FOTO Realizarea grandioasă de la Alba Iulia a „inginerului Raiului“. Cum a mutat Eugen Iordăchescu un bloc de 7.600 tone pe o distanţă de 70 de metri

FOTO Realizarea grandioasă de la Alba Iulia a „inginerului Raiului“. Cum a mutat Eugen Iordăchescu un bloc de 7.600 tone pe o distanţă de 70 de metri

Imaginea rămasă în istorie cu translarea blocului din Alba Iulia

Inginerul Eugeniu Iordăchescu, cel care a salvat prin translare 12 biserici care urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii ‘80, a fost autorul unei veritabile ”minuni inginereşti” la Alba Iulia. Este vorba despre tăierea în două a unui bloc şi traslarea celor două construcţii pe o distanţă de peste 70 de metri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Eugen Iordăchescu, supranumit şi ”inginerul Raiului”, a decedat în 5 ianuarie 2019. În urmă cu mai bine de 30 de ani, în 1987, acesta a coordonat la Alba Iulia unul dintre cele mai grandioase proiecte inginereşti din acea vreme. Cu tehnologii sută la sută româneşti, un bloc în greutate de peste 7.000 de tone a fost tăiat în două şi translat pe o distanţă de peste 70 de metri. 
 
27 mai 1987, ora 8.35. A fost momentul în care a început mutarea blocului A2, de pe Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia. Întreaga „călătorie” a durat 5 ore şi 40 de minute, pe o axă înclinată de 33 de grade, 50 minute şi 40 de secunde. Translarea s-a făcut cu o retragere şi în acelaşi timp o distanţiere a celor două tronsoane, de 55 de metri. 
 
Inginerul Eugen Iordăchescu a decedat în 4 ianuarie 2019
 
Blocul A2 era construit perpendicular pe Bulevardul Transilvania din Alba Iulia, iar inginerii vremii au luat în calcul, iniţial, evacuarea celor 80 de familii şi demolarea imobilului. Soluţia salvatoare a venit de la inginerul Eugen Iordăchescu, de la Institutul „Proiect” Bucureşti. El este inventatorul metodei translaţiei clădirilor şi cel care a salvat mai multe clădiri (blocuri şi lăcaşuri de cult) de frenezia arhitectonică a lui Nicolae Ceauşescu. A mutat de-a lungul carierei sale 29 de clădiri, dintre care 13 sunt biserici sau mănăstiri. Înainte de a prezenta cum s-a realizat mutarea propriu-zisă, în urmă cu 26 de ani, trebuie spus că s-a dus muncă de convingere tocmai pe lângă Nicolae Ceauşescu. Una dintre întrebările „tovarăşului“ ar fi fost: „Ce, mă, mutaţi la o parte blocul să se vadă Catedrala Reîntregirii? În cele din urmă, a dat undă verde proiectului. 
 
 
Clădirea de care vorbim avea o greutate de 7.600 de tone, înălţime de 17 metri şi lăţimea de 12 metri. Imobilul a fost ridicat cu ajutorul unor prese puternice, aşezat pe niste cărucioare speciale ce au fost trase pe căile de rulare de nişte trolii programate. In punctele-cheie ale construcţiei au fost montaţi senzori de mare precizie la acea vreme. Practic, cele doua cladiri, rezultate în urma dezlipirii blocului, au fost mutate aproape 70 de metri pe diagonala. Imobilul a fost sectionat pe rost, adica pe golul care se lasa intre construcţiile foarte lungi. Fiecare corp al construcţiei a fost susţinut de un cadru purtător, o platformă de beton, care a fost ridicată cu ajutorul unor prese. Platforma era aşezată pe roţi şi se deplasa pe şine, fiind împinsă de dispozitive hidraulice comandate de la un pupitru electric.
 
Privind în urmă, riscurile nu erau de neglijat. Asta, dacă luăm în calcul că pe toată durata „călătoriei“ locatarii au rămas în apartamente, cu excepţia celor de la parter, iar blocul era conectat la reţelele de apă, gaz, canalizare şi electricitate. „Exista atunci o teamă legată de faptul că translatarea blocului A2 ar fi implicat costuri mai mari, decât dărâmarea şi reconstruirea. După părerea mea relocarea a 80 de familii ar fi fost mai costisitoare. Important rămâne ceea ce s-a realizat“, povesteşte Mircea Abrudean, cel care conducea la acea vreme Antrepriza de Constructii Montaj, cea care a executat lucrarea. Trebuie subliniat că proiectul, utilajele si tehnologia de mutare a blocului au fost 100% româneşti. Cum pe atunci era bine întipărită în memoria colectivă spaima de a cheltui valută, nu s-a apelat la nici un import. 
 
 
”S-au scurs mai bine de 27 de ani de când ÎPS Emilian, Episcopul de Alba Iulia m-a invitat la el. L-am găsit acolo pe prim-secretarul judeţului, Ioan Savu. Împreună am discutat despre necesitatea ca blocul A2 să fie mutat pentru a se deschide bulevardul, pentru a se pune în valoare atât frumuseţea zonei Mamutului, cât şi Catedrala Reîntregirii. Desigur că am acceptat să mă ocup de acest proiect. Vă mărturisesc că am mai venit la Alba Iulia, dar n-am trecut niciodată prin Cetate, aşa că nu cunoşteam zona. Eu ori de câte ori treceam prin Alba Iulia îmi petreceam mai mult timp la Mănăstirea Râmeţ. Nu trebuie să uităm că iniţiatorul acestui demers a fost Episcopul Emilian”, a afirmat ing. Eugen Iordăchescu într-un interviu pentru presa locală, în 2015.
 
Cât despre mediatizarea succesului ingineresc, a fost una mai mult discretă. „Primul segment al blocului A2, cu 40 de apartamente, situat pe B-dul 6 Martie, nr. 89, s-a desprins de fratele geamăn şi a început să ruleze spre o altă destinaţie. Întreaga “călătorie” a durat doar 5 ore şi 40 de minute, pe o axă înclinată de 33 de grade, 50 minute şi 40 de secunde. Translarea s-a făcut cu o retragere şi în acelaşi timp o distanţiere a celor două tronsoane, de 55 de metri. Deplasarea a avut loc fără niciun incident. Pe toată durata translării locatarii au rămas în case, gospodinele şi-au văzut de treburi în bucătărie, copiii s-au jucat în camerele lor. A fost un moment unic să aluneci pe nesimţite cu întregul bloc de pe B-dul 6 Martie, pe B-dul Transilvaniei. Zeci de locatari au ieşit pe balcoane, consumând în linişte o cafea sau o bere.
 
 
O gospodină mai inspirată a aşezat pe muchia balconului un pahar plin cu apă, demonstrând că mişcarea a fost aşa de lină că nu s-a vărsat niciun picur de apă, deşi a fost cea mai rapidă translare care a avut loc vreodată. A urmat mutarea celui de-al doilea tronson geamăn. În final, distanţa dintre cele două tronsoane ale blocului A2 s-a mărit la 55,75 metri, spaţiu suficient pentru încântătoarea esplanadă a B-dului Transilvania, ce desfată ochiul cu noua geografie urbană”, astfel era prezentată în presa vremii marea realizare de la Alba Iulia. 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: