Ce înseamnă, de fapt, „a dat bir cu fugiţii” şi „tufă de Veneţia”. Zece expresii ciudate din limba română

Ce înseamnă, de fapt, „a dat bir cu fugiţii” şi „tufă de Veneţia”. Zece expresii ciudate din limba română

Expresiile sunt explicate în dicţionarele de specialitate ale limbii române

Limba română cuprinde o sumedenie de expresii care de care mai ciudate sau mai hilare. Unele sunt simplu de înţeles şi de definit, dar altele au o întreagă istorie a modului în care s-au format şi s-au transmis de-a lungul vremurilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prezentăm în continuare înţelesurile a zece dintre cele mai folosite expresii din limba română aşa cum sunt prezentate în dicţionarele de specialitate:
 
M-a făcut cu ou şi cu oţet –  Expresie care nu se referă la omletă şi nici la vreun bucătar nepriceput care a stricat un ou cu oţet. Înseamnă a ţine morală, a certa, a face în toate felurile pe cineva.
 
A despicat firul în patru – Unii ar crede că această expresie vrea să spună că persoanele cu păr tocit sunt foarte tipicare. În realitate înseamnă ”a cerceta un lucru în detaliu”. 
 
A dat cu bâta-n baltă – Şi-a uitat undiţa acasă şi s-a făcut ”de oaie” în faţa prietenilor ieşiţi la grătar pe malul lacului. Mai pe scurt, expresia înseamnă ”a face o gafă”
 
S-a făcut de oaie –  Nu se referă la stână şi nici la transformarea cuiva în oaie, ci la faptul că cineva ”s-a făcut de ruşine”. 
 
A-şi spăla rufele în public – Acest lucru deja se întamplă în direct la TV, unde sunt expuse public scandaluri conjugale sau de altă natură. Expresia înseamnă a spune sau a discuta în public lucruri care în mod normal se rezolvă în interiorul familiei sau al cuplului.
 
Minţi de îngheaţă apele - Presupune o minciună continuă, cu neruşinare, se referă la un mare mincinos. Se mai foloseşte şi ”a minţi de la obraz”.
 
A dat bir cu fugiţii - În Evul Mediu erau dese trecerile ţăranilor dependenţi -– vecini în Moldova, români în Ţara Românească - dintr-o ţară în alta. Pentru a-i încuraja să se stabilească în ţările unde veniseră, domnii îi scuteau pe noii veniţi de bir. Mulţi dintre ţăranii autohtoni, fugeau de pe moşiile unde erau aserviţi şi se aşezau în aceleaşi locuri ca şi fugiţii din celelalte ţări pentru a fi asimilaţi acelora şi astfel să nu mai plătească şi ei, cel puţin o perioadă, birul. Mai pe scurt, expresia ănsemană a fugi sau a pleca pentru a nufi oligat să faci un lucru anume.
 
A spălat putina – A fugi, a pleca precipitat, în goană, pe furiş.
 
Tufă de Veneţia -  Este foarte bine ştiut faptul ca Veneţia este construită pe apă, iar tufa este o plantă care creşte în păduri sau pe terenuri agricole. Astfel, tufa lipseşte cu desăvârşire din Veneţia, de aici venind înţelesul de prost, de neştiutor, de om care nu are absolut nici o informaţie. Prin urmare, expresia se referă la cineva care nu ştie nimic. Expresia a fost folosită şi ca titlu de film sau piesă de teatru.
 
Mă scoate din pepeni – A fi enervat la culme de cineva sau de ceva.
 

Citiţi şi:

 

Secretele unui castel nobiliar din Transilvania vechi de peste 400 de ani: donat, moştenit şi pierdut la cărţi

 

Legenda româncei care a fost furată de o şatră de ţigani şi a ajuns cea mai apreciată dansatoare din Europa


Legendele de la Chicera Comorii, muntele din Apuseni unde a fost îngropată o mare cantitate de aur
 

Ambiu Iancu Corvinul, numele puţin cunoscut al lui Avram Iancu. De ce şi-a latinizat apelativul celebrul lider al moţilor

 

Singidava, oraşul „strălucit“ din Dacia. Istoria cetăţii care apăra Valea Mureşului de invadatori

 

Destinul crunt al generalilor Armatei Regale, morţi de foame, bătăi şi boli în zarca Aiudului

 

„Ce sunt eu, Mafalda?“. De unde vine expresia şi cine erau personajele care purtau în trecut acest nume

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: