FOTO VIDEO Vacanţă în România. Izbucul Tăuz, cea mai mare peşteră scufundată din România, una dintre destinaţiile lui Bear Grylls

FOTO VIDEO Vacanţă în România. Izbucul Tăuz, cea mai mare peşteră scufundată din România, una dintre destinaţiile lui Bear Grylls

Micul lac de apă este înconjurat de stânci

Pentru amatorii de senzaţii tari, Izbucul Tăuz din Apuseni este destinaţia ideală. Este cea mai mare peşteră scufundată din România, cu o adâncime de peste 100 de metri. Este situată în comuna Gârda de Sus, în apropierea peşeterii Gheţarul de la Scărişoara. Un nou reportaj de aventură din cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prin Izbucul Tăuz ies la lumina apele ce intră în subteran prin peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, după circa 2,5 km.
 
Datorită adâncimii sale a fost explorată de unii dintre cei mai mari speologi din Europa. Aici şi-a pierdut viaţă unul dintre exploratorii săi cei mai tenace - un scafandru experimentat din Polonia - speologul polonez Rafal Garski, în 4 octombrie 2002.
 
Pe aici a trecut în 2009 şi celebrul ”supravieţuitor” Bear Grylls, de la Discovery, când a fost în România. La finalul ”peripeţiilor” din Apuseni a ajuns pe marginea stâncilor sub care se află izbucul şi s-a aruncat de la înălţime în apă.
 
Din punct de vedere ştiinţific, un izbuc este un izvor cu activitate intermitentă, funcţionând pe principiul sifonului: apa adunată într-un gol carstic iese la suprafaţă în momentul când atinge nivelul cotului sifonului. Pentru a ajunge la Izbucul Tăuz se pleacă din centrul comunei Garda de Sus pe drumul comunal cale de 10 km până în apropierea unei case izolate pe marginea Văii Gârda Seacă (Fileşti).
 
Pe acelaşi drum mai sus de această casă se află un indicator spre Izbucul Tauzului. Se urmează cărarea şi marcajul touristic - punct albastru ce duce paralel cu valea, apoi se traversează valea pe o punte în apropiere de intersecţia a două vai, după care se ajunge la izbuc. Drumul este accesibil pentru oricine şi se parcurge în maxim 30 de minute. Izbucul este înconjurat pe trei părţi de stânci într-o pădurice de foioase, care dau locului un farmec deosebit, mai ales toamna. Izbucul Tăuz este vizitat atât de turiştii care vor să admire frumuseţea peisajelor naturale din aceasta zonă a Apuisenilor, cât şi de cei pasionaţi de scufundîrile subacvatice. Este rezervaţie naturală declarată monument al naturii.
 
Cum a fost ”cucerit” de speologi
 
Primele tentative de depăşire a izbucului şi pătrunderea în acest mare sistem de peşteri, din care mai fac parte 
 
Foto
şi peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, au fost făcute în 1982, când scufundătorul maghiar Czako Laszlo, a reuşit să treacă de primul sifon. A ajuns într-un clopot de aer şi a parcurs şi al doilea sifon până la adâncimea de 47 metri. A reuşit să mai vadă continuarea până la cota de - 55 metri. Peştera atinge o lungime scufundată de 105 metri şi o lungime de peste 400 de metri. Apa care intră în cele două peşteri parcurge, însă, mai mult de 4 kilometri, până ce iese la suprafaţă prin Izbucul Tăuz. 
 
Următoarele tentative au aparţinut unui grup de scufundători cehi, care au atins în 1988 adâncimea de 70 metri. Cercetările au fost reluate mulţi ani mai târziu, când polonezii conduşi de Wiktor Bolek au preluiat iniţiativa cu sprijinul Asociaţiei Speologice Sfinx Garda. La începutul anului 2001 au loc primele incursiuni ale polonezilor, soldate cu un record naţional de adâncime, 79,4 metri atinşi de Bolek. Acesta a revenit în luna august a aceluiaşi an şi a reuşit să-şi depăşească recordul anterior, înaintând până la adâncimea de 85 metri. În 2002, Rafał Garsk, un “veteran” al Tăuzului şi conducător al expediţiei, şi-a pierdut viaţa. Corpul acestuia a fost recuperate câteva zile mai târziu de la adâncimea de 78 metri. În memoria acestuia, pe peretele stâncos a fost amplasată o plăcuţă comemorativă. În toamna lui 2004 un alt speolog polonez, Włodzmierz Symanowski, a depăşit vechiul terminus, şi străbate sala de la -85 metri. A reuşit să urce în hornul scufundat, cu un diametru de 20 metri, până la circa -50 metri.
 
 
Ce se mai poate vizita 
 
Gheţarul de la Vârtop sau Peştera Minunată se află la 30 de minute, iar pentru a o vizita trebuie luată lagatura cu ghidul peşterii ce se află în satul Casă de Piatră. Peştera Coiba Mare ce are cel mai mare portal din România, ce se poate compară doar cu portalul Cetăţilor Ponorului. Izbucul Coteţul Dobreştilor aduce la suprafaţă apele pierdute în subteran în platoul Gheţar. Coiba Mică este în imediată apropiere a Coibei Mari. În perioada de primăvară la intrare în această peştera se formează un adevărat lac iar în restul timpului, lângă peştera, se formează o cascadă. De asemenea, se poate ajunge şi Gheţarul de la Scărişoara, o altă destinaţie turistică foarte cunoscută.
 
Trasee de maxim o zi care să includă şi Izbucul Tauz
 
Arieşeni-Izbucul Coteţul Dobrestilor - Izbucul Tauz - retur
 
Arieşeni - Garda de sus - Izbucul Coteţul Dobrestilor - Izbucul Tauz - Peştera Coiba Mare - Peştera Coiba Mică - Peştera Gheţarul Vârtop - retur
 
Arieşeni - Garda de sus - Biserica Sf. Ioan Botezadorul - Peştera Poartă lui Ionele - Cheile Ordancusii - Gheţarul Scărişoara - Izbucul Coteţul Dobrestilor - Izbucul Tauz - Peştera Coiba Mare - Peştera Coiba Mică - Peştera Gheţarul Vârtop - retur
 

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Vacanţă în România. La plimbare în jurul Bucureştiului: conace boiereşti, forturi de protejare construite de Carol I, baterii şi palate

FOTO VIDEO Vacanţă în România. Staţiunea Băile Herculane, preferata Împărătesei Sisi

FOTO „Drumul Regelui” sau Transalpina, şoseaua care coboară din cer şi minunile care te aşteaptă la poalele ei

FOTO VIDEO Casele şi palatele Bucureştiului, zămislite din zbuciumul amorului regal şi focul războiului

FOTO VIDEO Bucureştiul în literatură: Mântuleasa - strada magică a lui Eliade, Berăria Gambrinus, Calea Victoriei şi Parcul Cişmigiu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: