23 octombrie: Ziua când s-a născut istoricul american de origine română Radu Florescu, care a dezvăluit identitatea istorică a legendarului Dracula
0Pe 23 octombrie 1861 a fost înființată ASTRA, o asociație transilvană cu rol important în lupta politică a românilor ardeleni, iar în 1975 s-a născut îndrăgitul actor Dan Bordeianu. În 1982 a murit dramaturgul și prozatorul Mircea Ștefănescu.
23 octombrie 1861: A fost înființată ASTRA, asociația transilvană cu rol important în lupta politică a românilor ardeleni
1861 - La Sibiu, a fost înfiinţată Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu rol important în lupta politică a românilor ardeleni.
Asociația transilvană pentru literatură și cultură a poporului român, ASTRA, cum i s-a spus în mod curent, a fost înființată la 23 octombrie 1861 la Sibiu, de către „inteligențiile românești ardelene”, cum erau numiți intelectualii vremii.
Statuetele Asociației precizau următorul scop al acestui for cultural: „Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de știință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor - toți aleși pe trei ani.”
După elaborarea Statutelor Asociației, cei 212 membri înscriși s-au întâlnit în ședința inaugurală, la Sibiu, în ziua de 23 octombrie 1861, alegând să conducă Asociațiunea pe mitropolitul Andrei Șaguna - președinte, Timotei Cipariu - vicepreședinte și George Bariț - secretar. Adevăratele țeluri urmărite de Asociațiune erau conturate din prima zi: „dorința fierbinte să fim o singură națiune”.
În 7 februarie 1895 comitetul de conducere al Astrei decide elaborarea și publicarea Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei volume între 1898 și 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcție în istoria poporului român: culturală și politică, .
În cadrul ASTREI s-a concentrat la sfârșitul secolului al XIX-lea si inceputul sec. XX elita intelectuală a românilor transilvăneni: George Bariț, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga.
Secretarii Asociațiunii, care și-au desfășurat activitatea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tǎslǎuanu și Andrei Bârseanu. În 1906, secretar administrativ al ASTREI este Oct. C Tăslăuanu. Oct. C Tǎslǎuanu alǎturi de poetul Octavian Goga au editat revista de culturǎ,civilizație, literaturǎ, artǎ și atitudine "Luceafǎrul".
Apǎrutǎ mai intâi la Budapesta, în 1902, își mută sediul la Sibiu în 1906, pe strada Schewis nr. 2, an ce coincide cu alegerea în funcția de secretar al ASTREI. Primul număr apărut la Sibiu a fost nr 17-18 din 15 octombrie. Luceafărul devine “oglinda vie a a spiritului de creație ardelean”.
Până la Unire, în fruntea ASTREI au fost ca președinți personalități politice și culturale proeminente: Andrei Șaguna, Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Barițiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Șuluțiu, Andrei Bârseanu, inițiatori de mari înfăptuiri, ideologi și animatori înflăcărați.
După ani de muncă laborioasă a ASTREI (conferințe, editări de cărți, înființări de școli), Cipariu declara în 1867 următoarele: „Simțul național s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea română a venit la cunoștința poziției care i se cuvinte între națiunile Europei; ea va face toți pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba.”
În timpul președinției lui Iuliu Moldovan a luat loc la Blaj, în ziua de 20 septembrie 1936, congresul general al Astrei cu ocazia aniversării a 75 de ani de existență, la care au participat Regele Carol al II-lea al României și principele moștenitor Mihai I al României.
În anul 1947 au fost aleși în fruntea Asociațiunii episcopul ortodox Nicolae Popoviciu al Oradiei și vicarul greco-catolic Pompeiu Onofreiu de la Sibiu. Aceștia s-au opus inițiativei de includere a ASTREI în ARLUS. În anul 1948 comuniștii i-au înlăturat de la conducerea Astrei, iar Asociațiunea a fost desființată.
După o perioadă de furie, de distrugere a multe din realizările Astrei (1948 - 1960) în general, a culturii naționale, încet, încet, într-o formă mai mult sau mai puțin mascată, s-a putut discuta despre spiritul Asociațiunii.
Au început să se întocmească lucrări de grad, să se publice materiale despre activitatea Asociațiunii și chiar să se vorbească despre însemnătatea ei în istoria românilor. Cercetătorii Vasile Curticăpeanu, Victor Grecu, Matei Pamfil, Paul Abrudan, Mircea Avram, Dan Mârza și alții au început să pună în valoare bogăția spirituală a ASTREI. În 1965 la Târgu Lăpuș s-a reînființat Astra Lăpușneanu de către cărturarul Valentin Biltz.
Între 29–31 august 1986 la Sibiu și Săliște a avut loc sesiunea „125 de ani de la înființarea Astrei“, cu participarea lui Radu Voinea, președintele Academiei Române, și a mitropolitului Antonie Plămădeală.
După Revoluția Română din 1989, la începutul anului 1990, vechii astriști și intelectualii mai tineri care cunoșteau activitatea Astrei, au reactivat asociațiunea. În aprilie 1990 a avut loc la Sibiu prima adunare generală după 47 de ani.
Cu acest prilej a fost ales ca președinte al Astrei preot profesor universitar doctor Dumitru Abrudan. Cu blândețea și înțelepciunea sa, în cei doi ani de președinție, a contribuit la refacerea prestigiului Astrei în noile condiții de lucru.
23 octombrie 1925: S-a născut istoricul american de origine română Radu Florescu
Profesor emerit de istorie al Boston College şi co-autor al bestseller-ului „In Search of Dracula", care a dezvăluit identitatea istorică a legendarului Dracula pentru prima dată, americanul de origine română dr. Radu Florescu s-a născut la 23 octombrie 1925, în Bucureşti, fiind fiul unui diplomat român, potrivit https://www.bc.edu/, site-ul oficial al Boston College.
Cu puţin timp înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, la vârsta de 13 ani, a părăsit România cu destinaţia Londra, acolo unde tatăl său era consilier la Legaţia României. Aici, a câştigat o bursă la Christ Church, Universitatea Oxford, unde a studiat artele şi literele. Şi-a continuat studiile la Indiana University din Statele Unite Americii, unde a obţinut diploma de doctor în istorie.
În 1953 s-a alăturat Boston College din Massachusetts, unde a fost asistent universitar (1953-1956), profesor colaborator (1956-1962), profesor asociat (1962-1989), profesor (1989-1997). În 1997 i-a fost acordat titlul de profesor emerit.
Ultima sa apariţie în public la Boston College a avut loc în toamna anului 2013, când a avut loc o sesiune de autografe pentru noul său roman scris împreună cu profesorul Matei Cazacu, „Legăturile de sânge ale lui Dracula: O saga a familiei Florescu" (Hamilton Books, 2013), în care spune povestea legăturilor dintre familia Floreştilor şi domnitorul Vlad Ţepeş.
Fondator şi director al Centrului de Studii Est Europene (East European Research Center) (1986-2008) în cadrul Boston College, Radu Florescu a oferit burse de studii studenţilor români, potrivit http://main.ara-as.org/. Timp de mulţi ani, a organizat simpozioane şi evenimente culturale celebrând, astfel, patrimoniul românesc.
A donat, de asemenea, sute de cărţi despre istoria României, către colecţia balcanică a bibliotecii colegiului. A fost consilier al senatorului american Edward Kennedy privind afacerile externe ale României, dar şi al Departamentului de Stat al SUA în timpul regimului comunist. Dr. Florescu a fost numit, în 1996, consul onorific al României la Boston.
În această calitate, el a supravegheat votul prezidenţial şi parlamentar al românilor care locuiesc în zona Bostonului. În 2004, el a fost invitat de preşedintele Bill Clinton să participe la ceremonia de la Casa Albă, ce a marcat primirea de către România a statutului de membru al NATO.
În 1972, a publicat, împreună cu Raymond T. McNally, colegul său profesor de la Departamentul de Istorie al Boston College, bestseller-ul „În căutarea lui Dracula - O istorie adevărată a lui Dracula şi legendele cu vampiri"/ „In Search of Dracula: A True History of Dracula and Vampire Legends".
Pentru această carte au făcut cercetări în România, beneficiind de o bursă Fulbright, şi a folosit „mitul lui Dracula" pentru a introduce adevăruri istorice despre domnitorul român. Publicată de NYGraphic Society şi, ulterior, de Little-Brown, cartea a fost tradusă în 15 limbi şi a constituit sursă de inspiraţie pentru şase documentare realizate în diverse ţări.
Iniţial, volumul a fost interzis în România de autorităţile comuniste, dar a fost publicat după 1990. Datorită succesului internaţional de care s-a bucurat această carte, dr. Florescu a fost invitatul de onoare la „The Tonight Show Starring Johnny Carson". Şi cel de-al doilea volum „Dracula, Prinţul cu multe feţe; viaţa şi timpurile sale" / „Dracula - Prince of Many Faces; His Life and His Times" (1989) s-a bucurat de un mare succes editorial.
În următorii ani, cei doi istorici au mai scris şi alte volume legate de personalitatea domnitorului român, între care: "The Essential Dracula"; "Dracula: A Biography of Vlad the Impaler"; "In Search of Dr. Jekyll and Mr. Hyde"; "In Search of Frankenstein".
Pe lângă numeroase articole academice şi lucrări istorice, Radu Florescu a publicat în 2004, la Editura Militară, o monografie despre unul dintre strămoşii săi, generalul Ioan Emanoil Florescu (1819-1893) – „Generalul Ioan Emanoil Florescu: organizator al armatei române moderne".
Preşedinţia României i-a acordat, în 2000, Ordinul naţional „Serviciul Credincios" în grad de Ofiţer „pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii". A fost căsătorit cu franţuzoaica Nicole (din 1950) şi au avut împreună patru copii: Nicholas, John, Radu şi Alexandra. Dr. Radu Florescu a murit la 18 mai 2014, în Franţa, în urma unor complicaţii pulmonare.
23 octombrie 1975: S-a născut îndrăgitul actor Dan Bordeianu
Dan Virgil Bordeianu este un actor și cântăreț ocazional, român. Este absolvent (promoția 1999) al UNATC, Facultatea de teatru, secția actorie, la clasa profesorului universitar Mircea Albulescu, fiind coleg și prieten, printre alții, cu cunoscuții Dragoș Bucur și Bogdan Dumitrache.
S-a făcut cunoscut în special prin rolul său din telenovela Numai iubirea, (Victor Bratu) difuzată de postul de televiziune Acasă. A fost unul din principalii protagoniști și în telenovelele Lacrimi de iubire (Andrei Popa) și Iubire ca în filme (Bogdan/Ștefan Varga).
Și-a făcut debutul ca actor la doar 11 ani, atunci când a jucat alături de Maria Ploae, Mircea Diaconu și Ion Caramitru în filmul "Promisiuni", regizat de Elisabeta Bostan. După ce a terminat liceul s-a înscris la Facultatea de Drept.
A renunțat însă după doar un semestru și s-a hotărât atunci să încerce la Teatru, pentru că poate fi un mai bun actor decât avocat. În primul an de facultate s-a înscris în echipa de actori a Teatrului Podul unde, sub îndrumarea lui Cătălin Naum și-a exersat talentul actoricesc.
Dan îl consideră și acum pe Cătălin Naum mentorul său, cel datorită căruia a putut să își consolideze cariera artistică. A câștigat după facultate un concurs de angajare la Teatrul Nottara, unde a jucat în mai multe spectacole, în regia lui Petre Bokor și a altora. A mai evoluat, alături de Constantin Codrescu și în premieră Inimă de boxer, regizată de Mihai Manolescu, o producție a Teatrului George Ciprian din Buzău.
23 octombrie 1982: A murit dramaturgul și prozatorul Mircea Ștefănescu
Mircea Ștefănescu a fost un prozator, traducător, dramaturg și cronicar dramatic român. Mircea Ștefănescu s-a născut și a decedat la București.
A fost fiul generalului Dumitru Ștefănescu și al soției acestuia, Vasikca, născută Scărlătescu. După ce a absolvit, în 1917, liceul „Gheorghe Lăzar" din București, a urmat, o vreme, studii juridice, la care a renunțat pentru a se putea dedica teatrului și ziaristicii.
A debutat cu proză în 1920, în revista Cuvântul liber. Prima piesă de teatru i-a fost jucată în 1924 la Brăila. Este vorba de Roba albă, scrisă în colaborare cu cronicarul teatral I. Lăzăroneanu.
A început să colaboreze cu revistele vremii, ca Epoca, Vremea, Îndreptarea, Curentul. Comedia zorilor, care cuprinde patru tablouri din „comedia adolescenței" (1930), a fost primul lui succes important.
23 octombrie 1998: A murit actorul Silviu Stănculescu
S-a născut la Timişoara. Licenţiat al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografi că „I.L. Caragiale” din Bucureşti (1956), fiind coleg cu mari actori ai generatiei de aur: Amza Pellea, Constantin Rauţchi, Victor Rebengiuc, Silvia Popovici, Draga Olteanu Matei, potrivit site-ului CineMagia, www.cinemagia.ro.
După debutul la Teatrul „George Bacovia” din Bacău, în 1957, cu rolul Mircea Aldea din „Gaiţele” de Al. Kiriţescu, a interpretat roluri importante, de dramă şi de comedie, în numeroase piese româneşti şi din dramaturgia universală, la Teatrul Giuleşti, Teatrul de Comedie şi Teatrul Evreiesc de Stat.
A jucat, astfel, până în 1961 pe scena Teatrului Evreiesc de Stat, pentru ca apoi să plece la Teatrul de Comedie, potrivit sursei citate. Între anii 1981 şi 1990 a fost directorul Teatrului de Comedie din Bucureşti.
Dintre rolurile interpretate: Făt-Frumos din „Înşiră-te mărgărite”; Meşterul Manole din piesa cu acelaşi nume a lui Blaga; Marin Miroiu din muzicalul „Alcor şi Mona”; Verşinin în „Trei surori”; Chiriac în „O noapte furtunoasă”; Agamemnon în „Misterul Agamemnon”; Spiridon Biserică din „Mielul turbat”; Căpitanul Vidra din „Mireasa mută”.
A interpretat şi roluri în numeroase filme: „Străzile au amintiri” (1961), „Pe aici nu se trece!” (1975), „Războiul de Independenţă” (1977), „Al treilea salt mortal” (1980), „Prea cald pentru luna mai” (1983), „Noi cei din linia întâi” (1985), „Doi haiduci şi-o crâşmăriţă” (1992), „Triunghiul morţii” (1998).
A colaborat cu regizori de marcă, precum Andrei Blaier, Francisc Munteanu, Dinu Cocea, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, Geo Saizescu. A avut multe roluri şi în piese de teatru radiofonic. A murit la Bucureşti. Postum, a fost publicată şi cartea sa de confesiuni „Sunt un om obişnuit...” (2002)
Se încarcă comentariile...
