Mâncărurile tradiţionale din bucătăria românească. Ce preparate şi băuturi pun cel mai frecvent pe masă românii
0Bucătăria tradiţională românească este diversă şi cuprinde nenumărate obiceiuri şi tradiţii culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiţii ale altor popoare.
Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât şi preparate speciale de sărbătoare, adică bucate de praznic rânduite în funcţie de anotimpul şi sărbătoarea pomenită. Bucatele româneşti sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât şi din carne şi subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulceţurile.
Bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse de carne, lapte, lactate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum şi prin tehnicile de elaborare. Bogăţia vânatului răspândit în pădurile româneşti a adus după sine ştiinţa preparării vânatului în diverse mâncăruri şi preparate.
Prin intersectarea culturilor, Bucătăria românească a fost influenţată de bucătăria balcanică, de germană, sârbească, italiană, turcă, şi maghiară, dar nu numai, ştiut fiind faptul că diversitatea gusturilor şi rafinamentul preparatelor din toate ţările lumii sunt apreciate de marii cunoscători ai tradiţiilor popoarelor. Prin formarea sa daco-romană, cultura gastronomică a poporului român a moştenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine plăcinta, turcii au adus ciorba de perişoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, iar şniţelul vine de la austrieci.
Unul dintre feluri de mâncare tipic româneşti este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, cu sare şi uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcţie de preparatul final obţinut. Ea era folosită foarte des în alimentaţia ţăranilor agricultori şi a crescătorilor de animale şi înlocuia pâinea care în perioada istorică pre-industrială era obţinută în gospodărie prin prelucrarea manuală. Foarte des în bucătăria românească se foloseşte carnea de porc, dar se consumă şi carnea de vită, pui, oaie sau miel, precum şi carne de vânat. Alte mâncăruri tradiţionale sunt sarmalele, slănina afumată, cârnaţi afumaţi, ciorba de fasole cu ciolan, mici, chiftele, ciorbă de burtă, pomana porcului, etc.
Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică românească, aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt mâncăruri precum cârnaţi, caltaboşi, piftia, cozonacul, sarmale. Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, şuncă, slănină; ouă preparate fierte, omletă, ochiuri sau în diverse combinaţii cu legume şi carne, fructe proaspete sau preparate sub formă de gemuri sau dulceţuri.
Prânzul obişnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă, din carne şi legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mâncare alcătuit din legume, sau legume şi carne în diferite moduri de preparare, soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi şi fructe. Pentru zilele de sărbătoare, duminica sau praznicele creştine, se adaugă la masa de prânz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne însoţite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brânzeturi sau preparate cu brânză, plăcinte, merdenele, pateuri, şi se adaugă un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prăjituri, torturi, brânzeturi cu fructe.
Cina are aceeaşi compunere ca şi prânzul, însă se exclud în general alimentele a căror digestie presupune un efort îndelungat pentru stomac, cum ar fi cele preparate cu maioneză, ouă sau icre. Din punct de vedre a băuturilor, specifice bucătăriei româneşti sunt vinul, ţara noastră fiind în primii 10 producători mondiali de vin, şi berea. În zonele rurale se prepară băuturile tradiâionale cum ar fi vinarsul sau ţuica, vişinata, cireşata, zmeurata etc.
Se încarcă comentariile...
