19 noiembrie: Moare, la Bastilia, „Omul cu masca de fier”, legendarul prizonier politic francez. Controverse privind identitatea lui

0
Publicat:

În 1703 murea, la Bastilia, legendarul prizonier politic francez care a inspirat numeroşi romanicieri ai lumii, identitatea sa nefiind stabilită în mod cert nici acum, după mai bine de 300 de ani. Tot într-o zi de 19 noiembrie, Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României, împlineşte 85 de ani.

Misterisul deţinut de la Bastilia a inspirat numeroşi romancieri. Foto arhivă
Misterisul deţinut de la Bastilia a inspirat numeroşi romancieri. Foto arhivă

1377: Prima atestare documentară a Castelului Bran

La 19 noiembrie 1377, Ludovic I de Anjou (1342 - 1382), emitea un act prin care brașovenii primeau privilegiul de a construi o cetate la Bran, „cu munca și cheltuiala lor proprie”, acesta reprezentând, de fapt, şi prima atestare documentară a Castelului Bran.

Branul este poate cel mai cunoscut castel printre străini. Foto: Facebook Castelul Bran
Branul este poate cel mai cunoscut castel printre străini. Foto: Facebook Castelul Bran

Aflat pe Culoarul Rucăr-Bran, la 30 de kilometri de Brașov, Castelul Bran a fost iniţial o construcție militară de apărare având la bază forma unui patrulater neregulat. Cetatea despre care se crede că era atunci din lemn fost ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225, fiindu-i atribuită magistrului Theodorikus.

Este probabil cel mai cunoscut castel de pe teritoriul României în afara graniţelor ţării, el fiind adesea asociat de străini cu numele lui Vlad Ţepeş şi al lui Dracula şi scenă a unr poveşti cu vampiri şi strigoi.

„În satele vecine Branului şi nu numai, este credinţa în existenţa unor spirite malefice, numite stafii sau steregoi (o variantă a cuvântului strigoi). Ea se referă la oameni aparent vii, la strigoi, cei care ziua duceau o viaţă normală. Odată cu venirea nopţii, în timp ce dormeau, spiritul le părăsea însă trupurile, pentru a bântui - de la miezul nopţii şi până la primul cântat de cocoş - somnul sătenilor, secătuindu-i de puteri. Personajul Dracula se naşte din aceste mituri”, potrivit site-ului Castelului Bran.

1703: Moare, la Bastilia, „Omul cu masca de fier”, legendarul prizonier politic francez

Legendarul prizonier politic francez închis la Bastilia rămâne una dintre cele mai controversate enigme ale istoriei franceze, controvesele privind identitatea sa continuând şi acum, după mai bine de 300 de ani.

Existenţa misterisului deţinut a fost atestată în 1669. Foto arhivă
Existenţa misterisului deţinut a fost atestată în 1669. Foto arhivă

De la simplu valet, la un posibil frate geamăn al regelui Ludovic al XIV-lea, adevărata identitate a prizonierului a rămas necunoscută până în zilele noastre. Cert este că „Omul cu masca de fier”, care a inspirat numeroşi romaniceri de-a lungul timpul, a existat cu adevărat, primul document în legătură cu el apărând în anul 1669, atunci când ofiţerul fortăreţei Pignerol, Benigne d’Auvergne de Saint-Mars, consemnează un raport cu privire la cinci deţinuţi, unul dintre ei considerându-se a fi „omul cu masca de fier”.

După aproximativ 10 ani, ofiţerul fortăreţei Pignerol, Saint-Mars, este transferat în calitate de guvernator la Exiles, iar apoi în insulele franceze Sfânta Margareta şi Sfântul Honoriu. În toate aceste deplasări, se spune că omul cu mască l-a însoţit pe guvernator, ceea ce întăreşte ideea potrivit căreia prizonierul ar fi fost o persoană importantă.

În anul 1698, în urma unui ordin emis de regele Ludovic al XIV-lea, Saint-Mars devine guvernator al Bastiliei. Şi de această dată, omul cu masca de fier a fost întemniţat în închisoare, sub supravegherea expresă a lui Saint-Mars.

Peste aproximativ patru ani după ce ajunge la Bastilia, la 19 noiembrie 1703, prizonierul enigmatic se stinge din viaţă. Ceea ce a urmat după moartea acestuia sugerează, în continuare, dorinţa de a scăpa de orice indiciu cu privire la identitatea lui: înmormântarea are loc în grabă, certificatul de deces este distrus într-un foc, iar toate lucruri persoanele ale prizonierului sunt aruncate ori arse.

Cu toate acestea, sfârşitul omului cu masca de fier a însemnat începutul unei dezbateri pasionale, în numeroase colţuri ale lumii, cu privire la identitatea prizonierului anonim.

O primă ipoteză lansată a fost că omul cu mască ar fi fratele geamăn al regelui francez Ludovic al XIV-lea, pus în spatele gratiilor deoarece ar fi reprezentat o ameninţare pentru tron. Cei care susţineau această variantă credeau totodată că regele este un fiu nelegitim, adevăratul moştenitor al tronului francez fiind prizonierul cu mască.

O altă ipoteză, susţinută de un profesor de istorie de la Universitatea California, Paul Sonnino, este aceea că omul cu masca de fier ar fi fost un simplu valet. El susţine că legendarul deţinut politic era Eustache Dauger, fost valet al trezorierului cardinalului Mazarin, cardinal care a devenit prim-ministru al Franţei la începutul domniei lui Ludovic al XIV-lea. Mazarin acumulase o avere uriaşă, valetul ar fi fost închis pentru că ştia că o parte însemnată din această avere ar fi fost furată, crede Paul Sonnino.

1828: A murit celebrul compozitor austriac Franz Schubert

În scurta sa carieră - şi spunem scurta pentru a murit la doar 32 de ani - Franz Schubert a compus peste 1.500 de lucrări.

Franz Schubert, potret de Wilhelm August Rieder. Foto wikipedia
Franz Schubert, potret de Wilhelm August Rieder. Foto wikipedia

Cele mai multe dintre ele sunt scrise pentru voce și pian (peste 600), pe versurile unor poeți romantici clasici, tematica pieselor fiind și ea identică cu cea abordată de aceștia. Pe lângă acestea, celebrul Franz Schubert a compus, de asemenea, un număr considerabil de lucrări pentru două sau mai multe voci, coruri și cantate, 8 uverturi orchestrale și 7 simfonii, pe lângă fragmente ale altor 6.

Deși nu a compus niciun concert, a scris trei lucrări concertante pentru vioară și orchestră. A compus un număr mare de compoziții pentru pian solo, 14 sonate, numeroase variațiuni și diverse dansuri, dar și lucrări pentru două piane.

Deține peste 50 de lucrări camerale, incluzând unele lucrări fragmentate. În repertoriul de muzică sacră și-a adus contribuția cu 7 mise, un oratoriu și un recviem, printre alte părți de misă și numeroase compoziții mai mici. A finalizat doar 7 din cele 20 de lucrări scenice pe care și-i le-a propus.

1912: S-a născut omul de ştiinţă Emil Palade, Premiul Nobel pentru Medicină în 1974

Născut la Iași, pe 19 noiembrie 1912, Emil Palade a devenit unul dintre cei mai proeminenți oameni de știință din domeniul biologiei celulare. Laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 1974, Palade a lăsat o amprentă semnificativă în lumea cercetării științifice.

Instantanee Emis Palade. Foto: captură video
Instantanee Emis Palade. Foto: captură video

George Palade a revoluționat înțelegerea proceselor celulare, punând bazele cercetării în citologie. Cea mai importantă contribuție a sa a fost elucidarea mecanismelor producției de proteine în celule. A descoperit particule intracitoplasmatice bogate în ARN, numite ulterior ribozomi sau corpusculii lui Palade, unde se realizează biosinteza proteinelor. Această descoperire a fost esențială în dezvoltarea biologiei celulare moderne.

În 1974, George Emil Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină pentru descoperirile sale legate de organizarea funcțională a celulelor, marcând un moment crucial în dezvoltarea științei. Mai târziu, în 1986, i s-a conferit Medalia Națională pentru Știință în biologie în Statele Unite ale Americii.

George Emil Palade a murit pe data de 8 octombrie 2008, la vârsta de 95 de ani.

1923: S-a născut criticul literar Monica Lovinescu

Născută la București, Monica Lovinescu a fost fiica celebrului critic literar Eugen Ionescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu. În anul 1931, la vârsta de doar opt ani, i-a fost publicat un basm în revista „Dimineața copiilor”, iar șapte ani mai târziu au fost publice nuvele și schițe în revistele „Vremea” și „Kalende”, sub pseudonimul Ioana Tăutu.

Monica Lovinescu, la Paris, în 1994. Foto wikimedia
Monica Lovinescu, la Paris, în 1994. Foto wikimedia

După decesul tatălui său, în anul 1943, a publicat romanul „În contratimp” în „Revista Fundațiilor Regale”, iar în septembrie 1947 a plecat în Franța, unde a cerut azil politic. În anul 1962 a început colaborarea cu Radio Europa Liberă, cu două emisiuni săptămânale: „Actualitatea culturală românească” și „Teze și Antiteze la Paris”, care au avut o mare influenţă și popularitate în România comunistă.

În anul 1977, Nicolae Ceaușescu a cerut uciderea ei, chiar în ajunul sosirii la Paris a lui Paul Goma, pentru a cărui eliberare luptase luni de zile. Ea a fost bătută, în curtea locuinței sale din Paris, de doi agenți palestinieni trimiși de Securitate la ordinele dictatorului român.

Monica Lovinescu a murit la 20 aprilie 2008, la vârsta de 85 de ani, în apropiere de Paris.

1937: S-a născut actorul român Ioan Fiscuteanu

Născut la Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud, Ioan Fiscuteanu a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din Capitală. A fost actor al Teatrului Naţional Târgu Mureş, unde a jucat peste 60 de roluri.

Ioan Fiscuteanu, în rolul pacientului Lăzărescu. Foto arhivă
Ioan Fiscuteanu, în rolul pacientului Lăzărescu. Foto arhivă

Actorul, cunoscut în special pentru rolul interpretat în filmul „Moartea domnului Lăzărescu”, a murit la 8 decembrie 2007, la vârsta de 70 de ani.

Din filmografia sa amintim: „Stop cadru la masă”, „Fructe de pădure”, „Emisia continuă”, „Timpul liber”, „Prea târziu” și „Turnul din Pisa”.

1939: Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, împlineşte 85 de ani

Născut la Tighina, Emil Constantinescu a ocupat funcția de președinte al României din anul 1996 și până în 2000. A urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității din București. Ulterior, s-a înscris la Facultatea de Geologie – Geografie.

Emil Constantinescu. Foto arhivă
Emil Constantinescu. Foto arhivă

După căderea regimului comunist a fost ales prorector și rector al Universității București, președinte al Consiliului Național al Rectorilor din România, membru al Comitetului permanent al Asociației Universităților Europene și membru al Asociației Internaționale a Președinților de Universități.

1960: S-a născut actrița Oana Ștefănescu

Născută la București, Oana Ştefănescu a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” şi a debutat pe scena Teatrului Odeon, în spectacolul „Mincinosul”, după Carlo Goldoni, în regia Vlad Mugur, care a avut premiera pe 11 octombrie 1991.

Oana Ștefănescu. Foto Teatrul Odeon
Oana Ștefănescu. Foto Teatrul Odeon

De-a lungul anilor, Oana Ștefănescu a fost recompensată cu mai multe premii: pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea, cea mai bună actriţă pentru rolul Mariana, în „Scrisorile călugăriței portugheze”, cea mai bună actriţă pentru rolul interpretat în „Antigona”, cea mai bună actriţă pentru rolul Mariana în filmul „Îmi pierd mințile și îmi pare rău”- Premiul UCIN, conform Teatrului Odeon.

Din filmografia sa amintim: „Minte-mă frumos”, „Minte-mă frumos în Centrul Vechi”, „Funeralii fericite”, „Efectul Genovese” și „Cu un pas înainte”. 

Actrița Oana Ștefănescu a murit la 23 ianuarie 2021, la vârsta de 60 de ani.

1961: S-a născut actriţa americană Meg Ryan

Primul rol major, care, de altfel a şi făcut-o cunoscută în cetatea filmului a fost în comedia romantică „Când Harry a întâlnit-o pe Sally...” (1989), în care a jucat alături de actorul de comedie Billy Crystal.

Modul în care a interpretat ea rolul Sally Albright i-a adus o nominalizare la premiul Golden Globe, fiind memorabil modul în care ea a descris teatral un orgasm prefăcut în localul Katz's Delicatessen din Manhattan.

Meg Ryan, după numeroase operaţii estetice. Foto arhivă
Meg Ryan, după numeroase operaţii estetice. Foto arhivă

Apoi, actriţa a jucat în „Ușile” și în „Preludiul unui sărut”, dar ambele filme au avut un succes moderat. În anul 1993 a avut loc premiera comediei romantice cu succes uriaș „Fără somn în Seattle”, în care a jucat alături de actorul Tom Hanks.

A primit mai ales roluri în comedii romantice, dar mărturisea că ar fi vrut să scaep de acest stereotip şi să interepteze personaje mult mai profunde.

O vreme a fost în atenţia presei din state, care a criticato vehement pentru operaţiile estetice la care a recurs pentru a arăta mai tânără, obţinând însă exact efectul invers.

1962: S-a născut actriţa americană Jodie Foster

Jodie Foster şi-a uimit părinţii atunci când la vârsta de trei ani a început să citească de una singură, ca mai apoi întreaga copilărie să fie dedicată actoriei, fiind inclusă în primii 10 actori de la Hollywood cu un QI mult peste medie.

Jodie Foster. Foto GettyImages
Jodie Foster. Foto GettyImages

După ce a urmat Lycée Français de Los Angeles şi a mers la Universtiatea Yale pentru a studia limba franceză la un nivel superior, Foster s-a reîntors la actorie. Jodie Foster a fost, pe rând, actriţă, regizoare şi producătoare de film şi a fost distinsă cu premiul onorific Cecil B. Demille, în cadrul galei Globurile de Aur, din luna ianuarie, pentru „contribuţii remarcabile aduse lumii divertismentului“.

Jodie Foster  şi-a început cariera filmând reclame la vârsta de trei ani şi a devenit celebră pe plan internaţional cu rolul adolescentei fără adăpost din filmul „Taxi Driver”, din 1976. De atunci a jucat în peste 40 de filme şi a câştigat două premii Oscar, pentru cea mai bună actriţă cu rolul victimei unui viol din „Acuzata/ The Acused” şi cu cel al unei agente FBI din thrillerul din 1991 „Tăcerea mieilor/ The Silence of The Lambs”.

Actriţa a trecut însă şi în spatele camerei de filmat şi a regizat filmul „Little Man Tate” şi a devenit apoi producător de film şi de televiziune, prin intermediul companiei sale de producţie Egg Pictures.

De asemenea, Jodie Foster se numără printre cel mai bine plătite actriţe de la Hollywood.

1969: Celebrul fotbalist Pele a marcat cel de-al 1.000-lea gol

În urmă cu 54 de ani, celebrul Pele reușea să înscrie golul cu numărul 1.000 în partida cu Vasco da Gama. Astfel, FC Santos, echipa la care evolua, a obținut victoria.

Regele forbalului mondial, Pele. Foto arhivă
Regele forbalului mondial, Pele. Foto arhivă

După victoria obținută,  compozitorul brazilian Eduardo Techa a compus în cinstea autorului golului o „Suită pentru fotbal”. 

Amintim faptul că Edson Arantes do Nascimento, cunoscut drept Pele, a murit la 29 decembrie 2022, la vârsta de 82 de ani. Pele este singurul jucător din istorie care a reușit să câștige trei Cupe Mondiale, în anii 1958, 1962 și 1970.

19 noiembrie în lume

România - Ziua cercetătorului și proiectantului

Internațional - Ziua internațională a bărbatului

Monaco - Sărbătoarea Naţională a Principatului Monaco

Puerto Rico - Descoperirea insulei Puerto Rico (1493)

Istoria zilei

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite