16 octombrie: Ziua în care au fost executați condamnații la moarte în procesul de la Nürnberg VIDEO
0La 16 octombrie 1946, inculpații condamnați la moarte în principalul proces de la Nürnberg au fost executați. Tot într-o zi de 16 octombrie, China a detonat prima bombă nucleară.
1793: Împărăteasa Maria Antoaneta a fost ghilotinată
Maria a fost fiica împărătesei Maria Terezia a Austriei și sora împăratului Iosif al II-lea. La vârsta de 15 ani s-a măritat cu Ludovic al XVI-lea al Franței, devenind astfel regină a Franței.
Maria Antoaneta a murit executată prin ghilotinare, în toiul Revoluției Franceze, în 1793, sub acuzația de înaltă trădare, nedovedită însă.
1854: s-a născut Oscar Wilde, scriitor irlandez
În timpul studiilor la Magdalen College, Oxford, a început deja să scrie şi s-a arătat interesat de principiile estetismului, sub influenţa mentorilor săi John Ruskin şi Walter Pater. În anii 1880 a oscilat între diferite formule artistice, pentru a deveni cunoscut, un deceniu mai târziu, graţie pieselor sale de teatru.
„Portretul lui Dorian Gray“ este un roman în care îşi adună şi rafinează ideile filozofice şi care a stârnit un adevărat scandal, fiind folosit, în procesul intentat mai târziu, ca dovadă a homosexualităţii sale.
Ulterior, romanul a devenit un manifest al estetismului şi una dintre cele mai importante cărţi ale secolului al XIX-lea.
În 1895 a fost arestat şi condamnat pentru „crimă de sodomie" la doi ani de închisoare, în acest răstimp scriind şi monologul dramatic „De Profundis“. A murit în anul 1900, la Paris.
1888: s-a născut Eugene O'Neill, laureat al Premiului Nobel
Eugene Gladstone O'Neill a fost dramaturg american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1936. Este fiul actorului James O'Neill, al cărui rol în „Contele de Monte Cristo“ îl făcuse celebru în întreaga țară. Copil fiind, Eugene și-a însoțit tatăl în turnee, apoi a frecventat variate școli și în 1906 a intrat la universitatea din Princeton, unde nu a rămas decât un an.
Cele mai importante opere ale acestuia sunt piesa postumă „Lungul drum al zilei către noapte“ și „Din jale se-ntruchipează Electra“.
1938: s-a născut Gabi Luncă, interpretă română de muzică lăutărească
Gabi Luncă s-a născut la data de 16 octombrie 1938 în comuna Vărbilău, judeţul Prahova, într-o familie cu şase copii. Tatăl ei, Dumitru Luncă, a fost violonist în cadrul Orchestrei Armatei din Ploieşti.
A început să cânte în anul 1951, alături de tatăl său, iar după 1953 devine solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi.
În 1955 a început colaborarea cu Ansamblul Folcloric al Clubului 1 Mai, Ploieşti, dirijor fiind în perioada respectivă acordeonistul Sile Ungureanu. La 17 ani, a fost angajată la Orchestra Flacăra Prahovei din Ploieşti, iar ulterior, invitată de casa de discuri Electrecord să înregistreze primul ei album, cu doar patru piese. Au urmat multe alte înregistrări la Electrecord după 1960.
Gabi Luncă a fost invitată special de preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, să-i cânte în timpul unei vacanţă la Comorova, iar melodiile tulburătoare ei au făcut-o pe Elena Ceauşescu să plângă.
1946: a murit Joachim von Ribbentrop, politician german
Joachim von Ribbentrop a fost un diplomat și politician german, membru proeminent al partidului nazist, care în perioada 1938–1945 a îndeplinit funcția de ministru de externe al Germaniei. La procesul de la Nürnberg a fost acuzat crime de război și crime împotriva umanității, a fost condamnat, pedepsit cu moartea și executat.
Ribbentrop a favorizat ascensiunea la putere a naziștilor, a participat la alcătuirea planului politic și la pregătirea de către Germania Nazistă a războaielor de agresiune, a luat parte la executarea planurilor de politică externă ale țării și și-a asumat responsabilitatea executării lor, a autorizat și a condus direct săvârșirea de crime de război, crime împotriva umanității și, în mod special, de crime împotriva unor persoane și bunuri aflate în teritoriile ocupate.
1946: inculpații condamnați la moarte în principalul proces de la Nürnberg au fost executați
La 1 octombrie 1946 s-a încheiat procesul de la Nürnberg, în care au fost judecaţi criminalii de război. 12 dintre ei au fost condamnaţi la moarte, alţii la închisoare pe viaţă. Câţiva s-au sinucis înainte de a fi spânzuraţi.
Dezbaterile procesului de la Nürnberg s-au ţinut între 20 noiembrie 1945 şi 1 octombrie 1946. În proces au fost 24 de inculpaţi. Jumătate dintre ei au fost condamnaţi la moarte: Martin Bormann, secretar al partidului nazist, Hans Frank, guvernatorul general al guvernământului Poloniei ocupate de Germania, Wilhelm Frick, cel care a scris legile rasiale de la Nürnberg, Hermann Goring, comandantul aviaţiei militare, Alfred Jodi, înaltul comandament al Armatei, Ernst Kaltenbrunner, cel care a avut în subordine câteva lagăre de concentrare.
Aceeaşi sentință au primit-o şi Wilhelm Keitel, şef al Oberkommando der Wehrmacht, Joachim von Ribbentrop, ambasador plenipotenţiar şi ambasador în Regatul Unit şi ministru de externe al Germaniei, Alfred Rosenerg, ideologul şef al Partidului nazist, Fritz Sauckel, cel care a coordonat programul nazist de muncă forţată, Arthur Seyss-Inquart, comisar al Reich-ului pentru Olanda ocupată, şi Julius Streicher, care a instigat la ură şi omoruri împotriva evreilor prin săptămânalul său de propaganda nazistă Der Sturmer.
1964: China a detonat prima bombă nucleară
Pe 16 octombrie 1964, în Republica Populară Chineză s-a dus la bun sfârşit primul test nuclear, ceea ce a trimis ţara în clubul puterilor care beneficiau de o astfel de înarmare, respectiv SUA. Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Franţa.
Operaţiunea 59-6 s-a desfăşurat în zona de test Lop Nur, aflată în deşertul Gobi, provincia Xinjiang, China de Vest, aproape de altfel de faimosul drum comercial al mătăsii. Un dispozitiv special cu implozie a fost manevrat din vârful unui turn de oţel, producând o emisie de 22 de kilotone.
A fost primul din cele 45 de teste nucleare ale chinezilor, toate desfăşurate la Lop Nur. 23 dintre aceste teste au avut loc în atmosferă, iar restul de 22 în subteran. Emisiile au variat de la 1 kilotonă la 4 megatone.
Pe 17 iunie 1967, la numai 3 ani după operaţiunea 59-6, mai rapid decât în cazul celorlalţi posesori de arme nucleare, China a detonat prima bombă cu hidrogen.