18 ianuarie: Ziua în care s-a născut actrița Carmen Tănase
0Pe 18 ianuarie s-au născut mai multe personalități precum scriitorul Ioan Slavici, în 1848, și actrița Carmen Tănase, în 1961. Tot în această zi au avut loc mai multe evenimente istorice precum începerea Revoluției de la 1821, condusă de de Tudor Vladimirescu, și în 2017 a protestelor față de proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului penal și grațierea unor pedepse.
1821 - A început Revoluţia de la 1821
Data de 18 ianuarie 1821 este considerată de mulţi istorici drept începutul Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, pentru că în această zi conducătorul pandurilor s-a înţeles cu boierii din ”partida naţională”, cum se numea gruparea celor care se opuneau fanarioţilor, să ridice ţara.
Principatul românesc se confrunta cu un vid de putere, după ce domnitorul fanariot Alexandru Suţu murise în 15 ianuarie.
Tudor Vladimirescu a cerut reforme favorabile poporului român, înlăturarea regimului fanariot şi creşterea autonomiei Valahiei. De asemenea, revoluţionarul a cerut formarea unei armate naţionale al cărei nucleu urma să fie reprezentat de panduri.
Iar proclamaţia de la Padeş din 23 ianuarie 1821 reprezintă începutul acestei revolte împotriva stăpânirii, care a avut un rol determinant în crearea statului român modern şi unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaştere naţională a României.
1844 - Se joaca la Iasi în premieră, comedia „Iorgu de la Sadagura”, prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei românești
1848: S-a născut scriitorul Ioan Slavici
Ioan Slavici, scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent al Academiei Române, s-a născut pe 18 ianuarie 1848, în localitatea Șiria, județul Arad. El a fost contemporan și prieten cu alţi mari titani ai literaturii române, precum Creangă, Caragiale, și Eminescu.
Opera sa de debut a fost cu comedia “Fata de birău” publicată în martie 1871 în Convorbiri Literare. Și ca orice scriitor al acelor vremuri, viaţa politică nu i-a fost indiferentă lui Ioan Slavici, fiind un apărător al drepturilor românilor din Transilvania a avut mult de pătimit din pricina ideilor sale politice, fiind închis în puşcărie în mai multe situaţii. Ioan Slavici a murit pe 17 august 1925, la vârsta de 77 de ani, în oraşul Panciu, și a fost îngropat lângă biserica din curtea „Mănăstirii Brazi”, la funeralii fiind prezenţi din partea Societăţii Scriitorilor, Liviu Rebreanu, Gala Galaction şi Mihail Sorbul.
Scriitorul, deşi nu a fost un om de o vastă cultură, a fost considerat de criticul George Călinescu, un instrument de observaţie excelent al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale şi în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcţie de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ţinutei, îmbrăcăminţii, vorbirii şi gesturilor.
1878 - Spiru Haret își ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră
Spiru Haret ( n. la 15 februarie 1851 la Iasi, – d. 17 decembrie 1912, București), a fost un matematician, astronom și pedagog român de origine armenească, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al Academiei Române. Din 1879 se face cunoscut drept „om al școlii”, urmând o viață de inspector și de om politic, lucrând în favoarea școlii și a educației.
El a fost poate cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea. A predat la Universitatea din București, la Facultatea de științe, secția fizico-matematici, mecanica rațională si la a Școala de poduri și șosele Haret a predat, de asemenea, mecanica rațională la Școala de ofițeri de artilerie și geniu, din 1881 (data înființării secției de artilerie și geniu) până în 1890.
A profesat până în 1910, când s-a pensionat dar și după aceea, până la decesul sau, ținând prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În 1910 publică la Paris și București, lucrarea „Mecanica socială”, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea și înțelegerea fenomenelor sociale.
1879 - La Teatrul National din București , are loc premiera piesei lui Ion Luca Caragiale “O noapte furtunoasă”
„O noapte furtunoasă” este o comedie (în patru tablouri) de Ion Luca Caragiale. A apărut în Convorbiri literare, 1879, cu o elogioasă prezentare a lui Titu Maiorescu, ajungând și pe scena Operei Române, în 1935, însoțită de muzica lui Paul Constantinescu. În 1943 regizorul Jean Georgescu a făcut un film omonim după această valoroasă piesă de teatru.
Adevărata notorietate a lui Caragiale începe cu reprezentarea traducerii, după A. Parodi, a tragediei în versuri Roma învinsă, la Teatrul Național din București, care avusese cu puțin înainte mare succes la Paris. Drama, în versuri superioare celor originale, fusese remarcată drept excepțională de juriul în care figuraseră Hașdeu, Alecsandri și Maiorescu. Acest succes îl îndeamnă pe Eminescu, de curând redactor la „Timpul”, să-l introducă în cenaclul lui Titu Maiorescu, în care se va impune cu autoritate. Confirmându-și promisiunile cu lectura „Nopții furtunoase” la ședința aniversară din 12 noiembrie 1878 la Iași, Titu Maiorescu și prietenii săi au recunoscut în noul dramaturg pe scriitorul mult așteptat, cu subiecte originale, în autentic mediu românesc și în plină actualitate.
Există și o operă omonimă, compusă de Paul Constantinescu (1934), pe un libret propriu care folosește textul piesei lui Caragiale.
1919 - Delegația română formată din I.I.C. Brătianu, Alexandru Vaida Voievod, C. Angelescu, Victor Antonescu participă la lucrările Conferinței de Pace de la Paris
Conferința de Pace de la Paris a început la 18 ianuarie 1919, având drept obiectiv dezbaterea noii configurații politico-teritoriale și rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Au participat 27 de state, printre care și România. Conferința avea ca scop elaborarea și semnarea tratatelor de pace între statele învingătoare (cu excepția Rusiei, atunci în plin război civil) și cele învinse în Primul Război Mondial.
Președintele Conferinței a fost proclamat delegatul Franței, țară gazdă : Georges Clemenceau. Șeful delegației române a fost primul ministru Ion I. C. Brătianu (până la demisia din fruntea delegației române, la 12 septembrie 1919).
1961: S-a născut actriţa Carmen Tănase
Carmen Tănase, una dintre cele mai iubite actriţe din România s-a născut pe 18 ianuarie 1961, la Ploiești. Între 1980 şi 1984 a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (în prezent Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”), secţia actorie. A debutat în rolul Foca din piesa "Fluturi, fluturi" de Aldo Nicolaj, regizată de Cristian Hadjiculea la Teatrul Foarte Mic din Bucureşti, care a avut premiera în 1982 şi care a fost preluată ulterior de Teatrul Naţional din Iaşi. Între 1984 şi 1990 a fost actriţă la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, iar din 1990, Carmen Tănase este actriţă la Teatrul Odeon din Bucureşti, conform Agerpres.
Carmen Tănase a jucat şi într-o serie de filme, precum „Misterele Bucureştilor”, regia Doru Năstase (1983), „Vinovatul”, regia Alexa Visarion (1991) și „Drumul câinilor”, regia Laurenţiu Damian (1991), dar și în mai multe seriale şi filme pentru micul ecran: „Pariu cu viaţa”, „Moştenirea”, „State de România”, „Regina”, „Inimă de ţigan”, „Iubire ca în filme”, „Lacrimi de iubire”, „Bani de dus, bani de-ntors”.
Actriţa Carmen Tănase a primit Premiul pentru rol secundar la Festivalul Dramaturgiei Româneşti 2004, Timişoara, pentru rolul „Colette Duduleanu” din spectacolul „Gaiţele” de Al. Kiriţescu.
1968: Marin Sorescu publică piesa „Iona”
„Iona” este o parabolă dramatică cu un singur personaj scrisă de dramaturgul și poetul român Marin Sorescu și a fost publicată pentru prima dată în „Luceafărul” nr.2 din 18 ianuarie 1968.
Drama a fost numită de către autorul însuși drept tragedie în patru tablouri și face parte, alături de alte două piese ale aceluiași autor, „Paracliserul” și „Matca”, dintr-o trilogie dramatică intitulată „Setea muntelui de sare”, publicată într-un volum în 1974. Eroul din Iona este un pescar, solitar, înstrăinat de ai săi, care își pune problema cunoașterii și a destinului, pentru a descoperi absurdul.
2009 - A murit poetul român Grigore Vieru, membru de onoare al Academiei Române
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererîta, județul interbelic Hotin, Regatul României – d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. (…) La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia.
Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.
Pe 16 ianuarie 2009 Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. A încetat din viață pe data de 18 ianuarie a aceluiași an, la exact două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.
2017: Încep protestele împotriva grațierii și amnistiei
Câteva mii de persoane au ieşit în seara zilei de 18 ianuarie 2017 să protesteze în mai multe oraşe din ţară, motivul fiind decizia Guvernului PSD–ALDE condus de Sorin Grindeanu de a pregăti o lege a graţierii. În Capitală au ieşit circa 4.000 de persoane care, după ce s-au strâns în Piaţa Universităţii, au decis să meargă să protesteze paşnic în faţa Guvernului faţă de elaborarea acestui act normativ. Protestele de la Bucureşti care au continuat și în următoarele zile au ajuns în atenţia agenţiilor internaţionale de presă, care notau că mii de oameni au cerut în stradă Guvernului să renunţe la proiectul de graţiere.
Peste 300.000 de oameni au ieşit în stradă, în seara zilei de 1 februarie, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, ca urmare a adoptării de către Guvern a Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea codurilor penale. În Capitală, au avut loc incidente provocate de grupuri izolate în urma cărora jandarmii au folosit gaze lacrimogene. Dar apogeul manifestațiilor a fost atins în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de români au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceeași zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13. Florin Iordache şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Justiţiei pe 9 februarie. Interimatul a fost preluat de Ana Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene.
Se încarcă comentariile...
