9 decembrie: S-a născut actorul american Kirk Douglas. Cum a ajuns el pe platourile de filmare a peliculei româneşti „Dacii”
0Pe 9 decembrie, în 1916, se năștea actorul american Kirk Douglas, cel care, plină perioadă comunistă, a fost invitat de autorităţile române să viziteze platourile de la Buftea. În 1946, tot într-o zi de 9 decembrie, la Nürnberg începe procesul celor 20 de medici nazişti acuzaţi de genocid şi experimente făcute pe prizonierii evrei.
1846: Franz Liszt susţine primul concert în România
La 9 decembrie 1846, în sala „Momolo” din București are loc primul concert în România al celebrului pianist şi compozitor Franz Liszt, concert organizat în cadrul unui turneu în mai multe oraşe ale ţării.
Franz Liszt a rămas profund impresionat de talentul artistic al celebrului Barbu Lăutaru, pe care l-a cunoscut cu prilejul unui concert susţinut la Iaşi, în casa boierului Alecu Balş, unde toată lumea bună a oraşului se adunase pentru concertul marelui pianist. După recitalul acestuia, Barbu Lăutaru a reprodus la lăută câteva dintre acordurile şi improvizaţiile executate de Liszt la pian. A făcut-o cu atâta măestrie, încât marele compozitor a rămas impresionat.
„Eşti un adevărat artist”, i-a spus Franz Liszt românului Barbu Lăutarul.
1894: A fost pus în circulaţie primul tramvai electric din Bucureşti
Anul acesta, la 9 decembrie se împlinesc 130 de ani de când pe străzile din Bucureşti a început să circule primul tramvai electric. Primul tramvai de acest tip era colorat în verde şi inscripţionat cu numărul 14, iar ruta era de la Cotroceni la Obor.
Tramvaiul electric, care venea să înlocuiască vechile tramvaie trase de cai, s-a lovit la început de reticenţa consilierilor Capitalei, care se opuneau introducerii acestuia, considerându-l o calamitate pentru public, pentru că firele electrice puteau electrocuta oameni şi animale. Un alt motiv invocat de ei era şi faptul că va fi afectată estetica oraşului, din cauza sârmelor „spânzurate” pe stâlpi.
Consilierii comunali au scăpat, probabil, de teama „trăsnirii“ în momentul în care s-a creat un Regulament al Societăţii Comunale de Tramvaie referitor la acest aspect.
1916: S-a născut celebrul actor Kirk Douglas
Kirk Douglas, născut Issur Danielovich, este fiul unor imigranţi evrei ruşi, iar în biografia apărută în 1988, Douglas a vorbit despre copilăria sa plină de greutăţi.
„Tatăl meu, care a fost un comerciant de cai în Rusia, şi-a cumpărat un cal şi o căruţă mică şi a devenit peticar, aduna haine vechi, piese din metal şi mărunţişuri pentru a le vinde pe câţiva bănuţi. Chiar şi în cea mai săracă parte a oraşului, unde toate familiile se luptau pentru supravieţuire, peticarul era situat pe cea mai joasă treaptă. Şi eu eram fiul peticarului“, mărturisea celebrul actor.
Puţini ştiu însă că starul hollywoodian care a jucat în peste 80 de filme, multe dintre ele remarcabile şi a primit trei nominalizări la Oscar, a fost prezent, în anul 1966, pe platourile de filmare a cunoscutei pelicule româneşti „Dacii”, la invitaţia autorităţilor comuniste ale vremii. Scopul acestora era, pe de o parte, să atragă un număr cât mai mare de coproducții în România, iar, pe de altă parte, să ofere, la rândul lor, servicii cinematografice caselor de filme din Occident.
În acest context, în acei au venit în România şi alţi mari actori americani, printre care Shirley Temple, Jack Lemmon şi Orson Welles. Dintre cei nominalizaţi, doar Orson Welles s-a întors într-adevăr ulterior pentru a juca într-un proiect cinematografic, „Bătălia pentru Roma“, în regia lui Robert Siodmak.
Revenind la Kirk Douglas, acesta a fost întâmpinat pe platourile de filmare de către regizorii Sergiu Nicolaescu, Mircea Drăgan, Ion Popescu-Gopo și directorul Casei de Filme 3, Eugen Mandric.
Filmările pentru coproducția româno-franceză „Dacii“ au avut loc în mai multe locaţii din România, mai exact la Sarmizegetusa, Stâna de Vale, Bucegi, Hârșova, şi, pentru că se dorea ca filmul să se ridice la nivelul peliculelor americane, pe lângă cunoscuţii actori români Amza Pellea, Mircea Albulescu, Alexandru Herescu, Emil Bota, Sergiu Nicolaescu, tânăr regizor pe atunci, a apelat la vedete din Franţa: Pierre Brice, Marie-Jose Nat şi Georges Marchal.
„Nimeni nu s-a îngrijit și nu ne-a creat condițiile ca să stăm de vorbă cu actorii străini cu care am colaborat, cel puțin de la egalitate. Noi eram duși la filmare, din cauză de lipsă de bani și organizare, cu camionul, ei veneau cu Mercedesul. Ei luau 100.000 de $ de contract, noi luam 12.000 de lei. Pentru ei se făcea cantina separată și mâncau la prețuri reduse, muncitorii noștri se uitau la muncitorii francezi și le dădeau 5 lei ca să le cumpere o friptură, pentru că pe ei îi costa 12 lei“, declara Amza Pellea la întâlnirea Cineaștilor din 10 februarie 1971.
1946: Începe, la Nürnberg, procesul celor 20 de medici nazişti acuzaţi de genocid
Procesele de la Nürnberg reprezintă o serie de procese celebre, în cadrul cărora au fost inculpați importanți membri ai conducerii politice, militare și economice a Germaniei Naziste. Procesele au avut loc între 1945 și 1949 în orașul Nürnberg, Germania, în Palatul de Justiție din Nürnberg.
Procesul medicilor (oficial Statele Unite ale Americii împotriva lui Karl Brandt și alții) a fost primul din cele 12 procese de crimă de război ale medicilor germani pe care autoritățile americane le-au ținut în zona lor de ocupație din Nürnberg, Germania, după încheierea Al doilea război mondial.
Douăzeci dintre cei douăzeci și trei de acuzați au fost medici (Viktor Brack, Rudolf Brandt și Wolfram Sievers au fost oficialii naziști) și au fost acuzați că au fost implicați în experimentarea umană a naziștilor și în asasinarea în masă, sub masca eutanasiei. Josef Mengele, unul dintre medicii de frunte ai nazismului, a evitat capturarea, potrivit Wikipedia.
1965: CFR pune în circulaţie primul său tren electric
Prima linie electrificată din țara noastră a fost calea ferată Ploiești–Brașov. Primul proiect pentru electrificarea unor porțiuni din această linie a fost realizat în 1913 de către I. S. Gheorghiu, iar pentru demararea lucrărilor, guvernul a luat o serie de hotărâri în anii 1929, 1934 și 1942, urmând ca din 1942 să se treacă la realizarea proiectului.
Din cauza războiului, lucrul la electrificare a început însă abia în 1959, iar prima porțiune electrificată, Brașov - Predeal, a fost deschisă la 9 decembrie 1965. Câteva luni mai târziu, la 20 aprilie 1966 s-a deschis o nouă porțiune, Predeal - Câmpina, potrivit Wikipedia.
1966: A intrat în funcțiune Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeș
Proiectul hidrocentralei de pe Argeş a fost demarat în anul 1960, la ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar obiectivul a fost inaugurat pe 9 decembrie 1966, de Nicolae Ceauşescu.
Amenajarea de pe Argeș este formată dintr-o acumulare de mari dimensiuni (lacul Vidraru), un baraj din beton în dublu arc (la momentul construirii, al cincilea în Europa şi al nouălea în lume, între construcțiile similare), o galerie de aducţiune continuată printr-un castel de echilibru şi un puţ forțat, o centrală subterană şi o galerie de fugă.
Numele centralei, barajului și lacului, aflate îîn comuna Arefu din Argeş, sunt legate de legende ale locului pe care s-a construit amsamblul energetic.
„Locul pe care s-a construit barajul lacului de pe Argeș, de sub cetatea lui Negru-Vodă, numită de mulți Cetatea lui Vlad Țepeș, se numește Vidraru, de la un personaj legendar, un voinic înalt și frumos al cărui nume era Vidrar, vânător vestit, care reușea să vâneze atâtea vidre încât era gata-gata să le stingă neamul”, a explicat, pentru „Adevărul”, cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.
Potrivit legendei, o vidră s-a prefăcut într-o fată frumoasă ca o zână și când vânătorul cel voinic trecea pe malul apei, a găsit-o pe aceasta plângând. Întrebată de ce plânge, fata a răspuns că i-a scăpat salba în apă și că gherdanul era o amintire de la mama ei, care i-l dăduse pe patul de moarte. Povestea fantastică spune că Vidrar s-a oferit să îi aducă fetei salba, cu condiția să îi fie soție, iar fata a acceptat.
„Când flăcăul a intrat în vâltoarea apei, fata s-a aruncat și ea făcându-se din nou vidră, luându-l și pe el în fundul apei. De atunci, locul s-a numit Vidraru în amintirea vânătorului de vidre, însurat cu o vidră care l-a dus cu sine în adâncuri”, spune legenda.
La momentul realizării Hidrocentralei Vidraru s-a folosit un concept modern pentru timpurile acelea, ce a permis captarea apelor dintr-un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 745 de kilometri pătraţi. Astfel, s-a realizat un debit mediu captat de 19,7 mc/s, debit asigurat atât din râul Argeş – 7,5 mc/s, cât şi din bazinele învecinate: Topolog, Vâlsan, Doamnei prin 10 captări secundare cu galerii subterane în lungime totală de 29 de kilometri.
1991: a fost adoptat „Acordul privind crearea unei Uniuni politice, economice și monetare”
„Acordul privind crearea unei Uniuni politice, economice și monetare” a fost adoptat la reuniunea la nivel înalt a CEE de la Maastricht. Tratatul de la Maastricht a intrat în vigoare doi ani mai târziu, la 1 noiembrie 1993 și va fi înlocuit de Tratatul de la Amsterdam (2 octombrie 1997).
1992: a fost anunțată despărțirea dintre prințul Charles și prințesa Diana
Pe 9 decembrie 1992 se anunţa oficial sespărțirea dintre Charles și Diana. Cinci ani mai târziu, Prinţesa Diana, a murit la vârsta de 36 de ani, pe 31 august 1997, după ce limuzina în care se afla alături de iubitul său, Dodi al-Fayed, s-a izbit de un parapet într-un pasaj din Paris.
1993: Ilie Ilașcu e condamnat la moarte, iar ceilalți membri ai grupului său, la închisoare
Ilie Ilașcu este condamnat la moarte, iar ceilalți membri la închisoare între 2 și 15 ani.
În urma presiunilor internaţionale şi a unor înţelegeri între serviciile secrete, Ilie Ilaşcu a fost graţiat şi eliberat la 5 mai 2001, după nouă ani de detenţie.
În 2004, a fost pus în libertate şi Alexandru Leşco, la expirarea termenului de detenţie. În acelaşi an, după ce fusese sesizată de Ilie Ilaşcu, CEDO a condamnat R. Moldova şi Rusia şi a cerut punerea în libertate a ultimilor doi membri ai grupului. Tudor Petrov-Popa şi Andrei Ivanţoc au fost eliberaţi în iunie 2007.
2019: A murit cântăreață suedeză Marie Fredriksson, membra formației Roxette
Marie Fredriksson, solista Roxette, fusese diagnosticată cu tumoare la creier în anul 2002, îşi pierduse vederea la ochiul drept şi i se dăduseră 25% şanse de a rămâne în viaţă.
În 2016, s-a retras definitiv din viaţa artistică din cauza efectelor bolii de care suferea, potrivit BBC.
Marie Fredriksson (n. 1958) fusese diagnosticată cu tumoare la creier în anul 2002, după ce s-a prăbuşit pe podeaua bucătăriei. Tumoarea a costat-o vederea la un ochi, dar, după ani de tratament, s-a reîntors, între anii 2008 şi 2016, în viaţa artistică, alături de formaţia Roxette. Cancerul a recidivat însă. În 2016, s-a retras definitiv din viaţa artistică din cauza efectelor bolii, potrivit BBC.
Artista murit la vârsta de 61 de ani.
Se încarcă comentariile...
