16 august: Ziua când s-a născut criticul literar Virgil Ierunca, voce importantă a exilului românesc
0Tot pe 16 august a murit John S. Pemberton, creatorul Coca-Cola, s-a născut Pan M. Vizirescu, poet şi eseist, s-a născut Florin Bogardo, compozitor de muzică ușoară.
1858: Regina Victoria, primul mesaj telegrafic trimis peste ocean
Regina Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei a transmis primul mesaj oficial telegrafic dincolo de Oceanul Atlantic. Mesajul său, adresat preşedintelui american Buchanan, la Washington DC, a început să fi e transmis la ora 10:50 şi a fost terminat la ora 4:30 a doua zi.
Alcătuit din 99 de cuvinte, ce cuprindeau 509 de litere, acesta a necesitat aproximativ două minute pe literă, în total având nevoie de aproape 18 ore pentru a ajunge la Newfoundland. Au fost efectuate teste timp de 10 zile.
1888: A murit farmacistul John S. Pemberton, creatorul Coca-Cola
S-a născut pe 8 iulie 1831, în Knoxville, Georgia, SUA, într-o familie de fermieri. A studiat farmacia și medicina, obținând diploma în medicină la vârsta de 19 ani. A luptat în Războiul Civil American, iar rănile sale l-au făcut dependent de opiu.
Din cauza dependenței de opiu, Pemberton a căutat o alternativă mai sigură pentru tratament. Astfel, a început să experimenteze cu diferite rețete pentru băuturi. În 1886, în Atlanta, a creat o băutură care conținea extract de frunze de coca și nucșoară.
Această băutură a fost denumită inițial „Pemberton's French Wine Coca”. Din cauza legilor din acea perioadă care interziceau băuturile alcoolice, Pemberton a înlăturat alcoolul din rețetă și a creat o variantă fără alcool a băuturii, numind-o Coca-Cola.
Coca-Cola a devenit rapid populară datorită gustului său unic și proprietăților sale revigorante.
În 1888, înainte de moartea sa, Pemberton i-a vândut drepturile asupra Coca-Cola lui Asa Griggs Candler, pentru suma de 2.300 de dolari.
16 august 1896: S-a declanșat migrația ”Goana după Aur” din Klondike
Goana după aur din Klondike, denumită și Goana după aur din Yukon, a fost migrația a aproximativ 100.000 de prospectori amatori din toată lumea în bazinul râului Klondike în preajma orașului Dawson City, Yukon, nord-vestul Canadei, între 1896 și 1899 după ce acolo s-a descoperit aur acolo de către minerii locali pe 16 august 1896, iar când a ajuns vestea în Seattle și San Francisco în anul următor, prospectorii au dat năvală.
Unii au devenit bogați, dar majoritatea s-au dus în zadar. A fost imortalizată în fotografii, cărți, filme și artifacte. Goana a durat doar câțiva ani, luând practic sfârșit în 1899. În total, din zona Klondike s-au extras circa 390.000 kg de aur în secolul de după descoperirea zăcământului.
1903: S-a născut Pan M. Vizirescu, poet şi eseist
Pan M. Vizirescu (numele la naştere Pantelimon M. Vizirescu) s-a născut în satul Braneţ, judeţul Olt. A început cursurile Liceului militar „D.A. Sturdza” din Craiova (1915), apoi pe cele ale Liceului „Radu Greceanu” din Slatina, luându-şi Bacalaureatul în 1925 la Colegiul „Carol I” din Craiova, se arată în „Dicţionarul general al literaturii române”.
Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1925-1929), a devenit doctor în litere şi filosofie al aceleiaşi Universităţi, cu teza „Poezia specifi cului naţional”, sub îndrumarea lui C. Rădulescu-Motru (1938), indică şi „Dicţionarul scriitorilor români” (Ed. Albatros, Bucureşti, 2002).
După o perioadă de carieră didactică, ca profesor la Liceul militar „Ştefan cel Mare” şi la alte licee din Cernăuţi (1930-1937), apoi la Liceul „Carol I” din Bucureşti (1937-1939), începând din 1939 a condus „Curierul Serviciului Social”, organ de presă al Serviciului Social, înfiinţat de Dimitrie Gusti. A lucrat ca redactor la Direcţia Presei a Ministerului Propagandei (din 1940), apoi ca director de Cabinet în acelaşi minister, până în 1944. A fost director al revistei „Muncitorul român” (1940), organul de presă al Ministerului Muncii.
În 1945 a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, împreună cu alţi mari ziarişti (Stelian Popescu, Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Romulus Seişanu etc.). Nu a făcut totuşi detenţie, rămânând în casa părinţilor din Slatina până în 1967. Între 1970-1980 face parte din cenaclul „G. Călinescu” al Academiei Române, iar din 1990 a fost membru fondator al Fundaţiei Culturale Memoria. A colaborat la numeroase reviste culturale: „Facla”, „Bilete de papagal”, „Viaţa literară”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Universul”, „Gândirea”, „Curentul” ş.a. A debutat în „Universul literar” (1922) cu schiţa „Sfârşit duios”, semnată cu pseudonimul De la Bârsa. Editorial a debutat cu volumul „Poezia noastră religioasă” (1943).
Pan M. Vizirescu a fost ultimul reprezentant al „Gândirii” lui Nichifor Crainic şi al curentului gândirist ortodox tradiţionalist. În această calitate, împreună cu un grup de tineri entuziaşti, a pus bazele noii serii a revistei „Gândirea”, apărută după 1990, al cărei director onorific a devenit. A murit la Slatina.
16 august 1920: S-a născut Virgil Ierunca, eseist, critic literar şi poet
Născut pe 16 august 1920, în comuna Lădeşti, judeţul Vâlcea, Virgil Ierunca a debutat în presă, în 1939, la ziarul "Timpul", iar până în 1944 a colaborat la principalele reviste literare şi la săptămânalul "Vremea". A plecat din România în 1947, primind o bursă din partea guvernului francez.
Din 1951 şi până în 1974, a fost redactor al emisiunilor în limba română ale radiodifuziunii franceze. A scris mult în publicaţiile româneşti din exil. După Revoluţie, a publicat la Editura Humanitas: "Poeme de exil", "Trecut-au anii", "Semnul mirării", "Subiect şi predicat", "Româneşte", "Fenomentul Piteşti".
A murit pe 28 septembrie 2006.
16 august 1942: S-a născut Florin Bogardo, compozitor de muzică ușoară și de film
Florin Bogardo (n. 16 august 1942, București — d. 15 august 2009, București) a fost un compozitor și cântăreț român de muzică ușoară.
A debutat în calitate de compozitor în anul 1963. Printre cele mai cunoscute compoziții ale sale se numără „Să nu uităm (să iubim trandafirii)” (compusă în 1968 și cunoscută în interpretarea proprie și în versiunea Mihaelei Mihai), „Tu ești primăvara mea” (1973, mai cunoscută în interpretarea lui Aurelian Andreescu) și „Ani de liceu” (1986, cântată de autor alături de Stela Enache). Începând din 1976, Bogardo a scris și muzică de film.
1968: S-a născut Mihai Călin, actor
S-a născut la Bucureşti. A absolvit Academia de Teatru şi Film, promoţia 1994, clasa profesor Grigore Gonţa, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (TNB). În același an și-a făcut debutul în film, în pelicula „Pepe și Fifi”.
În 1995, s-a alăturat postului de televiziune ProTV care tocmai fusese înființat, prezentând pentru scurtă vreme emisiunea matinală alături de Florin Călinescu, apoi emisiunea concurs „Știi și câștigi”. Ulterior, a mai fost gazda emisiunilor „Roata norocului”, între 1997 și 1999, și „Superbingo”, în 2001.
A jucat pe scena TNBB în piese precum: „Trilogia Antică” după Euripide şi Seneca (r. Andrei Şerban, 1990), „Numele trandafi rului” după Umberto Eco (r. Grigore Gonţa, 1997), „Take, Ianke şi Cadîr” de Victor Ioan Popa (r. Grigore Gonţa, 2001), „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale (r. Felix Alexa, 2002), „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (r. Grigore Gonţa, 2003), „Vizita bătrânei doamne” de Friedrich Dürrenmatt (r. Alexander Morfov, 2011), „Năpasta” de I.L. Caragiale (r. Radu Afrim, 2012), „Furtuna” după W. Shakespeare (r. Alexander Morfov, 2014), A jucat, de asemenea, pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” (în spectacolul „Antigona” de Sofocle, r. Alexandru Tocilescu, 1993-1995), pe scena Teatrului Evreiesc de Stat în spectacolul „Duşmancele, o poveste de iubire” de Isaac Bashevis Singer (r. Claudiu Goga, 2012), la Teatrul Luni - Green Hours în spectacole precum „Ecstazy” de Ioan Dragoi (r. Dan Tudor, 2010) și la Teatrul ACT, în spectacolul „BASH” de Neil LaBute (r. Vlad Masaci). În 2021, a primit premiul Gopo pentru cel mai bun actor în rol principal, pentru rolul din filmul „5 Minute”.
Este căsătorit cu Silvia Mihai și împreună au un copil, Matei.
2020: Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni
La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi şi Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol. Având în vedere sfârşitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul său, şi apreciind viaţa sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase martiri Brâncoveni. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.
Pa 24 iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 16 iulie 2020 Decretul nr. 393/2020 privind promulgarea Legii.
Se încarcă comentariile...
