Ministerul Educației pregătește concursul pentru directori. Ce noutăți aduce și ce profil ar trebui să aibă un lider de școală

După cinci ani în care nu a mai avut loc vreun concurs, directorii de școală vor da la anul concurs național. Metodologia nu este încă terminată, dar ministrul Daniel David a anunțat că își dorește ca testul scris să se axeze mai puțin pe memorarea legislației și mai mult pe aplicabilitate. Am analizat schimbările anunțate până acum cu un director de liceu și un specialist în Educație, alături de care am realizat și profilul managerului care ar putea gestiona eficient școlile din România. 

FOTO Inquam Photos/ Octav Ganea

Ce a declarat ministrul

Concursul pentru ocuparea posturilor de director ar fi trebuit să aibă loc în acest an, dar a fost amânat. Ministrul Educației, Daniel David, a spus, într-un interviu la Prima News, că metodologia trebuie terminată până în august, anul viitor. Chiar dacă documentul nu este gata, ministrul a spus că ar vrea să arate proba scrisă, care din 2016 încoace a fost doar sub formă de grilă, iar profesorii primeau întrebări din legislație.

„Trebuie să scăpăm de ideea că trebuie să aibă în minte norme și reglementări, să le știe, ca să spun așa, pe de rost. Până la urmă, noi trebuie să dăm directorului o problemă și să aibă acces la computer, la ce dorește el ca legislație, să găsească soluția la problemă. Nu vreau să-l testez dacă știe ordinul ministrului Daniel David referitor la teme, pe articolul nu știu care. Să știe unde să caute”, a declarat ministrul. 

Director de liceu: Cel mai important pentru un director este să știe unde să caute răspunsul la o întrebare, nu să aibă deja un răspuns memorat

Consultat de „Adevărul”, Marian Ursu, directorul Colegiului Național ,,Neagoe Basarab", din Oltenița a comentat:

,,Grilele de la examenele anterioare aveau rolul lor, eliminau nota subiectivă a evaluării, deci nu poate fi considerată depășită. Dacă în noua metodologie a concursului de director vom avea și subiecte problematizante, în fața cărora să se evidențieze capacitatea candidatului de a căuta și găsi soluții având la îndemână un computer, nu poate fi decât lăudabilă. Cel mai important pentru un director este să știe unde să caute răspunsul la o întrebare, nu să aibă deja un răspuns memorat care, eventual, să se potrivească situație date, pentru ca apoi să poată distribui sarcini celor autorizați/ competenți. Directorul nu trebuie să fie o bibliotecă ambulantă, ci să aibă cultură și viziune". 

Acesta mai spune că propunerile anunțate până acum par potrivite, dar că mai este nevoie de clarificări privind funcțiile de conducere în organizațiile de cercetare din țară și străinătate. 

Specialist în Educație: ,,Funcția de director nu este una de reproducere a legislației, ci de luare de decizii în contexte reale"

Specialista în educație Gabi Bartic privește, de asemenea, cu ochi buni inițiativa de a se pune accent pe partea aplicativă, în locul memorării. Și dă drept exemplu și sistemele internaționale. 

,,Funcția de director nu este una de reproducere a legislației, ci de luare de decizii în contexte reale, complexe, cu mize educaționale, umane și administrative ridicate. În sistemele performante, directorii sunt evaluați pe capacitatea de a interpreta cadrul legal și de a-l aplica judicios, nu pe memorarea articolelor. OECD subliniază constant că leadershipul școlar eficient presupune judecată profesională, autonomie decizională și responsabilitate, nu conformism birocratic (OECD, Improving School Leadership, 2008; OECD, Education Policy Outlook, 2023)", spune Gabi Bartic. 

Potrivit acesteia există o serie de competențe care pot fi testate prin ,,trecerea de la întrebări seci din legislație la la studii de caz și itemi deschiși". Și oferă exemplul prioritizării problemelor și a capacității de a construi soluții. 

,,Este, de fapt, o recunoaștere a faptului că directorul este un manager al unei organizații complexe, iar responsabilitățile sale depășesc clar sfera didactică", crede Gabi Bartic.

Aceasta vorbește însă și despre o potențială problemă:

,,E foarte adevărat că aici vom miza și pe capacitatea comisiilor de a analiza și cota obiectiv aceste exerciții. Altfel, vom trece din subiectivitatea unui tip de probă (la ce ajută regurgitarea seacă de legislație) către subiectivitatea unei interpretări a unui exercițiu concret. Însă, în termeni teoretici, are mult mai mult sens abordarea propusă de ministru acum. Sper că și practic va fi mai bine".

Portretul managerului eficient

Am întrebat ambii specialiști intervievați ce profil ar trebui să aibă directorul unei unități de învățământ.

,,Directorii au nevoie de un singur lucru inițial: cultură, pe care formarea lor corectă ar trebui să o creeze. Apoi, ochi deschiși și disponibilitate pentru implicare și efort. Empatie, stăpânire de sine, să nu fie conflictual. Să accepte cu bucurie reprezentarea școlii, iar nu să o expună. Solidaritate și empatie față de colegi. Toți colegii, indiferent de relațiile lor personale. Restul va veni pe parcurs, înțelepciunea se obține, desigur, cu timpul", a răspuns directorul Marian Ursu.  Aceasta a mai adăugat spiritul umanist și mintea deschisă pe lista calităților. 

Gabi Bartic vine cu o listă mai lungă de competențe.

,,Directorul nu este <<cel mai bun profesor al școlii>>, ci liderul comunității școlare. Sunt roluri diferite, cu seturi de competențe diferite.

Pe baza cercetărilor internaționale și a datelor culese din școala românească, profilul unui director eficient include: leadership al resurselor umane (motivare, gestionarea conflictelor, dezvoltarea echipelor); luarea deciziilor bazate pe date și analiză; comunicare și relaționare cu comunitatea; gândire strategică și organizare operațională; capacitatea de a gestiona schimbarea și presiunea; leadership etic și valori clare".

Specialista citează și studii potrivit cărora  influența directorului asupra învățării elevilor este a doua ca importanță, imediat după cea a profesorului, prin efectele sale indirecte asupra culturii școlii și calității predării. 

O istorie încâlcită a numirii directorilor

Până în 2016, în România nu a existat o procedură clară pentru ocuparea funcției de director în învățământ. Directorii erau numiți de inspectoratele școlare și deseori se vorbea despre influența politicului.  

,,Înainte de 2016, am fost în două etape director și inspector școlar, ca urmare a numirii în funcție. Era evident că aveai nevoie de „un sprijin”, „o recomandare”. Poate că nu e deloc rău ca ministerul să-și aibă propriii reprezentanți în inspectoratele școlare, ca inspectori generali și generali-adjuncți, dar politicul ar trebui să se oprească la poarta școlii. Fiecare timp cu binele și răul său", spune Marian Ursu.

,,Înainte de 2016, procesul de numire a directorilor era unul preponderent administrativ și opac. Chiar și acolo unde existau profesioniști bine intenționați, mecanismul în sine era vulnerabil la influențe politice, relaționale și la arbitrar. Această practică a consolidat o cultură organizațională în care directorul era perceput mai degrabă ca reprezentant al autorității centrale, nu ca lider al propriei comunități școlare. Accentul era pus pe conformitate și raportare, nu pe strategie, dezvoltare instituțională și rezultate pentru elevi", comentează și Gabi Bartic.

Mandatele de director au în teorie patru ani. Cu toate acestea, în practică s-au prelungit. În primăvara lui 2020, atunci când ar fi trebuit organizat un nou concurs național, ministerul a invocat starea de urgență și imposibilitatea realizării interviurilor și examinării scrise de tip grilă, părți importante din evaluare. Cu toate acestea, concursul nu a fost organizat nici în toamnă, atunci când activitatea școlară a fost reluată, iar examenul de titularizare a fost susținut. A avut loc, în schimb, la finalul lui 2021. 

,,Această instabilitate transmite un mesaj periculos: că funcția de director nu este tratată ca una strategică. Mandate prelungite, interimate succesive și concursuri amânate produc incertitudine, demotivare și blocaj decizional", e de părere Gabi Bartic. 

Un concurs național nou ar fi trebuit să aibă loc în acest an, dar a fost amânat tocmai pentru că ministrul și-a dorit o metodologie nouă. 

Ce se întâmplă cu inspectoratele

În interviul de la Prima News, ministrul a fost întrebat și despre reorganizarea inspectoratelor școlare. O reformă în acest sens va veni la pachet cu profilul directorului, a spus Daniel David:

„Practic, când noi avem draftul de metodologie, știm și cum ar trebui să arate directorul și știm, un lucru important, cum gândim inspectoratele.  Cred că ar fi mult mai sigur pentru toți să ne asumăm profesionalizarea inspectorilor, exceptând poziția de inspector general și poate adjunct. Cei doi ar trebui să vină și să plece cu programul de guvernare, pentru că într-un fel eu îi văd pe cei doi actori ca fiind reprezentanții ministerului în teritoriu, așa cum ai prefectul pentru guvern, ar trebui să ai inspectorul și eventual inspectorul adjunct pentru ministrul Educației”. 

Gabi Bartic crede că este nevoie și de o regândire a rolului inspectoratelor școlare.

,,În forma actuală, inspectoratele sunt percepute predominant ca structuri de control și conformitate, nu ca mecanisme de sprijin profesional. În multe sisteme performante, rolul intermediar a fost redefinit: de la control la suport, mentorat, analiză de date și sprijin pentru dezvoltare. Asta presupune profesionalizarea funcției de inspector, criterii clare de selecție și o reducere reală a birocrației. Nu cred că soluția este desființarea inspectoratelor, ci transformarea lor profundă, astfel încât directorii să aibă autonomie reală, dar și sprijin profesionist. Altfel, riscăm să cerem leadership modern într-un cadru administrativ care îl blochează structural", e de părere specialista în Educație.