16 noiembrie: S-a născut Andrei Mureșanu, autorul Imnului României. Când a răsunat prima oară „Deșteaptă-te române!”
0Pe 16 noiembrie s-a născut marele poet și ziarist, Andrei Mureșanu, cel care a compus versurile Imnului „Deșteaptă-te Române”. Este, de asemenea, ziua în care a fost pus în fucțiune primul tren al metroului bucureștean, moment de la care se împlinesc 44 de ani.
16 noiembrie:
Ziua transporturilor militare
Ziua patrimoniului mondial UNESCO din România
Ziua naţională fără tutun (a treia zi de joi a lunii noiembrie)
1485: Ştefan cel Mare învinge în Bătălia de la Cătlăbuga
Bătălia de la Cătlăbuga a avut loc pe 16 noiembrie 1485 și a reprezentat un moment semnificativ în conflictul dintre domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare, și Imperiul Otoman, care apăra cetatea Chilia, în Ucraina de astăzi. Contextul acestei bătălii a fost strâns legat de încercarea lui Ștefan cel Mare de a recupera cetățile Chilia și Cetatea Albă, care fuseseră ocupate de otomani.
Imperiul Otoman, sub conducerea sultanului Baiazid al II-lea, a trimis o oaste otomano-tătară în Moldova pentru a-l pedepsi pe domnitor și pentru a apăra aceste cetăți maritime. Sub comanda lui Balibeg Mallkocoglu, valiul Silistrei , trupele otomane au pătruns în Moldova, intenționând să jefuiască țara. Ei au traversat râul Prut pe un pod construit în acest scop. Majoritatea oștirii otomane a rămas între Prut și Nistru, în timp ce avangărzile au fost trimise să atace.
Desfășurarea bătăliei a avut un element de strategie din partea lui Ștefan cel Mare. Acesta, însoțit de aproximativ 3.000 de cavaleri polonezi bine înarmați, nu s-a angajat direct în lupta cu trupele otomane, ci le-au atras în terenuri înguste, pentru a-i lovi mai eficient.
Bătălia finală s-a dat în apropiere de Chilia, în apropierea lacului Cătlăbuga. Victoria moldovenilor a fost evidentă, cu 8.000 de otomani și 3.000 de creștini rămași pe câmpul de luptă.
Cu toate acestea, roadele victoriei nu au fost definitive. În primăvara anului următor, în 1486, o mare armată condusă de Balibeg a invadat din nou Moldova, cu intenția de a o supune. În bătălia de la Șcheia, Ștefan cel Mare a condus din nou armata către o victorie împotriva turcilor, eliminând amenințarea asupra Moldovei și menținându-și poziția de domnitor al Moldovei.
1816: S-a născut Andrei Mureşanu, poet şi ziarist, autorul poeziei „Un răsunet”
S-a născut în Bistrița. Provenind dintr-o familie cu un tată care era arendaș, viața sa a fost marcată de dificultăți financiare în copilărie, după ce acesta a decedat într-un tragic accident cu un car de argăseală.
Primii pași în ceea ce privește educația i-a făcut la școala normală săsească din Bistrița în anul 1825, unde s-a remarcat prin abilitățile sale academice. A urmat mai târziu cursuri de filosofie și teologie la Blaj, avându-l ca mentor pe profesorul Nicolae Marin. Aici și-a dezvoltat pasiunea pentru literatură și s-a implicat în activități culturale, inclusiv teatrul în limba română.
În 1838, s-a stabilit la Brașov, unde a început să predea și să colaboreze cu publicații precum „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta de Transilvania”. În perioada Revoluției din 1848, Mureșanu a fost un lider important, iar celebrul său poem „Un răsunet”, cunoscut sub numele „Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul revoluționarilor români și, ulterior, imnul național al României.
După înfrângerea revoluției, Mureșanu s-a mutat în Muntenia și a fost luat prizonier de armata țaristă, fiind dus în nordul Moldovei. La întoarcere, a lucrat ca funcționar la Sibiu și a continuat să scrie poezii patriotice și articole cu conținut social. În 1862, poeziile sale au fost publicate într-un volum. Cu toate acestea, viața sa a fost marcată de dificultăți financiare și probleme de sănătate, iar poetul a trecut în neființă în 1863, la Brașov.
1948: S-a născut Ion Cristoiu, jurnalist, prozator şi analist politic
S-a născut în Găgești, Bolotești, Vrancea. A studiat la liceul din Panciu, iar mai târziu a absolvit Facultatea de Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în 1971.
Cariera sa în jurnalism a debutat în timpul studenției, în 1968, la revista „Viața Studențească”. În perioada următoare, a ocupat diverse poziții în domeniul jurnalismului, lucrând ca editor și director adjunct la publicații precum „Viata Studențească”, „Scînteia tineretului” și revistele „Teatru” și „Secvența”.
Cariera sa a fost umbrită de colaborarea cu Securitatea comunistă, unde a fost informatul cu nume de cod „Coroiu”. După evenimentele din 1989, Ion Cristoiu a demisionat din funcțiile ocupate în timpul regimului comunist, la cererea ministrului culturii postdecembrist, Andrei Pleșu.
În 1990, a fost fondatorul a trei publicații importante: „Expres Magazin”, primul ziar privat din România, ziarul „Observator” și „Zig-Zag”, cel din urmă reușind să atingă un tiraj record pentru acea perioadă, de peste 600.000 de exemplare.
În 1992, Ion Cristoiu a pus bazele ziarului „Evenimentul Zilei”, care a fost considerat deschizătorul presei românești de după Revoluția din 1989. După această perioadă, el a colaborat cu mai multe publicații, precum „Național”, „Cotidianul”, „Azi” și „Monitorul de București”.
În plus, Ion Cristoiu a avut o prezență semnificativă în televiziune, moderând emisiuni precum „Sinteza zilei” la Antena 3, precum și „Ora presei” la Antena 2.
De-a lungul carierei sale, Ion Cristoiu a fost implicat în mai multe procese, în care i s-au cerut sume considerabile pentru daune morale, în urma publicării articolelor sale. Una dintre cele mai notabile condamnări a fost pentru un pamflet scris despre Gabriela Adameșteanu, care a condus la plata unor daune de 400.000.000 de lei. De asemenea, a fost condamnat pentru un editorial publicat în ziarul „Ziua”, în care a făcut afirmații despre Cristian Mititelu, director al secției române a BBC World.
În plus, Ion Cristoiu a fost în centrul unor controverse legate de colaborarea sa cu Securitatea, fiind menționat ca sursă cu numele de cod „Coroiu”, în documente provenite de la CNSAS. Aceste informații au fost făcute publice de politicieni precum Corneliu Vadim Tudor și cercetători precum Mădălin Hodor, care au atras atenția asupra legăturilor sale cu regimul comunist.
În 2019, Ion Cristoiu a intentat un proces împotriva lui Mădălin Hodor, cerând documente din arhiva CNSAS pentru a contesta informațiile. Instanța a respins acțiunea jurnalistului, iar documentele relevante au fost confirmate de mai mulți cercetători și jurnaliști.
1973: Misiunea Skylab 4
NASA a lansat misiunea Skylab 4, cu trei astronauţi la bord, cu destinaţia Skylab, prima staţie spaţială americană, o misiune care a durat 84 de zile. (Cape Canaveral, Florida). Misiunea Skylab 4, denumită și SL-4 sau SLM-3, a fost a patra și ultima misiune pilotată către stația spațială Skylab, care a fost lansată în 16 noiembrie 1973 și a durat până la 8 februarie 1974.
Echipajul misiunii Skylab 4 era format din trei astronauți:
Gerald Carr - comandantul misiunii.
Edward Gibson - pilot al modulului de comandă.
William Pogue - pilot al modulului de serviciu.
Misiunea Skylab 4 a avut câteva obiective cheie:
Cercetări științifice: Astronauții au desfășurat numeroase experimente științifice, inclusiv observarea Soarelui și a cometelor, studii asupra Pământului și a fenomenelor meteorologice, precum și experimente medicale și biologice. Ei au contribuit semnificativ la înțelegerea fenomenelor astronomice și a comportamentului corpului uman în spațiu.
Muncă de întreținere și reparații la stație: Echipajul a făcut mai multe reparații la Skylab, inclusiv înlocuirea unui acumulator defect și repararea unor dispozitive. Aceste activități au asigurat buna funcționare a stației pentru misiunile viitoare.
Demonstrarea capacității de a trăi și lucra în spațiu: Skylab 4 a fost prima misiune în care echipajul a petrecut o perioadă semnificativă (84 de zile) la bordul stației spațiale, fiind o demonstrație a capacității umane de a locui și lucra în spațiu pe termen lung.
Activități în afara stației: Astronauții au efectuat patru ieșiri în spațiu pentru a efectua diverse activități de întreținere și pentru a observa Soarele și stelele. Aceste activități au contribuit la cercetările științifice și la operațiunile de întreținere ale stației.
Misiunea Skylab 4 a fost un succes și a reprezentat o etapă importantă în explorarea spațiului. Astronauții au adunat o cantitate semnificativă de date științifice și au dovedit că oamenii pot trăi și lucra cu succes în spațiu pentru perioade lungi de timp.
1979: Primul tronson al metroului bucureștean
Pe 16 noiembrie 1979, din Depoul Ciurel a plecat spre stația Semănătoarea (azi Petrache Poenaru) primul tren de metrou. Pe parcursul celor 8,1 km, cât măsura primul tronson al Magistralei 1, erau șase stații – Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii, Timpuri Noi – plus un depou.
Până la data de 19 decembrie 1979, când a fost oficial tăiată panglică de inaugurare a metroului de către dictatorul Nicolae Ceaușescu, acesta a circulat cu călători, fiind singurul metrou din lume care în perioada de probe a funcționat în acest mod, potrivit informațiilor de pe site-ul oficial al Metrorex,
1988: Victoria Partidului Poporului Pakistanez în alegerile legislative
Benazir Bhutto a fost aleasă prim-ministru al Pakistanului, funcţie pe care a deţinut-o în legislaturile 1988-1990 şi 1993-1996, fiind prima femeie într-o funcţie politică a unei ţări musulmane. Pe 27 decembrie 2007 a devenit victima unui atentat sinucigaș cu bombă în cursul unei manifestații electorale.
2014: Klaus Iohannis obține primul mandat
Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, câştigat de Klaus Iohannis (ACL), care a obţinut 54,43% (6.288.769) din voturi. Contracandidatul său, Victor Ponta (Alianţa PSD-UNPR-PC), a obţinut 45,56%, (5.264.383) din voturi, potrivit procesului verbal final privind rezultatul votării, publicat pe site-ul Biroului Electoral Central.
2016: A murit Daniel Prodan, fost fotbalist
Daniel „Didi” Prodan s-a născut la 23 martie 1972 în Satu Mare.
Cariera sa a început la echipa Olimpia Satu Mare, unde și-a făcut debutul în 1991. După două sezoane la Olimpia, a făcut un pas important în carieră prin transferul la Steaua București, din1993. A jucat pentru Steaua până în 1997, câștigând cinci titluri de campion al României. El s-a remarcat nu numai la nivel de club, ci și la echipa națională a României.
Daniel Prodan a jucat un rol semnificativ în calificarea României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1994, ce a avut loc în Statele Unite ale Americii. La acest turneu, a fost un membru de bază al echipei naționale, jucând în toate meciurile României și marcând un gol într-un meci crucial împotriva Slovaciei.
Daniel Prodan a continuat să-și desfășoare cariera la cluburile din străinătate, transferându-se la Atletico Madrid în 1997. Aici, a avut performanțe bune în primul sezon, jucând în 17 meciuri și marcând patru goluri. După această experiență, a jucat pentru Glasgow Rangers în Scoția, dar a fost afectat de o accidentare la genunchi care i-a limitat participarea la meciuri.
În 2000, s-a întors la Steaua București pentru o scurtă perioadă, înainte de a-și continua cariera la Rocar București. Daniel Prodan a fost, de asemenea, căpitan al echipei naționale pentru câteva meciuri și s-a retras din fotbalul internațional după un meci împotriva Ungariei, în preliminariile Cupei Mondiale din 2002.
A continuat să joace pentru FC Național București și a avut o scurtă perioadă la Messina Calcio în 2002. Cariera sa de jucător s-a încheiat la FC Național București.
A murit la vârsta de doar 44 de ani, în urma unui infarct.
Se încarcă comentariile...
