22 noiembrie: Revoluția Portocalie din Ucraina. În 1963 a fost asasinat președintele american John F. Kennedy
0La 22 noiembrie 2004, zeci de mii de manifestanți s-au adunat în Kiev, protestând împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale. Tot într-o zi de 22 noiembrie a murit singura fiică a lui Stalin, cea care a declanşat un scandat internaţional atunci când a cerut azil politic în SUA.
1884: S-a născut disidentul Alexandru Rusu, episcop greco-catolic
Alexandru Rusu a fost episcop al nou înființatei Episcopii Greco-Catolice a Maramureșului, devenind, în anul 1946, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma.
Alexandru Rusu a fost unul din liderii rezistenței antisovietice din România comunistă. Arestat la 28 octombrie, el a fost dus pe rând la Dragoslavele, Mănăstirea Căldăruşani, apoi Sighetul Marmaţiei. Supravieţuieşte acestui penitenciar şi astfel a fost mutat la Curtea de Argeş, apoi izolat la Mănăstirea Cocoş. În 1957 Tribunalul Militar l-a condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru instigare şi înaltă trădare, ajungând la Gherla. În primăvara anului 1963 s-a îmbolnăvit grav, la 9 mai acelaşi an trecând la cele veşnice. A fost înmormântat în Cimitirul deţinuţilor din Gherla, fără nici un oficiu religios.
1916: A murit scriitorul, Jack London, autorul lui "Colţ Alb"
Cunoscut mai ales pentru celebrul roman „Colţ alb”, Jack London a avut o viaţă plină de aventuri. Acesta a început să lucreze încă de la vârsta de zece ani când vindea ziare în stradă. A mai lucrat de asemenea, într-o fabrică de conserve, a spălat geamuri şi a făcut contrabandă cu stridii.
În 1893, viitorul scriitor devine marinar pe un vas de vânătoare de foci care ajunge până pe coastele Japoniei. În urma acestei experienţe va scrie prima lui povestire, „Taifun în largul coastei Japoniei”.
Romanele sale au ca temă principală existența crudă, sălbatică, pe de o parte, iar pe de altă parte, spiritul de revoltă și aventură al eroilor săi, înzestraţi cu o forță fizică și morală supraumană.
1956: Jocurile Olimpice de Vară de la la Melbourne
La 22 noiembrie 1956 începeau, la Melbourne, Jocurile Olimpice de Vară, în cadrul cărora România a obţinut în total 13 medalii, dintre care 5 de aur, 3 de argint şi 5 de bronz.
Românii au fost revelaţia probelor de kaiac-canoe. Vechea supremaţie a canadienilor, cehilor şi americanilor a fost trecută în umbră de concurenţii români. Trei dintre cele patru medalii de aur decernate la aceasta disciplină au revenit sportivii români.
Leon Rotman a devenit eroul acestor întreceri la proba de kaiac-canoe. Învingător în ambele probe individuale, Leon Rotman a atins o altă performanţă importantă: este primul român care a urcat de două ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului în cadrul aceleiaşi ediţii. La rândul lor, Alexe Dumitru şi Simion Ismailciuc s-au impus în proba de C2 1.000 m, cucerind medalia de aur după o competiţie acerbă cu echipajele sovietic şi ungar.
Întrecerile de box s-au încheiat cu succes pentru componenţii delegaţiei noastre: patru boxeri prezenţi - patru medalii obţinute. Deşi era accidentat încă de la debutul turneului, Nicolae Linca (categoria 67 kg) şi-a depăşit clar toţi adversarii, obţinând primul titlu de campion olimpic pentru România în această disciplină. Mircea Dobrescu (categoria 51 kg) şi Gheorghe Negrea (categoria 81 kg) au câştigat câte o medalie de argint, iar Constantin Dumitrescu (categoria 63,5 kg) a ajuns şi el până în semifinale, obţinând bronzul.
Proba de pistol viteză a fost dominată de doi concurenţi români: Ştefan Petrescu a cucerit aurul olimpic, iar Gheorghe Lichiardopol a obţinut medalia de bronz.
În unica probă feminină a scrimei, de floretă, românca Olga Orban Szabo, în vârstă de 18 ani, a trecut de cele mai bune floretiste ale lumii, însă a pierdut în finală în faţa britanicei Gillian Sheen, conform volumului „România la Jocurile Olimpice“.
1958: Actriţa americană Jamie Lee Curtis împlineşte 66 de ani
Jamie Lee Curtis s-a născut la 22 noiembrie 1958 în Los Angeles. A debutat cu roluri mici în seriale de televiziune în 1977 („'Columbo”, „Operation Petticoat”, „Îngerii lui Charlie'” etc.).
Când a început să apară în filme, Curtis a devenit cunoscută drept „regina ţipetelor”, datorită rolurilor sale în mai multe filme de groază precum „Halloween” (1978), „The Fog”, „Prom Night” şi „Terror Train” (toate lansate în 1980), în unele dintre ele jucând alături de mama ei, Janet Leigh. Apoi a fost distribuită într-o serie de filme care în cele din urmă i-au adus un Premiul Oscar. Astfel, Jamie Lee Curtis a câștigat la 64 de ani primul său Premiu Oscar, pentru rolul din filmul „Everything Everywhere All at Once“.
Deşi au trecut mai bine de 20 de ani de când a renunţat la alcool şi droguri, actrița Jamie Lee Curtis consideră că dependenţa sa de droguri a făcut-o să ia multe decizii greşite în viaţă. Declarațiile pe care le-a făcut actrița despre ea şi celebrul ei tată, Tony Curtis, au șocat pe toată lumea.
Într-un interviu pentru revista Variety, actriţa a povestit cum a devenit mai întâi dependentă de analgezice (Vicodin, mai exact), în urma unei intervenţii de chirurgie estetică, pe care a ajuns să le combine cu alcoolul.
„Totuşi, nu mă drogam niciodată înainte de ora 5 după-amiaza. Nu luam, de exemplu, niciodată pastile la ora 10 dimineaţa. Lucrurile se întâmplau după-masa şi seara. Mă simţeam ca atunci când intram într-o baie caldă şi mă relaxam. Asta îmi dădea Vicodinul şi am alergat multă vreme după starea asta” a dezvăluit ea.
În perioada cea mai grea, Jamie spune, conform okmagazine.ro, că ajunsese să consume droguri împreună cu tatăl ei, actorul Tony Curtis.
„Ştiam că şi tata avea probleme fiindcă am împărţit drogurile. A existat chiar o perioadă de timp în care eu am fost singurul copil care a vorbit cu tata. Eu am avut 6 fraţi. Mai am 5. Fratele meu, Nicholas, a murit în urma unei supradoze de heroină la 21 de ani. Iar eu împărţeam drogurile cu tata. Ne drogam amândoi cu cocaină. Ulterior, şi-a revenit şi el pentru trei ani. Din păcate n-a durat mult”, a spus Jamie despre actorul care a murit în 2010, la vârsta de 85 de ani.
1963: A fost asasinat președintele american John F. Kennedy
John F. Kennedy a fost ucis în timp ce efectua un tur al orașului într-o mașină decapotabilă prin Dallas.
John F. Kennedy s-a născut la 29 mai 1917, în Brookline, statul Massachusetts. A fost cel de-al 35-lea preşedinte al SUA în perioada 1961-1963.
Mandatul său în fruntea Americii avea să se încheie tragic la 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas, când a fost împuşcat. Vestea morţii unuia dintre cei mai populari preşedinţi ai Americii a fost recepţionată ca un şoc uriaş pe mapamond şi a proiectat un grad şi mai mare de recunoaştere în planul public pentru familia Kennedy. Până astăzi, istoricii continuă să-l considere drept cel mai cunoscut preşedinte din întreaga istorie a Statelor Unite.
La data de 22 noiembrie 1963, o mașină decapotabilă în care se aflau președintele Kennedy, Prima Doamnă Jackie Kennedy și guvernatorul Texasului, John Connally Jr. și soția sa, trecea prin Dealy Plaza din Dallas, când s-a auzit o serie de împușcături.
Kennedy a fost împușcat în cap și în gât, iar Connally a fost lovit în spate. Amândoi au fost transportați de urgență la spitalul Parkland Memorial din apropiere, unde președintele a fost declarat mort.
1967: S-a născut celebrul tenisman german Boris Becker
Boris Franz Becker este un fost jucător profesionist de tenis din Germania. A câștigat 49 de turnee la simplu și 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic și cel mai tânăr câștigător al turneului de la Wimbledon.
1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson
Scarlett Ingrid Johansson este o actriță americană de film. S-a remarcat prin rolul ei din filmul „The Horse Whisperer“ (1998), regizat de Robert Redford, devenind una dintre cele mai solicitate tinere actrițe de la Hollywood, după criticile favorabile primite pentru rolurile din "Ghost World", "Lost in Translation" (care a rulat în România sub titlul de "Rătăciți printre cuvinte") și "Girl with a Pearl Earring".
Aceste ultime două filme i-au adus nominalizări la premiul Globul de Aur în anul 2003.
2004: Revoluția Portocalie din Ucraina
La 22 noiembrie 2004, zeci de mii de manifestanți s-au adunat în Piața Independenței din Kiev, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale desfăşurate cu o zi înainte.
Alegerile din 2004 din Ucraina au reprezentat a patra serie de alegeri prezidențiale după obținerea independenței acesteia față de Uniunea Sovietică.
Protestele au început pe 22 noiembrie, când rezultatele oficiale au fost foarte diferite de cele ale sondajelor de la ieșirea de urne, astfel că Viktor Iușcenko, candidatul opoziţiei, l-a acuzat pe celălalt competitor, prim-ministrul Viktor Ianukovici, de fraudarea acestora. Concret, sondajele îl indicau învingător pe Iușcenko, cu 11% diferență, în timp ce rezultatele oficiale i-au conferit victoria lui Ianukovici, cu un avans de 3%, astfel că susținătorii lui Viktor Iușcenko și observatorii internațional au acuzat o fraudă electorală în favoarea lui Ianukovici, candidatul sprijinit de putere, iar candidatul opoziţiei i-a chemat pe ucraineni la proteste chiar a doua zi, pe 22 noiembrie.
Din 23 noiembrie 2004, proteste importante au început în mai multe orașe din Ucraina, inclusiv unul în Piața Independenței din Kiev, care a atras aproximativ 200.000 de participanți care au făcut un marș pașnic în fața sediului Verhovna Rada, parlamentul ucrainean, mulți dintre ei purtând haine sau steaguri portocalii (culoarea de campanie a coaliției lui Iușcenko), de unde şi numele mişcării, Revoluţia Portocalie.
Revoluția Portocalie se bazează pe modelul eliminării lui Slobodan Milošević de la putere în Serbia și pe cel al Revoluției Trandafirilor din Georgia, potrivit wikipedia,victorii care, deși aparent spontane, au fost rezultatele unor campanii extinse și a unor coaliții puternice în opoziție. Ambele au constat în victorii ale opoziției în alegeri, urmate de demonstrații de stradă după încercarea șefilor de stat de a păstra puterea.
2011: A murit Svetlana Allilueva, fiica lui Stalin
Născută la 28 februarie 1926, Svetlana Allilueva, cunoscută și ca Svetlana Iosifovna Stalina, a fost cel de-al treilea copil al lui Stalin şi singura sa fiică. După moartea lui Stalin, ea fost în centrul unui scandal internaţional, atunci când, în anul 1967, s-a refugiat în Statele Unite şi a denuţat abuzurile comise de regimul comunist condus de celebrul său tată.
După moartea lui Stalin, în 1953, Svetlana a adoptat numele de fată al mamei sale și a lucrat în Moscova ca profesoară și traducătoare. Zece ani mai târziu, după ce fusese deja căsătorită de două ori, l-a întâlnit pe Brajesh Singh, un comunist indian aflat în vizită Moscova, cu care a început o relaţie de iubire, dar autorităţile nu le-au persmis să se căsătorească.
Brajesh Singh a murit în 1966, iar Svetlana a primit permisiunea să plece în India pentru a-i duce familiei urna, urmând ca cenușa să fie aruncată în fluviul Gange, petrecând aici două luni, în care a fost extrem de impresionată de cultura şi civilizaţia indiană.
La 6 martie 1967, după ce trecuse pe la ambasada sovietică din New Delhi, Allilueva a mers la ambasada americană, unde a depus o cerere oficială de azil politic, care i-a fost aprobată. Pentru a nu implica India, Svetlana a fost scoasă imediat din țară și trimisă în Elveția, de unde, după șase săptămâni, a plecat în Statele Unite.
La sosirea în America (în aprilie 1967), Svetlana Allilueva a denunțat, într-o conferință de presă, atât regimul tatălui său, cât și cel al noilor lideri sovietici. În acelaşi an, ea a anunţat că urmează să publice o lucrare autobiografică, intitulată „Douăzeci de scrisori către un prieten”, în 1967, chiar în anul celei de-a 50-a aniversări a „Marii revoluții socialiste din Octombrie”, ceea ce a stârnit opoziția în Uniunea Sovietică. Guvernul sovietic a amenințat că acest lucru este echivalent cu publicarea unei versiuni neautorizate şi că vor exista consecinţe. În cele din urmă, conflictul diplomatic a fost aplanat prin amânarea publicării în Occident.
Trei ani mai târziu, în 1970, Allilueva a acceptat invitația văduvei lui Frank Lloyd Wright de a vizita Taliesin West din Scottsdale, în Arizona. Perioada petrecută în Arizona este descrisă de fiica lui Stalin în cartea autobiografică „Distan Music”.
Ulterior Svetlana Allilueva s-a mutat în Cambridge, Anglia, unde a locuit timp de doi ani înainte de a se reîntoarce, în 1984, în Uniunea Sovietică, unde i s-a acordat cetăţenie sovietică şi a stat tot doi ani.
În 1986, Allilueva s-a reîntors în Statele Unite, pentru ca mai târziu să se mute în Anglia, unde a şi murit, în anul 2011.
Se încarcă comentariile...
