25 februarie: Un an de la moartea lui Mihai Șora. Marele filosof s-a recăsătorit la vârsta de 98 de ani

0
Publicat:

Data de 25 februarie a marcat două evenimente culturale importante în țara noastră: deschiderea oficială a Muzeului Naţional Bruckenthal din Sibiu, primul din România și Europa Centrală, precum și înființarea postului Radio Contact. Este de asemenea, ziua în care au încetat din viață Paul Julius von Reuter, fondatorul Agenţiei de ştiri Reuters și marele filosof român, Mihai Șora.

Un an de la moartea marelui filosof român, Mihai Șora FOTO Arhivă
Un an de la moartea marelui filosof român, Mihai Șora FOTO Arhivă

1817: Deschiderea oficială a Muzeului Naţional Bruckenthal din Sibiu

În data de 25 februarie 2024, Muzeul Național Brukenthal sărbătorește 207 ani de la deschiderea pentru public. Este consacrat drept primul muzeu deschis în România și în Europa Centrală și de Est. Fondat de Samuel von Brukenthal în 1817, muzeul a devenit un simbol al patrimoniului cultural și artistic din regiune.

FOTO Muzeul Brukenthal
FOTO Muzeul Brukenthal

Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) a fost forța motrice din spatele acestui proiect ambițios. Viziunile sale moderne și devotamentul pentru învățământ și cultură au transformat muzeul într-un loc de referință pentru comunitatea locală și pentru toți cei pasionați de artă și istorie.

De-a lungul timpului, Muzeul Brukenthal a fost un far de lumină pentru educația și învățământul public. Cabinetul de lectură, fondat în 1784, a oferit posibilitatea de a accesa literatura universală și publicațiile de ultimă oră, într-o inițiativă menită să încurajeze perfecționarea și cultivarea cunoașterii.

Colecția impresionantă de artă a lui Brukenthal, îmbogățită în permanență, a cuprins opere semnificative ale unor maeștri celebri din diverse școli artistice europene. Muzeul a devenit un centru de excelență pentru studiul artei și al naturii, reflectând viziunea iluministă a fondatorului său.

După decesul baronului Brukenthal, colecția sa a fost cedată Bisericii Evanghelice, care a administrat muzeul până în 1948, când a fost naționalizat de regimul comunist. După căderea regimului comunist, muzeul și-a recăpătat autonomia și și-a reluat activitatea ca instituție de importanță națională.

În prezent, Muzeul Național Brukenthal continuă să își îndeplinească misiunea de a promova educația și cultura într-un spirit de excelență și inovație. Expozițiile sale captivante, activitățile de cercetare și proiectele naționale și internaționale sunt tributul adus viziunii și muncii asidue a fondatorului său ilustru.

1834: S-a născut Alexandru Depărăţeanu, poet şi dramaturg

S-a născut în localitatea Roşiorii de Vede, jud. Teleorman. A studiat la Roşiorii de Vede şi la Bucureşti, la Colegiul „Sf. Sava”, iar între 1860-1865 la Paris, fără a obţine vreun titlu universitar, se arată în „Dicţionarul scriitorilor români” (Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998).

Alexandru Depărățeanu FOTO Wikipedia
Alexandru Depărățeanu FOTO Wikipedia

A fost subprefect al judeţului Teleorman (1860-1865), precum şi deputat în Camera Legislativă (1864). A colaborat la „Buciumul”, „Seculul”, „Naţionalul”. În 1861 îi apar două volume de poezii: „Ciocoii vechi şi ciocoii noi” şi „Doruri şi amoruri”, iar în 1864, drama istorică „Grigorie Vodă - domnul Moldovei”.

Se numără printre primii traducători în română din limba spaniolă. „Poezia sa, purtând toate semnele unei epoci de tranziţie şi suferind de incertitudinile lexicale ale unei limbi afl ate sub impactul infl uenţei franceze, lasă să se întrevadă totuşi idei şi tonuri preeminesciene şi chiar presimboliste” („Dicţionarul scriitorilor români”). Ca dramaturg, a mai scris şi o comedie, „Don Gulică sau pantofi orii miraculoşi” (1853), publicată postum. A murit la Bucureşti.

1881: A murit August Treboniu Laurian, om de cultură marcant al secolului al XIX-lea

August Treboniu Laurian, născut pe 17 iulie 1810, la Fofeldea, a fost unul dintre cei mai distinși filologi, istorici, publiciști și politicieni ai secolului al XIX-lea, în România. Cunoscut și sub numele său real, Augustin Trifan, el a fost o figură centrală în Revoluția de la 1848 din Transilvania și unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române.

August Treboniu Laurian FOTO Wikipedia
August Treboniu Laurian FOTO Wikipedia

Originea sa modestă, ca fiu al preotului român unit (greco-catolic), Pavel Trifan din Fofeldea, nu i-a împiedicat pe el și pe fratele său, Petru, să urmeze calea educației și să se dedice unei vieți de învățare și activism cultural. August Treboniu Laurian și-a desăvârșit studiile la Sibiu și ulterior la Cluj și la Viena, unde și-a îndreptat atenția către științele fizice, matematică și astronomie.

Activitatea sa prolifică a cuprins domenii variate, de la filologie și istorie la jurnalism și politică. Ca profesor, el a militat pentru purificarea limbii române de influențele străine și a contribuit la publicarea primului jurnal de istorie românească, intitulat „Magazin istoric pentru Dacia”. Prin articolele sale, a promovat ideea unității naționale și a luptat pentru afirmarea identității românești în contextul celor trei principate.

Angajamentul său în Revoluția de la 1848 l-a plasat în centrul mișcării revoluționare, alături de Nicolae Bălcescu, unde și-a folosit cunoștințele și influența pentru a mobiliza și conduce lupta pentru libertate și dreptate.

În domeniul filologic, Laurian a încercat să reconstituie limba din secolul al XIII-lea, eliminând elementele străine și promovând o formă de ortografie etimologică. Lucrarea sa monumentală, „Dicționarul limbii române”, realizată în colaborare cu Ion C. Massim, a reprezentat un efort susținut pentru îndepărtarea cuvintelor neadecvate și pentru stabilirea unei norme lingvistice corecte.

August Treboniu Laurian a fost un reprezentant de seamă al culturii și politicii românești din secolul al XIX-lea, iar contribuția sa la afirmarea identității naționale și la dezvoltarea instituțiilor culturale rămâne inestimabilă. Monumentele și instituțiile care îi poartă numele sunt mărturii ale recunoașterii valorii și a impactului său durabil asupra societății românești.

1899: A murit Paul Julius von Reuter, fondatorul Agenţiei de ştiri Reuters

Antreprenor, pionier al telegrafi ei, reporter şi fondator al Agenţiei de presă Reuters, Paul Julius von Reuter (Israel Beer Josaphat) s-a născut la 21 iulie 1816, la Kassel. Plecarea sa la Göttingen urma să se valorifi ce prin întâlnirea cu matematicianul şi fi zicianul Carl Friedrich Gauss, care experimenta transmiterea semnalelor electrice prin cablu, potrivit www.revolvy.com.

Paul Julius von Reuter FOTO Wikipedia
Paul Julius von Reuter FOTO Wikipedia

S-a mutat la Londra, în 29 octombrie 1845, luându-şi numele Julius Josaphat. S-a convertit la creştinism, în 16 noiembrie 1845, în cadrul unei ceremonii la Capela Luterană a Sfântului Gheorghe din Londra, schimbându-şi numele în Paul Julius Reuter. În aceeaşi capelă, avea să se căsătorească cu Ida Maria Elizabeth Clementine Magnus, din Berlin. Cei doi s-au mutat, în 1848, la Paris, unde Paul Julius Reuter a lucrat la agenţia de ştiri Havas a lui Charles-Louis Havas. A plecat la Aachen, unde a înfiinţat un oficiu telegrafic.

La Aachen a înfiinţat o linie poştală cu porumbei călători, care făceau legătura între Berlin-Aachen sau Paris-Bruxelles într-un timp foarte scurt. S-a stabilit, în 1851, la Londra, unde a deschis un birou de telegrafie care deservea bănci, agenţii de bursă şi diverse companii din diferite domenii. A continuat să-şi extindă, permanent, serviciul de ştiri economice, iar în 1858 un prim ziar a apelat la serviciile sale.

Apariţia cablurilor submarine i-a dat şansa să-şi extindă serviciile şi pe alte continente. În 1865 a reorganizat societatea în Reuter’s Telegram Company. A devenit cetăţean britanic la 17 martie 1857, pentru ca în 7 septembrie 1871, să primească titlul de baron de la principele Ernst al II-lea de Saxa-Coburg-Gotha, privilegiu confirmat, în noiembrie 1891, de regina Victoria. În 1878, avea să părăsească funcţia de conducere a societăţii, transmiţând ştafeta de director general fiului său, Herbert. La 25 februarie 1899, s-a stins din viaţă, la Nisa.

1900: S-a născut Costache Antoniu, actor

S-a născut în comuna Țigănași, județul Iași. Celebrul actor de teatru și film și-a lăsat amprenta atât în sfera artistică, cât și în cea politică, fiind deputat în Marea Adunare Națională.

Costache Antoniu FOTO Agerpres
Costache Antoniu FOTO Agerpres

După ce a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Iași, în anul 1926, Antoniu și-a început o carieră ce avea să devină emblematică pentru cultura românească. Rolurile sale variate, de la comedie la dramă, au dat viață personajelor din operele unor mari scriitori precum I.L. Caragiale, Anton Cehov sau Mihail Sebastian, pe scena prestigiosului Teatru Național din București.

În paralel cu activitatea sa artistică, Costache Antoniu s-a implicat și în viața politică, servind ca deputat în Marea Adunare Națională în trei sesiuni diferite. În sesiunea 1952 - 1957, a fost ales deputat în regiunea București, circumscripția electorală Turnu Măgurele.

Recunoașterea meritelor sale excepționale în domeniul artistic a fost marcată prin acordarea unor distincții de prestigiu.

Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953, i s-a conferit titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă, în semn de apreciere pentru contribuția sa la artă și pentru activitatea sa remarcabilă.

De asemenea, a fost decorat cu Premiul de Stat și distins cu Ordinul Muncii clasa II în 1952, pentru meritele sale în cadrul „Centenarului Caragiale”, și cu Ordinul Meritul Cultural clasa I în 1967, pentru contribuția sa deosebită în domeniul artei dramatice.

1914: A murit Sir John Tenniel, celebru ilustrator britanic

Sir John Tenniel s-a născut la data de 28 februarie 1820, la Londra. A fost un ilustrator englez renumit, cunoscut în special pentru desenele sale din celebrele cărți „Alice în Țara Minunilor” și „Dincolo de Oglindă” scrise de Lewis Carroll.

John Tenniel FOTO Wikipedia
John Tenniel FOTO Wikipedia

Tenniel și-a manifestat abilitățile artistice încă de la o vârstă fragedă, începând să studieze arta la o școală de artă din Londra. Mai târziu, și-a continuat educația artistică la Royal Academy of Arts.

Cariera lui Tenniel a fost strâns legată de colaborarea sa cu revista britanică „Punch”, unde a lucrat în calitate de caricaturist și ilustrator, timp de mai multe decenii. Desenele sale au devenit emblemă pentru publicația respectivă și au contribuit la consolidarea reputației sale ca unul dintre cei mai talentați caricaturiști ai momentului.

Cu toate acestea, cea mai notabilă contribuție a lui Tenniel în lumea artistică rămâne ilustrarea cărților „Alice în Țara Minunilor” și „Dincolo de Oglindă”.

Stilul său distinctiv, detaliile fine și imaginația sa bogată au adus personajele și scenele fantastice create de Lewis Carroll la viață, într-un mod inconfundabil. Desenele lui Tenniel au devenit parte integrantă a povestirilor lui Carroll și au contribuit semnificativ la popularitatea și succesul acestor cărți, de-a lungul generațiilor.

Deși Tenniel este adesea amintit în primul rând pentru munca sa de ilustrator, el a fost și un artist versatil, abordând diverse genuri artistice, de la caricatură la pictură și gravură.

John Tenniel a fost înnobilat, în 1893, pentru contribuția sa la artă și a fost numit cavaler de către Regina Victoria.

1939: S-a născut Virgil Duda, prozator

S-a născut la Bârlad. A absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în anul 1960. A fost consilier juridic la Rafi năria Teleajen din Ploieşti (1961-1970), redactor de scenarii şi producător delegat la Studioul Cinematografic Bucureşti (1970-1987). S-a stabilit în Israel în 1988.

Virgil Duda FOTO Wikipedia
Virgil Duda FOTO Wikipedia

A fost bibliotecar, apoi redactor la ziarele în limba română „Viaţa noastră” din Tel Aviv şi „Ultima oră” (1989-2004). Dintre operele sale amintim: „Povestiri din provincie” (1967), „Catedrala” (1969), „Anchetatorul apatic” (1972), „Războiul amintirilor” (1981), „Hărţuiala” (1984), „Oglinda salvată” (1986), „Viaţă cu efect întârziat” (1999), „Şase femei” (2002), „Evreul ca simbol” (2004), „Despărţirea de Ierusalim” (2005), „Ultimele iubiri” (2008) şi „Un cetăţean al lumii” (2010).

A obţinut Premiul Uniunii Tineretului Comunist - 1972, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti - 1979, Premiul Uniunii Scriitorilor din România - 1981, Premiul Organizaţiei Sioniste Mondiale pentru întreaga operă - 1993, Premiul Clubului Arcadia din Tel Aviv - 1994, Premiul Sion al Asociaţiei Scriitorilor israelieni de limbă română - 1999, Premiul „Sebastian Costin” al Cercului cultural din Ierusalim - 2001, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti - 2003.

A fost nominalizat pentru premiul Uniunii Scriitorilor din România - 2005 şi la premiul Prometheus - 2008. La Târgul Internaţional de Carte de la Ierusalim din 8-12 februarie 2015, la standul României a avut loc lansarea cărţii „Virgil Duda: Vocaţie şi conştiinţă scriitoricească”. A murit la 5 septembrie 2017.

1990: A început să emită, la Bucureşti, Radio Contact, actualul Kiss FM

Inițiativa de a lansa Radio Contact a avut loc în contextul schimbărilor politice și sociale din România, după căderea regimului comunist în decembrie 1989. Într-o perioadă caracterizată de o deschidere către libertatea de exprimare și diversificarea mediilor de comunicare, apariția unui post de radio privat a reprezentat o nouă oportunitate pentru accesul la informație și divertisment.

Sigla Radio Contact FOTO Wikipedia
Sigla Radio Contact FOTO Wikipedia

Odată cu lansarea sa, în București, pe frecvențele 68.7 MHz și mai târziu pe 96.1 MHz, Radio Contact și-a câștigat rapid popularitatea. Succesul înregistrat în București a dus la extinderea rețelei în alte orașe importante din țară, consolidându-și astfel prezența la nivel național.

Expansiunea Radio Contact în diverse orașe ale României a permis accesul la programe de radio de calitate într-o varietate de comunități locale.

Recunoașterea meritelor sale în industria radiofonică a fost confirmată prin clasările sale remarcabile în topurile de audiență, cum ar fi cea realizată de Institutul francez Mediametrie în 1993, care l-a plasat pe primul loc în topul posturilor locale de radio.

Pe 5 noiembrie 2003, rețeaua Radio Contact a renunțat la stațiile locale din România și astfel, postul de radio a încetat să emită, apoi a devenit Kiss FM.

1998: A murit Ligia Macovei, pictor şi grafician

Ligia Macovei s-a născut în 1916, la București. A fost o personalitate marcantă în lumea artei din România, cunoscută pentru contribuțiile sale remarcabile în grafică, pictură și colecționarea de artă. Ea a fost, de asemenea, o figură activă în viața politică a țării, servind ca deputat în Marea Adunare Națională în sesiunea 1952-1957.

Ligia Macovei FOTO Wikiart
Ligia Macovei FOTO Wikiart

Ligia Macovei și-a demonstrat talentul și pasiunea pentru artă încă din timpul studiilor sale, la Școala de Belle-Arte din București, între anii 1934 și 1939. Sub îndrumarea unor mari artiști precum Cecilia Cuțescu Storck și J. Al. Steriadi, ea și-a dezvoltat stilul distinctiv, caracterizat prin ilustrații de carte și picturi cu desene fluide și delicate, uneori cu accente expresioniste sau satirice.

Printre realizările sale notabile se numără ilustrațiile pentru opere literare precum „Poezii” de Mihai Eminescu, „Poezii” de Salvatore Quasimodo și „Poezii” de Tudor Arghezi, care au captat atenția prin interpretarea sensibilă și creativitatea lor.

În afara artei sale vizuale, Ligia Macovei a fost implicată și în viața politică, fiind căsătorită cu demnitarul comunist Pompiliu Macovei.

Contribuțiile sale la construirea socialismului au fost recunoscute prin distincții precum Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a III-a, acordat în 1971.

2000: S-a constituit Polul Democrat Social din România

Alianţa politică încheiată între Partidul Umanist din România şi Partidul Democraţiei Sociale din România a avut drept scop participarea pe liste comune la alegerile din noiembrie 2000 şi susţinerea unui candidat unic la preşedinţie, în persoana lui Ion Iliescu. La 7 septembrie 2000, aderă şi Partidul Social Democrat Român.

2023: A murit Mihai Şora, filosof și esesist

S-a născut pe 7 noiembrie 1916, la Ianova, Remetea Mare, Timiș. A fost un filosof, eseist și om politic român, cunoscut pentru contribuțiile sale remarcabile în domeniul gândirii și culturii românești.

Mihai Șora FOTO Arhivă
Mihai Șora FOTO Arhivă

Mihai Șora și-a petrecut primii ani de viață într-o familie cu tradiții religioase, fiind al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei. Educația sa timpurie a fost marcată de studii la Școala primară din Izvin și apoi la liceul „Constantin Diaconovici-Loga” din Timișoara, unde a studiat filosofia și limbile clasice.

Și-a continuat studiile la Universitatea din București, fiind influențat de marii filosofi și gânditori ai vremii, printre care Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu. În 1938, a obținut o bursă de studii în Franța, unde a studiat sub îndrumarea lui Jacques Chevalier și a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Mihai Șora și-a petrecut o perioadă în Franța, unde s-a implicat activ în mișcarea antifascistă, devenind membru al Partidului Comunist Francez. După război, s-a întors în România, dar regimul comunist instaurat l-a determinat să rămână în țară, împiedicându-l să se întoarcă în Franța.

În anii următori, a lucrat în diverse poziții, inclusiv ca referent de specialitate la Ministerul de Externe și redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. A fost cunoscut pentru implicarea sa în promovarea culturii și literaturii românești, dar și pentru critica sa față de regimul comunist.

După Revoluția din 1989, Mihai Șora a deținut funcția de ministru al învățământului în primul guvern post-comunist condus de Petre Roman. A fost recunoscut pentru pozițiile sale ferme împotriva extremismului politic și pentru apărarea valorilor democratice.

Viața personală a lui Mihai Șora a fost marcată de două căsătorii. Prima sa soție, Mariana Șora, a emigrat în Germania la sfârșitul anilor '70. După moartea ei, s-a recăsătorit cu scriitoarea Luiza Palanciuc-Șora. Mihai Șora s-a stins din viață la vârsta de 106 ani.

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite