14 februarie: Ziua în care s-a născut inegalabilul Octavian Cotescu VIDEO

La 14 februarie 1931 s-a născut marele nostru actor Octavian Cotescu. Tot într-o zi de 14 februarie a fost inaugurat Ateneul Român, edificiul-simbol al culturii naționale.

1888: a fost inaugurat Ateneul Român

Edificiu-simbol al culturii naționale, Ateneul Român, construit în inima Bucureștilor în urmă cu 120 de ani (1886-1888), a devenit exponentul arhitectonic și spiritual nu doar al unui oraș, al unei Capitale, ci al unei națiuni.

Palatul Ateneului Român s-a clădit cu banii dintr-o subscripție publică, în urma organizării unei loterii naționale (500.000 de bilete în valoare de un leu), apelul adresat cetățenilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societății Ateneul Român, sunând ca o chemare populară, printr-un slogan de-a dreptul comic și banal: "Dați un leu pentru Ateneu!".

1931: s-a născut actorul Octavian Cotescu

Deşi a trăit numai până la 54 de ani, Octavian Cotescu şi-a echipat personajele cu replici şi gesturi haioase sau dramatice, în funcţie de context, însă multe dintre ele puternice şi greu de uitat.

Printre rolurile interpretate de Octavian Cotescu se află Bertrand din “Sfânta Ioana”, de George Bernard Shaw, regia Liviu Ciulei – în 1958, Tom în “Menajeria de sticlă”, de Tennessee Williams, regia Dinu Negreanu – în 1960, Gogu în “Proștii sub clar de lună”, de Teodor Mazilu, regia Lucian Pintilie – în 1962, Nae Girimea în “D-ale carnavalului” de Ion Luca Caragiale, regia Lucian Pintilie – în 1966, Iordache în “Acești nebuni fățarnici” de Teodor Mazilu, regia Emil Mandric – în 1970, Cațavencu în “O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale, regia Liviu Ciulei – în 1972.

De asemenea, Octavian Cotescu a mai jucat în piesele “Revizorul”, de Nikolai Gogol, regia Lucian Pintilie – în 1972, “Interviu” de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu – în 1976, “Tartuffe” de Moliere, regia Alexandru Tocilescu – în 1982 şi “Cabala bigoților” de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu – în 1982.

De-a lungul carierei, a mai colaborat cu Teatrul Mic din București și cu teatre din provincie, din Satu Mare sau Oradea. Astfel, în 1965 şi între 1978 și 1980, Octavian Cotescu joacă și la Teatrul Mic, în rolul Harry Berlin din „Amooor” de M. Schisgall, în regia lui Dinu Cernescu, Edek din „Tango” de S. Mrozek, în regia lui Radu Penciulescu, alături de Victor Rebengiuc, Olga Tudorache, George Constantin, Eliza Plopeanu, Vali Cios și Florin Vasiliu, în Unchiul Vanea (1978), de Cehov, în regia lui Laurențiu Azimioară, în „Maestrul și Margareta”, alături de Ștefan Iordache, Dan Manolache și Dan Condurache (1980), o dramatizare după Bulgakov realizată de Cătălina Buzoianu și Mihaela Tonitza Iordache şi în rolul Minetti, eroul lui Thomas Bernhard din piesa cu același nume, în regia Ancăi Ovanez Doroșenco.

L-a întruchipat, în 1984, la Oradea, pe Pronin din „A douăsprezecea cămilă” de Samuil Alioșin, în regia lui Victor Ioan Frunză şi tot acolo a jucat în „În ale vieții valuri” de Tudor Mușatescu, în regia lui Ion Cojar.

Octavian Cotescu a jucat în peste 50 de filme, alături de alți mari actori, ca Toma Caragiu sau Dem Rădulescu.

După debutul pe marele ecran, în 1961, în ”Portretul unui necunoscut”, au urmat, printre altele, în 1967, rolul din “Diminețile unui băiat cuminte”, regia Andrei Blaier, unde s-a aflat în distribuţie alături de Irina Petrescu, Ştefan Ciubotăraşu, Sebastian Papaiani, Ion Caramitru, Mariana Mihuţ sau George Constantin, “Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” – în 1972, a fost perceptorul în “Păcală” – în 1974, “Toamna bobocilor” – în 1975, “Operațiunea Monstrul” – în 1976, “Iarna bobocilor” – în 1977, “Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii” – în 1978, “Eu, tu, și… Ovidiu” – în 1978, “Buletin de București” – în 1983, în rolul simpaticului Costică Popescu, “Sosesc păsările călătoare” – în 1984, “Secretul lui Bachus” – în 1984, “Căsătorie cu repetiție” – în 1985, în rolul aceluiaşi Costică Popescu.

Octavian Cotescu a apărut şi în distribuţia a numeroase producţii pentru televiziune, printre acseta aflându-se “Un orfelin iubea o orfelină” – 1976, “De ochii lumii” – 1971, sau serialul “Iubirea e un lucru foarte mare” – 1962.

Remarcabil a fost Octavian Cotescu în duet cu actriţa Coca Andronescu, în serialul umoristioc al TVR din anii ’70, ”Tanța și Costel”.

Când nu era el însuşi actor, îi învăţa pe alţii să devină. Se întâmpla în sălile Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, unde a lucrat cu jumătate de normă, şi apoi în cele ale Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ (IATC), unde a predat şi a îndrumat mai mulţi actori, printre aceştia Dan Condurache, Horaţiu Mălăele şi Stelian Nistor.

Octavian Cotescu a murit pe 22 august 1985, la 54 de ani, în Bucureşti, însă cauza n-a fost făcută publică.

1935: s-a născut Grigore Vieru

Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererîta, judeţul Hotin, unde a absolvit şapte clase. Ulterior, Vieru pleacă în oraşul Lipcani, unde absolveşte şcoala medie. Marele poet se hotărăşte să studieze la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea Filologie şi Istorie, pe care o absolveşte în 1958.

Poetul îşi face debutul editorial pe timpul când era student, publicând placheta de versuri pentru copii „Alarma”. Tot el a scris cartea pentru preşcolari „Albinuţa”, şi Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli.

Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără poemele „Legământ”, „Casa părintească”, „Buzele mamei”, „Făptura mamei”, „În limba ta”, „Mi-e dor de tine, mamă” etc.

Grigore Vieru a fost şi redactor la revista „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile Dalbe", revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”.

La sfârşitul anilor 1980, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.

1971: s-a născut Gheorghe Mureşan, singurul român care a jucat în Campionatul profesionist de baschet nord-american (NBA).

Gheorghe Mureșan a fost numit jucătorul cu cel mai mare progres din NBA în sezonul 1995-1996 (NBA Most Improved Player Award). De asemenea, a fost lider în NBA două sezoane consecutive, 1995-1997, la eficienţa aruncărilor de două puncte. A jucat în filmul „My Giant" alături de Billy Cristal şi are la activ o serie de reclame, atât în SUA cât şi, recent, în România. A jucat de asemenea în videoclipul „My Name Is" al lui Eminem.

Pe 11 martie 2007 a jucat un meci demonstrativ pentru Maryland Nighthawks, făcând parte din cea mai înaltă garnitură trimisă vreodată pe un teren de baschet. Pentru prima oară nu a mai fost cel mai înalt jucător de pe teren, fiind depăşit de chinezul Sun Mingming, 2,36 metri.

1976: a murit sculptorul Oscar Han

Sculptorul Oscar Han este autorul a numeroase monumente: "M. Kogălniceanu" (1937) şi "Constantin Brâncoveanu" (1936), ambele în Bucureşti, "Victoria" (1932, la Mărăşeşti), "M. Eminescu" (la Constanţa şi Oradea), "Anghel Saligny" (1958, la Constanţa), "Mircea cel Bătrân" (1967, la Turnu Măgurele), "Mihai Viteazul" (1968, la Alba Iulia) ş.a. Alte compoziţii statuare realizate de Oscar Han sunt "Ştefan cel Mare" şi "Horia, Cloşca şi Crişan".

În anii maturităţii, în perioada dintre cele două războaie mondiale, domină în creaţia sa tendinţa spre tipizare şi simbol. Atunci a realizat Oscar Han o serie de busturi - "Eschil", "Sofocle", "Dante", "Eminescu", "Pârvan", Iorga", lucrări compoziţionale ca "Eden", "Isus şi Magdalena", "Primul sărut", "Himeră", caracterizate prin sobrietatea mitică, simplificarea şi reducţia stilistică a formelor naturale, menţionează "Dicţionarul artiştilor români contemporani". Lucrări ale sale se găsesc în mai multe muzee şi colecţii.

Un bust al reginei Maria, realizat de Oscar Han în 1932 şi amplasat iniţial la Balcic, se află în prezent în faţa Muzeului de Artă din Constanţa.

2015: regizorul Radu Jude a câştigat „Ursul de Argint” pentru regie, la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, cu producţia „Aferim!”

Aferim! este un un film istoric a cărui acțiune are loc în Țara Românească în 1835. Zapciul Costandin, însoțit de fiul său, caută un rob fugar.

Ziua Sfântului Valentin sau Ziua îndrăgostiţilor