării plastice rezidă tocmai în crearea acestei «stări» nedefinite prin minimum de mijloace, simplitatea formelor amintind de capodoperele lui Brâncuşi”, precizează în aceeaşi lucrare Valentina Voinea.

Statuetă inclusă pe lista UNESCO

Descoperirea de la Cernavodă a făcut înconjurul lumii şi a uimit atât lumea ştiinţifică, dar şi cea artistică, prin această reprezentare. ”Gânditorul şi soţia lui, din cultura Hamangia. Sunt realmente nişte capodopere ale artei universale, din toate timpurile”, precizează arheologul dr. Ernest Oberländer Târnoveanu pentru historia.ro. De altfel, în anii 90, ”Gânditorul“ şi perechea sa de la Cernavodă au fost incluse de UNESCO pe o listă cu 10 artefacte ce nu ar trebui să dispară niciodată. Mai mult decât atât prin perfecţiunea proporţiilor, ”Gânditorul“ a fost comparat cu omul vitruvian al lui Leonardo da Vinci. 

O simbolistică misterioasă

Statuetele descoperite la Cernavodă reprezintă încă un mister pentru lumea ştiinţifică. Cu greu poate fi pătrunsă simbolistica lor. Au fost descoperite într-o necropolă, într-un mormânt, ceea ce a dus cu gândul la o importanţă ritualică funerară, la un cuplu divin simbolic. Personalităţile lor, aşa cum sunt ”descrise“ în piatră de artistul neolitic, se completează, bărbatul fiind gânditor, femeia degajată în gesturi şi postură. 

”Izbitor este faptul că figurina masculină este însoţită de una feminină, o raritate care indică relaţia dintre cei doi. În timp ce gesturile au fost interpretate drept stare de meditaţie, pot fi de asemenea un simbol al doliului, al tristeţii. Ambele figurine au fost găsite într-un mormânt”, se arată în lucrarea ”The Lost World of Old Europe. The Danube Valley 5000-3500 BC”.  Dincolo de aceste consideraţii, aceste figurine reprezintă cel mai probabil, spun unii specialişti, un cuplu divin, ce simbolizează esenţa fertilităţii şi continuităţii, femeia şi bărbatul, condiţia perpetuării speciei. Totodată, există şi elementele culturilor ctoniene, precum şoldurile ample ale femeii, starea de gestaţie.

Idol misterios creat de o civilizaţie anatoliană

Meşterul care a creat ”Gânditorul„ şi perechea sa, făcea parte dintr-o cultură a neoliticului târziu, numită Hamangia, după descoperirile de la Baia-Hamangia de lângă lacul Galoviţa. Această cultură neolitică îşi are debutul aproximativ în jurul anului 5250 ÎHR şi s-a întins pe o perioadă de aproape 1000 de ani. Ocupa un areal întins de pe teritoriul actual al României cuprinzând Dobrogea şi sudul Munteniei. Se presupune că purtătorii acestei culturi erau de origine anatoliană, veniţi din Asia Mică. Oamenii culturii Hamangia erau agricultori şi crescători de vite, locuind în sate întinse şi având o spiritualitate bine conturată. 

”Economia lor avea totuşi încă un pronunţat caracter vânătoresc. La baza organizării lor sociale stătea ginta matriarhală. Oamenii culturii Hamangia ajunseseră să aibă o concepţie bine conturată despre viaţă şi moarte, îngropându-şi morţii în cimitire, separate de aşezările celor vii, aşa cum este, de pildă, cimitirul de la Cernavodă, unde au fost descoperite până acum circa 400 de morminte de înhumaţie, fiind cel mai vechi şi cel mai întins din toată Europa sud-estică”, scria Dumitru Berciu în lucrarea „În legătură cu arta primitivă: două figurine neolitice din Dobrogea“. 

Totodată, această cultură impresionează prin ceramica deosebită şi reprezentările artistice simple dar sugestive. ”Cultura Hamangia se individualizează în lumea Vechii Europe prin rafinamentul decorului ceramic realizat cu minimum de mijloace (impresiuni), prin tehnicile de prelucrare a materialului litic (microlitism), prin varietatea şi bogăţia podoabelor realizate din materiale rare (malahit – cupru, Spondylus, Glycimeris şi Dentalium), prin practici rituale cu totul speciale (sacrificii de animale, cultul craniilor) şi mai ales prin realizări artistice unice”, preciza Valentina Voinea.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările