24 august: ziua în care s-a născut Ferdinand „Întregitorul”, monarhul exclus din Casa Regală de Hohenzolern pentru îndrăzneala de a lupta împotriva Germaniei natale

0
Publicat:

Tot pe 24 august s-a născut omul politic Mircea Cancicov și a murit medicul Carol Davila.

Regele Ferdinand FOTO Arhivă
Regele Ferdinand FOTO Arhivă

1865: S-a născut Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al româniei

Primul monarh al României, Regele Carol I, nu a avut un moştenitor direct la coroană, după ce, în 1874 singurul copil al cuplului regal, Maria, s-a stins din viaţă la vârsta de doar patru ani, din cauză că s-a îmbolnăvit de scarlatină.

O moarte care a marcat pentru totdeauna tânăra familie regală, care nu a mai reuşit să dea un alt moştenitor ţării. Pe acest fond, în vara anului 1880, Carol I a mers într-o călătorie în Germania natală, cu scopul de a reglementa succesiunea la tronul României, conform Constituţiei de la acel moment care spunea că  "în lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I de Hohenzollern - Sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora".

Câteva luni mai târziu, atât fratele mai mare al suveranului, principele Leopold de Hohenzollern, cât şi nepotul cel mai în vârstă, Wilhelm, au notificat că renunţă la calitatea de moştenitori ai tronului României. 

Astfel, succesiunea a revenit lui Ferdinand Victor Albert  Meinrad de Hohenzollern Sigmaringen, născut la 24 august 1865, ca al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern şi al principesei Antoaneta, infanta Portugaliei.

De altfel, principele Ferdinand a venit prima oară în România în anul 1881, la vârsta de 15 ani. A stat la Palatul Cotroceni, împreună cu tatăl lui, Leopold, şi fratele lui mai mic, Carol. Cei trei au fost prezenţi la ceremoniile încoronării.

În anul 1889, pe data de 18 martie, Ferdinand a fost numit "Alteţă Regală Principe de România", iar la sfârşitul lunii aprilie 1889, moştenitorul Coroanei s-a stabilit în România. Tot în acea primăvară, a făcut parte din armata română, urcând treptele ierarhiei militare pe rând, de la maior şi până la general de Corp de Armată, în anul 1911.

Ferdinand s-a căsătorit la vârsta de 27 de ani, cu o fată cu zece ani mai tânără, Maria Alexandra Victoria, fiica lui Alfred duce de Edinburgh şi a Mariei Alexandrova, mare ducesă a Rusiei. Principesa Maria era nepoată de fiu a reginei Victoria a Angliei şi verişoară cu împăratul Wilhelm II al Germaniei şi cu ţarul Nicolae II Aleksandrovici al Rusiei.

Ferdinand şi soţia lui au avut şase copii, trei fete şi trei băieţi, respectiv Carol, Elisabeta, Mărioara, Nicolae, Ileana şi Mircea. Primul născut a fost viitorul rege Carol al II-lea  şi care a primit numele primului monarh. Moştenitorul tronului a devenit rege al românilor pe 10 octombrie 1914, după moartea unchiului său Carol I, sub numele de Ferdinand I. I s-a mai spus şi "Ferdinand Întregitorul", sub domnia sa realizându-se statul naţional unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul Regat.

Pentru "îndrăneala" sa de a lupta împotriva Germaniei în Primul Război Mondial a fost exclus din Casa Regală de Hohenzolern de către împăratul Wilhelm al II-lea. A intrat în istorie şi prin reformele făcute în primii ani după Primul Război Mondial, în special prin aplicarea reformei agrare şi a votului universal. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand I a fost încoronat Rege al tuturor românilor, alături de Regina Maria.

Criza dinastică izbucnită în 1925, prin renunţarea principelui Carol al II-lea la succesiunea la Coroana României, fapt care i-a atras excluderea din Casa regală a României, l-a determinat pe Ferdinand să-l numească moştenitor la tron pe principele Mihai. Doi ani mai târziu, pe 20 iulie, Ferdinand avea să închidă ochii la Sinaia, în urma unui cancer de colon, iar Mihai I a devenit rege.

1868: A murit Costache Negruzzi, prozator, poet şi dramaturg, membru fondator al Societatii Academice Române

Născut în anul 1808, Costache Negruzzi este unul dintre membrii fondatori ai Societății Academice Române. Izbucnind Revoluția lui Tudor Vladimirescu de la 1821, Costache Negruzzi și tatăl său decid să se refugieze în Basarabia. La Chișinău l-a întâlnit pe poetul rus Aleksandr Pușkin, care reușește să-i stârnească interesul pentru literatură. 

Costache Negruzzi FOTO: Arhivă
Costache Negruzzi FOTO: Arhivă

Doi ani mai târziu, Costache Negruzzi se întoarce la Iași, iar în anul 1837 a fost numit deputate de Iași în Obșteasca obișnuită adunare. În anul 1840 a fost numit primar al orașului Iași. 

Sub domnia lui Al. Ioan Cuza, Costache Negruzzi a ocupat funcția de director al departamentului finanțelor. 

1884: S-a născut omul politic Mircea Cancicov, membru al Academiei Române. 

Mircea Cancicov (n. 24 august 1884, Bacău – d. 25 decembrie 1959, Penitenciarul Râmnicu Sărat) membru marcant al Partidului Național Liberal și deputat liberal în Parlamentul României, membru de onoare al Academiei Române.

A fost un strălucit avocat și de mai multe ori ministru de finanțe al României în mai multe guverne între anii 1936-1939, precum și un economist reputat, care a reușit să ridice economia țării în 1938, an care este considerat și azi un etalon de dezvoltare.

1884: A murit medicul Carol Davila

Născut la 8/20 aprilie 1828, Carol Davila a fost un medic român, de origine franceză. În anul 1853 a absolvit cursurile Facultății de Medicină din Paris. Ulterior, și-a făcut apariția în luna martie a aceluiași an în Țara Românească.  

Doi ani mai târziu a pus bazele unei școli de felceri, iar în 1856 a fondat o școală secundară de chirurgie cu program școlar teoretic-liceal și sanitar-militar. Și-a adus contribuția la organizarea învățământului medical din România. 

Carol Davila FOTO: Arhivă
Carol Davila FOTO: Arhivă

În anul 1869 a fondat Facultatea de Medicină. Mai mult decât atât, a pus bazele învățământului farmaceutic și veterinar și a înființat societăți și reviste de specialitate, precum: Asociația medicilor români, Monitorul medical și Gazeta spitalelor. 

1917: A încetat din viaţă la Chișinău, poetul Alexei Mateevici, unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia.

Alexie (sau Alexei) Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari – d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova.

Printre cele mai îndragite creatii ale sale se numara ”Cântec de leagăn” şi “Limba noastră”, considerată cea mai frumoasă odă închinată limbii române; (n. 27 martie 1888, Cainari, Basarabia).

1947: S-a născut cunoscutul scriitor brazilian Paulo Coelho

Paulo Coelho s-a născut la Rio de Janeiro, Brazilia, la 24 august 1947. A câştigat primul său premiu literar într-un concurs şcolar de poezie, iar sora lui, Sonia, îşi aminteşte cum şi ea a câştigat un premiu pentru eseu prezentând o lucrare pe care Paulo o aruncase în coşul de hârtii.

Înainte de a deveni unul dintre cei mai de succes romancieri ai lumii a fost un hippie rebel, apoi autor dramatic, director de teatru, jurnalist, poet. În 1986, face pelerinajul la Santiago de Compostela, eveniment care i-a marcat viaţa şi cariera literară. Deşi profund ataşat de Brazilia natală, îşi scrie operele la calculator, în faţa oceanului, în vila de la Copacabana. Cărţile sale dezvoltă drame universale, valabile oriunde şi pentru oricine, ceea ce explică primirea entuziastă de care se bucură pe toate meridianele. 

Paulo Coelho FOTO: Getty Images
Paulo Coelho FOTO: Getty Images

Cărţile lui Paulo Coelho, editate în 150 de ţări şi traduse în peste 50 de limbi, s-au vândut în zeci de milioane de exemplare. 

Cartea „Alchimistul“, considerată unul dintre cele mai importante fenomene literare ale secolului al XX-lea, este pe primul loc în listele de bestselleruri din 74 ţări, vânzându-se, până acum, în 35 de milioane de exemplare. „Alchimistul“ i-a adus autorului în 2008 un record Guiness pentru cea mai tradusă carte (67 de limbi).

Pentru „Alchimistul“, autorul a primit numeroase laude de la diferite personalităţi, de la Kenzaburo Oe, laureat al Premiului Nobel, până la Madonna, care o numără printre cărţile preferate. 

„Unsprezece minute“ a fost pe primul loc peste tot în lume, cu excepţia Angliei, unde s-a aflat pe locul al doilea. „Zahir“, publicat în 2005, s-a situat pe locul trei pe lista de bestselleruri, după „Codul lui Da Vinci“ şi „Îngeri şi demoni“ de Dan Brown, potrivit „Publishing Trends“.

Scriitorul brazilian a venit în România în toamna anului 2005, cu prilejul lansării volumului „Zahir“ pe piaţa românească. 

În romanul „Vrăjitoarea din Portobello“ (2006), Paulo Coelho prezintă povestea unei tinere românce de etnie rromă, cunoscută de scriitor la Viena.

Este consilier special UNESCO în cadrul prograrnului Convergenţe spirituale şi dialoguri interculturale, co-director al Centrului Shimon Peres pentru pace. Distins cu numeroase şi importante premii, medalii şi ordine, printre care cel de Cavaler al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare din Franţa (martie 2000). Este fondator al Institutului Paulo Coelho, care acordă ajutoare îndeosebi copiilor şi bătrânilor din păturile defavorizate ale societăţii braziliene.

1968: Primul test al Franței cu bombă cu hidrogen 

În anul 1968, Franța a efectuat primul test cu bombă cu hidrogen, iar numele de cod al acestuia este „Canopus”. Testul a avut loc în atolul Fangataufa. 

Bomba cu hidrogen poate fi de 2.000 de ori mai puternică decât bombele detonate la Hiroshima și Nagasaki. 

1991: Mihail Gorbaciov a renunţat la funcţia de lider al PCUS şi a cerut autodizolvarea acestui partid

Mihail Sergheevici Gorbaciov (născut pe 2 martie 1931) a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991.

Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice.

Mihail Gorbaciov
Mihail Gorbaciov

A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.

1991: Ucraina se declară independentă de Uniunea Sovietică 

Ucraina, vecina României la nord și la sud-est, este o țară relativ tânără, independentă de doar 33 de ani, dar cu o istorie destul de zbuciumată. Întins pe puțin peste 600.000 de kilometri pătrați, plin de câmpii fertile, podișuri și râuri ce coboară spre și în Mările Azov și Neagră, teritoriul ucrainean a cunoscut de-a lungul secolelor numeroase cotropiri, frământări sociale, turbulențe politice și războaie soldate adesea cu modificări de granițe. 

Drapelul Ucrainei FOTO: Pixabay
Drapelul Ucrainei FOTO: Pixabay

Pasul decisiv al Ucrainei în declararea independenței a fost făcut pe 24 august 1991, la trei zile de la înfrângerea puciului menit înlăturării de la putere a liderului sovietic de atunci Mihail Gorbaciov, opririi reformelor și reinstaurării puterii Partidului Comunist al URSS. În acea zi, 346 de deputați - din 362 – au ales calea separării de URSS, iar trei luni mai târziu, pe 1 decembrie 1991, peste 90% dintre ucraineni au validat acest vot printr-un referendum, inclusiv în Peninsula Crimeea și în Donbass. 

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite