9 aprilie: Ziua când a avut loc inaugurarea Aeroportului Internațional Otopeni

0
Publicat:

Pe 9 aprilie 1970 a avut loc inaugurarea Aeroportului Internațional Otopeni. Tot pe 9 aprilie s-a născut scriitorii Camil Petrescu și Charles Baudelaire.

Aeroportul Otopeni în 1970 FOTO: Arhivă
Aeroportul Otopeni în 1970 FOTO: Arhivă

 1821: S-a născut Charles Baudelaire, poet francez

Charles-Pierre Baudelaire (n. 9 aprilie 1821, Paris – d. 31 august 1867) a fost un poet francez, a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât și pe comentatorii operei sale.

Charles Baudelaire FOTO: Wikipedia
Charles Baudelaire FOTO: Wikipedia

Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal („Florile răului”). A avut o influență puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu.

1874: A murit Prințesa Maria, singurul copil al Regelui Carol I al României și al Reginei Elisabeta

Maria, Principesă de Hohenzollern a fost unicul copil al regelui Carol I al României și a soției sale, regina Elisabeta. Prima prințesă de România a fost un copil considerat precoce din punct de vedere intelectual. Principesa Maria s-a îmbolnăvit de scarlatină la București. A fost transportată la Castelul Peleș pentru tratament, unde a decedat.

Printesa Maria FOTO: Wikipedia
Printesa Maria FOTO: Wikipedia

Deși îngropată inițial la Cotroceni, rămășițele prințesei au fost exhumate în 1916, la moartea Reginei Elisabeta, pentru a fi îngropată împreună cu aceasta la Mănăstirea Curtea de Argeș.

1894: S-a născut scriitorul Camil Petrescu

Camil Petrescu, cel ce avea să devină cel mai iubit scriitor al secolului XX, a trăit din plin tragismul unui război absurd, fiind înrolat pe front. Experienţa a fost transpusă în romanul de succes, publicat în anul 1930: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.

Romanul este construit pornind de la o sursă autobiografică: jurnalul de campanie al autorului din timpul Primului Război Mondial. În vara anului 1916, conform autobiografiei scriitorului, tânărul Camil Petrescu, în vârstă de 22 de ani, este chemat la oaste, atunci când România a intrat în război alături de Antanta. Mai întâi figurează la Regimentul 4 de marş şi trece prin cele mai grele experinţe. În această încercare, scriitorul, care îmbrăcase hainele sublocotenentului de rezervă, fraterniza cu ostaşul de rînd. Trăia simultan o dublă dramă, a sa şi a tuturor. Singura compensare era de a cunoaşte totul până la capăt, oricât de mare ar fi riscul.

Camil Petrescu, scriitor FOTO: Arhive
Camil Petrescu, scriitor FOTO: Arhive

În 1917, în timpul unui bombardament german îşi pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viaţă. Cade prizonier în mâna nemţilor şi ajunge într-un lagăr unguresc de la Sopronyek. Un an mai târziu este eliberat din prizonieratul maghiar şi fiind socotit mort, întâmpină mari dificultăţi, la Bucureşti, în anularea actului de deces.

1970: A fost inaugurat Aeroportul Internațional București–Otopeni

  Între 1940 și 1944, pe actualul teren al aerodromului a funcționat o bază militară pentru Germania lui Hitler. Între 1944 și 1965, infrastructura existentă, adică o pistă de 1.200 de metri și clădirile anexe, a fost utilizată de aviația militară română.

  Până în 1965, numai Aeroportul Băneasa (actualmente Aurel Vlaicu) opera zboruri comerciale. Creșterea traficului aerian impune construirea unui nou aeroport. Procesul de transformare a bazei aeriene militare în Aeroportul Internațional București-Otopeni primește undă verde. Lucrările au vizat, în principal, modernizarea pistei existente, astfel încât să permită aterizarea aeronavelor de mare capacitate.

Pista modernizată ajunsese la o lungime de 3.500 de metri, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus și un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe. Un aspect important al modernizării aeroportului a fost crearea unui foaier pentru celebrități, în 1969, odată cu vizita președintelui SUA, Richard Nixon, în România. 

În 1970, a fost construită aerogara pentru pasageri, cu o capacitate de prelucrare de 1, 2 milioane de călători pe an. În anul 1986 a fost inaugurată a doua pistă, cu o lungime de 3.500 de metri, și a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare ajunsese la 35 de aeronave pe oră.

Aeroportul Otopeni FOTO: Arhive
Aeroportul Otopeni FOTO: Arhive

Aeroportul începe derularea unui vast program de investiții, în anul 1991, respectiv „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni‟, împreună cu un joint-venture româno-italian (Italstrade, S.E.A. Milano, C.C.C.F).

În 1993, aerodromul devine membru cu drepturi depline al ACI (Airport Council International). Terminalul „Plecări Internaționale‟, cu o capacitate de prelucrare de 1.200 de pasageri pe oră de vârf, își deschide porțile în 1997. Sala de îmbarcare este prevăzută cu cinci avio-punti pentru accesul pasagerilor direct la aeronava.

29 martie: Ziua în care România a devenit membru cu drepturi depline al NATO

În anul 2000, este inaugurat fluxul de pasageri „Sosiri Internaționale‟, ca rezultat al unui proces de reamenajare și reorganizare a vechii aerogări. În anul urmărtor este dată în folosință parcarea publică aferentă terminalului Sosiri (trei niveluri cu 900 de locuri). În 2003, se inaugurează Terminalul Curse Interne, având o capacitate de 200 de pasageri pe oră de varf pentru fiecare dintre cele două fluxuri (Plecări și Sosiri).

La împlinirea a 35 de ani de activitate aeronautica civilă, în septembrie 2004, aeroportul primește numele ilustrului pionier al aviației românești și mondiale, Henri Coandă. În cadrul Programului strategic de dezvoltare, s-a elaborat planul pentru construirea Terminalului 2 de pasageri. Acesta ar urma să fie construit până în 2022 și alcătuit din patru module, fiecare modul având o capacitate de cinci milioane de pasageri pe an.

 Numele aeroportului a fost schimbat în mai 2004, până atunci el numindu-se Aeroportul Internațional Otopeni.

2002: La Westminster Abbey au loc funeraliile reginei mamă Elizabeth a Marii Britanii

Elisabeth Bowes-Lyon (Elizabeth Angela Marguerite; 4 august 1900 – 30 martie 2002) a fost soția regelui George al VI-lea al Regatului Unit. După decesul soțului său, i s-a spus Regina Mamă Elisabeta pentru a evita confuzia cu fiica ei, Elisabeta a II-a. Înainte ca soțul ei să devină rege, din 1923 până în 1936, a purtat titlul de Ducesă de York.

Născută într-o familie de nobili scoțieni, ea a devenit cunoscută în 1923, când s-a căsătorit cu Albert, duce de York, cel de al doilea fiu al Regelui George al V-lea și al Reginei Mary. În postura de ducesă de York, împreună cu soțul ei și cu cele două fiice ale lor, Elisabeta și Margaret, Elisabeta a întruchipat ideile tradiționale despre familie. Și-a asumat diverse îndatoriri publice și a fost supranumită „Ducesa Zâmbitoare”, datorită zâmbetului pe care îl afișa mereu în public.

Elisabeth Bowes-Lyon FOTO: Wikipedia
Elisabeth Bowes-Lyon FOTO: Wikipedia

În 1936, soțul Elisabetei a devenit pe neașteptate rege după ce cumnatul ei, Edward al VIII-lea, a abdicat pentru a se căsători cu americanca divorțată Wallis Simpson. Elisabeta, în calitate de regină, l-a însoțit pe soțul său în călătorii diplomatice în Franța și în Statele Unite ale Americii, în perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. În timpul războiului, a oferit sprijin moral publicului britanic. Recunoscând rolul ei ca instrument de propagandă, Adolf Hitler a descris-o pe Elisabeta ca fiind „cea mai periculoasă femeie din Europa”. În urma războiului, sănătatea soțului ei s-a deteriorat, Elisabeta rămânând văduvă la vârsta de 51 de ani.

La moartea soacrei ei, Regina Mary, în 1953, fiica ei cea mare, Regina Elisabeta a II-a, avea doar 25 de ani, astfel că Regina Mamă Elisabeta a devenit practic capul familiei. De-a lungul anilor, și-a păstrat popularitatea, chiar și atunci când alți membri ai familiei regale au fost implicați în scandaluri. A fost foarte activă până la doar câteva luni înainte de moartea sa, la vârsta de 101 de ani, la șapte săptămâni după moartea celei mai tinere dintre cele două fiice ale sale, Prințesa Margaret.

2005: În Marea Britanie, ls Windsor’s Guildhall, Prințul de Wales se căsătorește cu Camilla Parker Bowles printr-o ceremonie civilă

Moștenitorul Coroanei britanice, Charles – prinț de Wales, si Camilla Parker Bowles, viitoare ducesa de Cornwall, s-au căsătorit civil la primăria din Windsor, eveniment urmat de o ceremonie religioasa de binecuvântare la capela castelului St. George din Windsor.

Charles și Camilla FOTO: Getty Images
Charles și Camilla FOTO: Getty Images

Nunta a avut loc sâmbătă, 9 aprilie, cu o zi întârziere față de data programată, pentru că prințul Charles a trebuit să fie prezent la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Întors de la Vatican, moștenitorul coroanei britanice si-a oficializat relația cu iubita sa, Camilla Parker Bowles, după 34 de ani de așteptare. Ceremonia a fost simpla si deloc fastuoasa, contrastând cu strălucirea mariajului printului cu lady Diana Spencer, in 1981.

2021: A murit Prințul Philip, Duce de Edinburgh, soțul reginei Elisabeta a II-a

Prinţul Philip s-a născut în 1921, iar părinţii lui au fost Alice de Battenberg şi Prinţul Andrew al Greciei şi Danemarcei. Tatăl lui era nimeni altul decât fratele Regelui Greciei. La vârsta de numai 1 an, unchiul lui a fost înlăturat de pe tron, iar întreaga sa familie s-a văzut nevoită să fugă din ţară. Prinţul Philip a fost transportat într-un coş de fructe peste graniţă.

31 martie: Doi ani din ziua când România și Bulgaria au devenit parțial membre ale Spațiului Schengen

După plecarea din Grecia, tatăl lui Philip şi-a abandonat complet familia. Prinţul Andrew şi-a petrecut restul vieţii împreună cu amanta sa, undeva în sudul Franţei. Philip a apucat să-l mai vadă foarte rar, lucru care a afectat mult modul lui de parenting, nereuşind să stabilească vreo legătură apropiată cu copiii lui.

Rămas cu mama lui, nici măcar ea nu i-a putut oferi copilului stabilitatea şi dragostea de care avea nevoie. Alice Battenberg, nepoata Reginei Victoria, era de-a frumuseţe izbitoare, însă complet surdă. Învăţase să-şi ascundă handicapul învăţând să citească pe buze în mai multe limbi. Însă, alta a fost problema ei majoră.

Prințul Philip al Marii Britanii FOTO: Getty Images
Prințul Philip al Marii Britanii FOTO: Getty Images

Când Philip împlinise 9 ani, mama lui a fost internată într-un spital psihiatric şi tratată chiar de Sigmund Freud, care-i aplica un tratament care să-i accelereze menopauza. Ulterior a fost diagnosticată cu schizofrenie.

Prinţul Philip nu şi-a mai văzut mama decât la finele vieţii ei, când se mutase la Palatul Buckingham, în 1967, şi şi-a trăit ultimele zile alături de fiul ei.

S-a căsătorit cu Elisabeta la 20 noiembrie 1947. Chiar înainte de nuntă, i s-au acordat titlurile de duce de Edinburgh, conte de Merioneth și baron Greenwich, cu calificativul Alteța Sa Regală. Filip a părăsit serviciul militar activ când soția sa a devenit regină (1952), după ce ajunsese la gradul de comandant. A primit titlul de principe în 1957.

Filip și Elisabeta au avut împreună patru copii: Charles, Prinț de Wales, actualul rege Charles al III-lea, Prințesa Anne a Marii Britanii, Andrew, Duce de York și Edward, Conte de Wessex.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite