8 aprilie: se împlinesc șapte ani de la moartea marelui actor Mircea Albulescu. Legătura sa cu fosta Securitate VIDEO
0La 8 aprilie 1928 s-au născut ilustrul medic Carol Davila, cel care a pus bazele farmaciei române, și filosoful Emil Cioran. 8 aprilie este și ziua în care au murit Mircea Albulescu, Margaret Thatcher și Sara Montiel.
1828: s-a născut medicul român de origine franceză Carol Davila
Carol Davila, pe numele de naștere Carlo Antonio Francesco d’Avila a fost un medic și farmacist român, de origine franceză, născut în Italia, cu studii în Germania și Franța.
Carol Davila a construit, din aproape în aproape, un sistem medical pe care l-a implementat cu succes în serviciul sanitar militar și civil. În 1855 a înființat o școală de felceri, iar în 1856 o școală secundară de chirurgie cu program școlar teoretic-liceal și sanitar-militar. Când adversarii filoruși au făcut demersuri pentru închiderea școlii, Davila s-a adresat guvernului francez, care s-a obligat să o mențină pe cheltuiala lui.
Abia atunci caimacamul Alexandru Dimitrie Ghica a dat un opis domnesc pentru menținerea tinerei instituții, pe care Davila a transformat-o curând în „Școala națională de medicină și farmacie“.
După 10 ani, în 1869, a înființat Facultatea de Medicină. Între timp, Davila a întemeiat învățământul farmaceutic și pe cel veterinar, a fondat numeroase societăți și reviste de specialitate (între care Asociația medicilor români, Monitorul medical, Gazeta spitalelor), a organizat conferințe medicale și a ținut prelegeri cu demonstrații experimentale la Sfântu Sava.
A înființat împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina botanică din București și a introdus concursurile medicale și stagiile obligatorii în spitale.
În 1861 a creat primul azil de orfane, în care a adus 40 de fetițe din mahalale, iar la puțin timp a înființat și un orfelinat de băieți. Cât timp a trăit Davila, a funcționat și o școală de surdo-muți, cu atelier de tâmplărie și sculptură. Împreună cu farmacistul Hepites, a pus bazele farmaciei române.
1885: a avut loc premiera comediei lui I.L. Caragiale, „D’ale carnavalului”
Premiera a avut loc la Teatrul Naţional din Bucureşti. Piesa a fost publicată în „Convorbiri literare”, la 1 mai 1885.
1911: s-a născut scriitorul şi filosoful Emil Cioran
Emil Cioran s-a născut pe 8 aprilie 1911, în localitatea Răşinari, din Sibiu. Era al doilea fiu al familiei preotului Emilian Cioran. Curios încă din copilărie, a urmat, începând cu 1921, cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu şi, ulterior, s-a mutat acolo cu părinţii. În Bucureşti, a studiat la Facultatea de Litere şi Filosofie, până în 1932, când au fost publicate mai multe dintre articolele sale în ziarele vremii. Prima carte, însă, a ajuns la public doi ani mai târziu. Volumul „Pe culmile disperării“ i-a adus Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi.
Când era doctorand, Cioran a obţinut din partea Fundaţiei Humboldt o bursă la Berlin, unde a studiat doi ani, până în 1935. Apoi, a predat filosofie la Liceul „Andrei Şaguna“ din Braşov. A mai publicat trei volume înainte de plecarea la Paris: „Cartea amăgirilor“, „Schimbarea la faţă a României“, respectiv „Lacrimi şi Sfinţi“. O nouă bursă, de data asta de la Institutul Francez din Bucureşti, i-a schimbat viaţa – s-a mutat temporar în Capitala Franţei, dar a rămas acolo şi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după care a hotărât să se stabilească în ţara adoptivă. „Tratat de descompunere“, primul volum la Gallimard, una dintre cele mai importante edituri din Paris, l-a publicat în 1949. În Franţa, s-au conturat şi prieteniile cu Mircea Eliade şi Eugen Ionesco, dar şi cu alte personalităţi literare, precum dramaturgul Samuel Beckett, autorul piesei „Aşteptându-l pe Godot“. Cioran a trăit la Paris până la finalul vieţii, însă n-a aplicat pentru cetăţenie. Nici în România n-a mai vrut să revină după căderea comunismului.
1927: s-a născut compozitorul George Grigoriu
George Grigoriu a fost compozitorul care, în 1959, a creat prima piesă special pentru timbrul aparte al Margaretei Pâslaru - "Chemarea mării", cunoscută de public și ca "Și-n apa mării"; în 1960 Margareta Pâslaru înregistrează această melodie la Electrecord iar în 1961 bate toate recordurile de vânzări. Coloana sonoră a filmului Vacanță la mare a fost semnată tot de el.
De-a lungul anilor, George Grigoriu a ales-o pe Margareta Pâslaru să-i interpreteze 29 dintre compoziții. George Grigoriu a compus marea majoritate a melodiilor pe textele a doi colaboratori: Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu.
1994: a murit Jean Georgescu, regizor, actor şi scenarist
Regizor, actor şi scenarist român Jean Georgescu a desfăşurat o activitate neîntreruptă timp de patru decenii în România şi în Franţa şi a abordat preponderent genul comic. Sursa de inspiraţie a fost adesea opera lui I. L. Caragiale, ecranizările sale (îndeosebi ''O noapte furtunoasă'') rămânând repere de bază ale filmografiei caragialiene.
În perioada comunistă, Jean Georgescu a fost marginalizat ca regizor însă şi-a continuat cariera. Între filmele realizate în calitate de regizor s-au aflat: "Milionar pentru o zi" (1924); "Ziua cumpătării" (1942); "O noapte furtunoasă" (1943); "Visul unei nopţi de iarnă" (1946); "Petrolul" (1949); "Pădurile" (1950); "În sat la noi" (1951); "Vizită" (1952); "Lanţul slăbiciunilor" (1952); "Arendaşul român" (1952); "Directorul nostru" (1955); "Lanterna cu amintiri" (1962); "Mofturi 1900" (1965); "Pantoful Cenuşăresei" (1969). A jucat în: "Năbădăile Cleopatrei" (1925); "Maiorul Mura" (1928); "Aşa e viaţa" (1928); "Televiziune" (1931); "Nu filmăm să ne-amuzăm" (1975). Ultimul său lung metraj a fost "Pantoful Cenuşăresei" (1969).
2016: a murit actorul Mircea Albulescu
Mircea Albulescu a avut zeci de roluri. Multe au fost şi în filme regizate de Sergiu Nicolaescu - Dacii, 1967, Mihai Viteazul, 1970, Zile Fierbinţi, 1975, Revanşa, 1978, Pentru Patrie, 1978, Nea Marin Miliardar, 1979, Mihail, câine de circ, 1979, Capcana Mercenarilor, 1980, Wilhelm Cuceritorul, 1982, Viraj periculos, 1983, Ziua Z, 1985, Noi, cei din linia întâi, 1986, potrivit wikipedia.org.
Artistul a jucat şi în peliculele regizate de Mircea Veroiu - Somnul Insulei, 1994, Semnul şarpelui, 1981, Mania, 1977, Şapte zile, 1973, Scrisorile prietenului, 1997, Dincolo de pod, 1976, Artista, dolarii şi ardelenii, 1980, Craii de Curtea Veche, 1995).
Mircea Albulescu s-a remarcat şi prin rolurile jucate în filme ale unor regizori celebri precum Francis Ford Coppola, Mircea Daneliuc - Francis Ford Coppola (Youth Without Youth, 2007), Radu Gabrea (Prea mic pentru un război atât de mare, 1970, Dincolo de Nisipuri, 1973, Rosenemil, 1993), Manole Marcus (Actorul şi sălbaticii, 1975), Mircea Daneliuc (Cursa, 1975, Ediţie Specială, 1980), Alexa Visarion (Înghiţitorul de săbii, 1981), Nicolae Mărgineanu (Flăcări pe comori, 1987, Un om în Loden, 1979,), Nicolae Breban (Printre colinele verzi, 1971), Dinu Tănase (La capătul liniei, 1982), Mircea Drăgan (Columna, 1968, Braţele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan (Totul se plăteşte, 1986, Andrei Blaier (Momentul adevărului, 1989).
Marele actor Mircea Albulescu a fost obligat să semneze angajament cu fosta Securitate, având numele conspirativ „Manole“.
În 1988, Direcţia a III-a Contrainformaţii a Securităţii a solicitat Partidului Comunist Român (PCR) aprobarea de a-l folosi pe actor în calitate de sursă. Ofiţerii i-au atribuit lui Albulescu numele conspirativ "Manole".
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a descoperit în dosarul „Manole“ o notă-raport realizată de un ofiţer în urma unei discuţii cu actorul.
2013: a murit Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier“
Margaret Thatcher a fost primul premier care a avut trei mandate consecutive, realizare egalată doar de Tony Blair mult mai târziu. . „Doamna de Fier” avea să devină una dintre cele mai proeminente figuri politice ale secolului XX care a reuşit să rămână în memoria colectivă drept cea mai puternică femeie lider din lume.
Margaret Thatcher s-a născut în familia Roberts în 1925, în Grantham, Linconshire, fiind fiica unui băcan. În primii ani s-a remarcat drept un elev capabil, iar când a venit vremea pentru a urma studiile superioare a fost admisă în cadrul Universităţii Oxford unde s-a instruit pentru a deveni cercetător chimist. În 1951, Margaret s-a căsătorit cu Denis Thatcher, un afacerist prosper. Mai târziu, cuplul s-a bucurat de doi copii.
Margaret Thatcher, o veritabilă deschizătoare de drumuri, s-a impus drept o personalitate care putea concentra o forţă politică impresionantă prin autoritate de neclintit şi energie inepuizabilă. Misiunea pe care şi-a impus-o urmărea asigurarea autonomiei oamenilor şi limitarea puterii statului. A devenit recunoscută pentru rolul major pe care l-a jucat în reformarea guvernului Marii Britanii, reducerea privilegiilor serviciilor publice şi limitarea sindicatelor.
2013: a murit actriţa şi cântăreaţă Sara Montiel
Sara Montiel, pe numele adevărat María Antonia Abad Fernández, vedetă a melodramei muzicale spaniole, care în anii ’50-’60 s-a bucurat de mare succes la public, potrivit volumului „Dicţionar de cinema” s-a născut la 10 martie 1928, în localitatea Campo de Criptana din provincia Ciudad Real, regiunea Castilla-La Mancha, Spania. Până la fi nele anului 1944, a primit rolul principal în fi lmul „Empires in boda” (1944), potrivit imdb.com. În următorii patru ani a apărut în 14 filme, incluzând primul său succes internaţional - „Locura de amor” (1948), care i-a adus un contract pe termen lung în Mexic.
A devenit rapid una dintre cele mai cunoscute actriţe de film din acea perioadă, jucând în numeroase pelicule între anii 1950 şi 1954. A fost chemată la Hollywood, iar în 1954 a jucat în filmul „Veracruz” regizat de Robert Aldrich, alături de actorii Gary Cooper şi Burt Lancaster. A lucrat şi pentru compania Warner Bros, în pelicula „Serenade” (1956), fi lm regizat de Anthony Mann. După ce a jucat în „Run of the Arrow” (1957) de Samuel Fuller cu Rod Steiger, Sara a apărut în producţia muzicală „El cuple Ultimo” („The Last Song”, 1957), care s-a dovedit cea mai apreciată din istoria filmului spaniol din acea perioadă.
Au urmat filmele de succes: „La violetera” (1958), „Mi Ultimo tango” (1960), „Pecado de amor” (1961), „La bella Lola” (1962), „La reina del Chantecler” (1962) şi „Esa mujer” (1969). După 1970, s-a retras din cariera de actriţă şi a început să susţină spectacole muzicale.
Ziua internaţională a romilor
Ziua internaţională a romilor este sărbătorită anual de comunitatea internaţională, la 8 aprilie, în cinstea recunoaşterii culturii, istoriei şi drepturilor milioanelor de romi din toată lumea, dar şi pentru a atrage atenţia asupra provocărilor de discriminare cu care se confruntă comunităţile de romi din Europa şi de pretutindeni.
Se încarcă comentariile...
