18 ianuarie: Ziua în care a murit industriașul român Max Auschnitt, supranumit „Regele de Fier”
0Pe 18 ianuarie 1957 s-a stins din viață industriașul Max Auschnitt, supranumit „Regele de Fier” și administrator al Uzinelor și Domeniilor de Fier din Reșița. Patru ani mai târziu, în aceeași zi, se năștea celebra actriță Carmen Tănase.
1778: James Cook devine primul explorator european care descoperă Insulele Hawaii
James Cook s-a născut pe 27 octombrie 1728, în Yorkshire, Anglia. A fost un căpitan de marină, navigator și explorator britanic, care a navigat pe mările și de-a lungul coastelor Canadei.
Este cunoscut și pentru cele trei mari expediții în Oceanul Pacific, care au ajuns din Antarctica până la strâmtoarea Bering și din America de Nord până în Australia și Noua Zeelandă, scrie Britanica.
Pe 18 ianuarie 1778, în timpul celei de-a treia expediții, James Cook a devenit primul european consemnat care a ajuns în Insulele Hawaii. Expediția a acostat inițial în portul Waimea, pe insula Kauaʻi, și apoi pe Niʻihau. La sosire, localnicii hawaiieni l-au primit pe Cook cu gesturi de profund respect, prosternându-se în fața lui.
Cook a observat rapid asemănări culturale majore între Hawaii și Tahiti, inclusiv în limbaj, religie și ritualuri. În timpul șederii, un membru al echipajului a ucis un localnic hawaiian, fapt care l-a înfuriat pe Cook. Pe insula Niʻihau, exploratorul a lăsat porci pentru reproducere, precum și semințe de dovleac, pepene și ceapă, ca parte a practicii sale de a introduce animale și plante utile.
Cook a denumit arhipelagul „Insulele Sandwich”, în onoarea celui de-al patrulea conte de Sandwich, șeful Amiralității britanice.
1821: Începe Revoluția de la 1821
Revoluția din 1821 din Țara Românească, condusă de Tudor Vladimirescu și sprijinită de panduri din Oltenia, a fost o mișcare socială și politică îndreptată inițial împotriva administrației fanariote.
Deși nu viza direct dominația otomană, revoluția a contribuit la apariția primelor forme de naționalism românesc.
Pe 18 ianuarie, marii boieri Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, membri atât ai Comitetului de Oblăduire, cât și ai Eteriei, încheie o înțelegere cu Tudor Vladimirescu, promițându-i slugerului sprijin total pentru ridicarea poporului la luptă.
Una dintre cele mai celebre acte programatice ale Revoluției de la 1821 a fost Proclamația de la Padeș. Lansată de fapt la mănăstirea Tismana, această proclamație pare crezul și manifestul social al lui Tudor Vladimirescu, ca apărător al celor obijudiți, dornic să schimbe orânduirea socială, dominată de stăpânitori hrăpăreți.
Această interpretare a fost promovată mai ales în anii comunismului, iar Tudor era privit ca un erou al poporului obijduit. În realitate, Proclamația de la Padeș era propagandă curată, în spiritul înțelegerii cu eteriștii, dar și a celei cu boierii care-i cereau ridicarea poporului la arme.
1848: Se naște scriitorul Ioan Slavici
Născut pe 18 ianuarie 1848, în Șiria, Arad, Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
A studiat la liceul maghiar din Arad, după care, în 1869, se înscrie la Facultatea de drept de la Pesta (Budapesta de astăzi), împotriva voinței părinților, care au dorit să se angajeze undeva aproape de ei.
Este cunoscut pentru portretizarea detaliată a vieții satului ardelean în nuvele precum „Moara cu noroc” și „Pădureanca”, precum și în romanul „Mara”. A debutat la îndemnul lui Mihai Eminescu cu comedia „Fata de birău” (1871) și a publicat memorii (Amintiri, 1924) și experiențele în închisoare (Închisorile mele, 1920).
Redactor la Timpul și fondator al Tribunei, Slavici a fost închis de cinci ori din motive politice. Criticul George Călinescu îl considera „un instrument de observație excelent” al mediului rural, iar istoricul Lucian Boia sublinia că dificultățile sale se datorau unui „surplus de caracter”.
Totodată, Slavici a fost o figură reprezentativă a antisemitismului în Transilvania.
Ioan Slavici se stinge din viață pe 17 august 1925, în Vrancea.
1957: A murit industriașul român Max Auschnitt
Max Auschnitt s-a născut pe 14 februarie 1888, în Galați, în familia industriașului evreu Osias Ausschnitt.
Auschnitt a absolvit Academia de Înalte Studii Comerciale și de Export din Viena, a fost președinte al Asociației generale de Industrie din Banat, vicepreședinte Uniunii Generale a Industriașilor din România și senator al Camerei de Comerț și Industrie din Galați.
Max Auschnitt, supranumit „Regele de Fier”, a fost un antreprenor de succes, cu peste 22.000 de angajați, care a condus companii și în străinătate (Monaco, Viena).
A fost implicat în industria utilajelor grele, armamentului și a pungilor de plastic cu fermoar. În orașul de pe malul Dunării, a deținut o fabrică de tablă și cuie și a fost proprietarul unui imobil de pe strada Domnească, pe care l-a vândut în 1928.
Văzând pericolul instalării regimului comunist a emigrat în SUA, unde a decedat în 1957, pe 18 ianuarie. Toate proprietățile sale au fost confiscate de guvernul comunist în 1948.
Abia în anul 1990 cădirea a fost revendicată de către moştenitori.
1961: S-a născut actrița Carmen Tănase
Carmen Tănase s-a născut pe 18 ianuarie 1961, în Ploiești, și este una dintre cele mai cunoscute actrițe române de teatru și film.
Între 1980 şi 1984 a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (în prezent Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale"), secţia actorie.
Carmen Tănase a debutat în 1982 la Teatrul Foarte Mic din București și a fost actriță la Teatrul Național din Iași (1984–1990), apoi la Teatrul Odeon din București (din 1990). A jucat în filme precum Misterele Bucureștilor, Vinovatul și Drumul câinilor, precum și în numeroase seriale TV (Pariu cu viața, Regina, Inimă de țigan etc.).
A câștigat Premiul pentru rol secundar la Festivalul Dramaturgiei Românești 2004 pentru rolul Colette Duduleanu din Gaițele.
2020: A murit artistul Dan Andrei Aldea, fostul lider al trupei Sfinx
Născut pe 9 martie 1950, la București, Dan Andrei Aldea a fost un cântăreț, multi-instrumentist (chitară, vioară, claviatură, blockflöte, muzicuță, chitară bas), aranjor și compozitor român.
Aldea a fost membru în formaţia Sfinx impunându-se ca lider al ei şi transformând-o în una dintre cele mai de succes formaţii româneşti de rock progresiv. Este considerat unul dintre cei mai creativi chitarişti român.
Dan Andrei Aldea a scris şi interpretat cu Sfinx piese precum: „Şir de cocori“, „Om bun“, albumul-concept „Zalmoxe“, piesele „Din nou acasă“, „Fetele albine“ ş.a. A participat în calitate de compozitor sau instrumentist la înregistrarea discurilor unor artişti ca Dida Drăgan, Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă, Vali Sterian.
El a fost implicat şi în lumea teatrului şi filmului, scriind muzică de scenă, dar şi coloana sonoră pentru filmul Nunta de piatră .
În 1981, cu ocazia unui contract cu formaţia în Belgia, Dan Andrei Aldea nu s-a mai întors în ţară. S-a stabilit la München, Germania, unde şi-a construit un studio de înregistrări, Dan's Own.
Artistul a murit pe 18 ianuarie 2020, la 69 de ani. Anunţul a fost făcut pe Facebook de cântăreţul Nicu Alifantis.
Se încarcă comentariile...
