8 martie: Ziua Femeii. Tot la 8 martie s-a născut Radu Tudoran, autorul romanului „Toate pânzele sus“

La 8 Martie se serbează Ziua Internațională a Femeii. Într-o zi de 8 martie s-au născut prozatorul Radu Tudoran și actrița Gina Patrichi.

1871: A murit Alexandru Hurmuzachi, publicist şi om politic, membru fondator al Societăţii Academice Române

Alexandru (Alecu) Hurmuzachi a fost fiul marelui vornic bucovinean Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei (Ilinca, Olena) Murguleț, fiica unui stolnic. A fost un publicist și om politic român originar din Bucovina, membru fondator al Societății Academice Române și unul dintre fruntașii mișcării naționale din Bucovina. A fost ales deputat din partea Bucovinei în Parlamentul austriac.

1888: S-a născut sculptorul Cornel Medrea

Cornel Medrea s-a născut în comuna Miercurea, județul Sibiu. A făcut studiile liceale la Alba-Iulia, după care a urmat Şcoala de arte şi meserii din Zlatna, apoi Şcoala superioară de arte decorative din Budapesta (1905-1912). Concomitent, a lucrat şi în atelierul sculptorului Zola, reputat monumentalist în acea vreme. Şi-a continuat studiile în Austria, Germania, Italia, Franţa, Iugoslavia, Bulgaria.

În 1914, când se stabileşte la Bucureşti, debutează pe scena artistică românească cu un bust al lui Coşbuc.

În lucrările sale, artistul a cultivat formele pline, robuste, exprimând cu simplitate un ideal al realităţii. Portretele, seriile de maternităţi, evocările istorice („Dragoş Vodă şi zimbrul”), reprezentările alegorice („Atlas”; „Pescarii”; „Victorie”) converg spre manifestarea unei plenitudini, a dragostei faţă de viaţă şi de realitatea înconjurătoare.

A realizat busturile lui George Coşbuc (Sibiu, 1914), Victor Hugo, Aristide Demetriade în rolul lui Hamlet (Teatrul Naţional din Bucureşti, 1919), Barbu Delavrancea (Şoseaua Kiseleff , Bucureşti, 1920), Avram Iancu (Ciuruperii, 1927), Andrei Mureşanu (Bistriţa, 1932), George Enescu (Giurgiu, 1938), Gh. Lazăr (Avrig, 1938), Ovidiu (Şos. Kiseleff , 1917) etc.; Monumentul dedicat răscoalei din 1907 (Buzău), Monumentul ceferiştilor (Bucureşti, 1923), împreună cu Ion Jalea, precum şi reliefurile de la Mausoleul din Mărăşeşti (1930).

Din 1933, a fost profesor de Sculptură la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, apoi la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (până în 1964).

Colecţia Medrea, în forma sa actuală, cuprinde 384 lucrări de sculptură şi desene. Din anul 2007, cele mai reprezentative lucrări au fost expuse în incinta Palatului Parlamentului.

1910 - S-a născut prozatorul Radu Tudoran, autorul celebrului roman „Toate pânzele sus!“

Radu Tudoran s-a născut în martie 1910, la data de 8, în comuna Blejoi din Prahova, în familia lui Alexandru Bogza care a dat literaturii române încă un scriitor, pe Geo Bogza. Numele de Nicolae Bogza pe care l-a primit la botez avea să şi-l schimbe peste ani, atunci când a înţeles că vrea să scrie, în cel de Radu Tudoran, ca să nu existe confuzii.

După o şcoală urmată la liceul militar, spre care s-a îndreptat, pentru că situaţia socială a familiei lui nu era tocmai sigură, şi după o şcoală de ofiţeri absolvită în 1932 cu gradul de sublocotenent, Nicolae Bogza pornea cu hotărâre spre lumea scrisului, ca o chemare căreia n-a putut să i se sustragă niciodată, moştenind poate de la tatăl său gustul sau visul pentru aventurile pe mare, Alexandru Bogza fiind funcţionar în marina comercială.

Apoi, într-o vreme s-a stabilit la Brăila, departe de comunismul care se străduia să-l înlăture de pe scena vieţii literare. Acolo, în oraşul de la Dunăre, în care se amestecau toate poveştile lumii şi pe ale cărui străzi oamenii aduceau aerul mării şi respirau aventuri, Radu Tudoran „s-a întâlnit” cu Anton Lupan...

1936 - S-a născut actriţa Gina Patrichi

Gina Patrichi face parte, alături de Silvia Popovici sau Amza Pellea, din aşa-numita „promoţie de aur“ a teatrului românesc, care-a absolvit IATC-ul în 1956. Actriţă-fetiş a regizoarei de film Malvina Urşianu, Gina Patrichi a rămas neuitată pentru intensitatea supraumană a interpretării ei, dovedită atât pe scenă cât şi pe ecran. „În meseria noastră mai şi înveţi să fii sensibil“, spunea actriţa.

Prima apariţie remarcabilă în cinema a fost cea în rolul Rozei din capodopera lui Liviu Ciulei „Pădurea spânzuraţilor“ (1965), unde apare împreună cu colegul ei, Victor Rebengiuc. Alături de Silvia Popovici, Gina Patrichi a fost actriţa-fetiş a regizoarei Malvina Urşianu, care i-a oferit roluri importante în multe din filmele ei, începând cu „Trecătoarele iubiri“ (1974), apoi „Liniştea din adâncuri“ (1982) şi partitura Zazei (o excentrică aristocrată căzută în mizerie, morală şi fizică, în zorii comunismului) în dubletul „Pe malul stâng al Dunării albastre“ (1983) şi „Figuranţii“ (1987).

Între timp, are roluri în filme de referinţă, precum Olimpia în „Felix şi Otilia“ (1972), Ioana în „Nemuritorii“ (1974) sau Lisette în „Saltimbancii“ Elisabetei Bostan (1981).

În perspectiva timpului, cel mai rezistent rol al ei este, bineînţeles, cel al reporterei TV Luiza din „Proba de microfon“ (1980) a lui Mircea Daneliuc, piatră unghiulară a cinematografiei româneşti, în care regizorul a avut o inspiraţie să nu-i spun genială asupra distribuţiei. Un alt personaj de burgheză conştientă de propria-i superioritate de clasă este cel al doamnei Cosma din serialul TV cult „Lumini şi umbre“ (1981), pe scenariul lui Titus Popovici.

1997: Atleta Gabriela Szabo a cucerit medalia de aur la Campionatele Mondiale în sală de la Paris-Bercy, în cadrul probei de 3.000 metri

În aceeași zi, un an mai târziu, Gabriela Szabo a doborât recordul mondial la proba de 2.000 m, record ce data de 13 ani, în cadrul concursului internaţional atletic de sală din Germania

Gabriela Szabo FOTO Getty Images

1968 - La Praga, studenţii şi-au declarat sprijinul faţă de mişcarea de liberalizare cunoscută sub numele de „Primavara de la Praga”

La 19 august 1968, Kremlinul a decis să înăbuşe Primăvara de la Praga. În noaptea de 20 spre 21 august, trupe sovietice şi ale altor patru state membre ale Tratatului de la Varsovia: R.D.G, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, au pătruns în Cehoslovacia, pentru a pune capăt procesului de reforme iniţiat de noua conducere cehoslovacă în frunte cu Alexander Dubcek.

România a refuzat să participle la această invazie, ba mai mult a condamnat-o prompt, în termeni vehemeţi. În dimineaţa zilei de 21 august, în fata sediului C.C. al fostului P.C.R. s-a adunat o mulţime impresionantă.Nicolae Ceauşescu a rostit o cuvântare în care a calificat pătrunderea trupelor celor cinci state socialiste în Cehoslovacia drept „o mare greşeala şi o primejdie gravă“, subliniind „că nu există nici o justificare şi nu poate fi acceptat nici un motiv de a admite, pentru o clipă numai, ideea intervenţiei militare în treburile interne ale unui stat socialist frăţesc“.

Ziua internaţională a femeii

Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909 în New York, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908. În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă, conform wikipedia.

În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită la Copenhaga, activista socialistă germană Luise Zietz împreună cu colega ei Clara Zetkin propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume.

Ziua internațională a femeii a fost sărbătorită pentru prima dată anul următor, în 19 martie 1911. Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. În anul 1917, ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou.

Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Război Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste. După Revoluția din Octombrie, comuniștii Alexandra Kollontai si Vladimir Ilici Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare.

Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.