Expediţie românească în Antarctica. Cercetătorii care au plecat la capătul lumii cu mari sacrificii, fără sprijinul statului român

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tradiţia marilor exploratori ai Antarcticii, Emil Racoviţă şi Teodor George Negoiţă, este dusă mai departe de oameni pasionaţi care, cu fonduri proprii, merg pentru a cerceta condiţiile de viaţă pe continentul aproape virgin.

În perioada 8 – 17 martie 2017, doi români au mers din fonduri proprii în Antarctica, în cadrul expediţiei ENROCA 2017 (Expediţia Naţională Română de Cercetări Antarctice)  pentru a continua seria cercetărilor începute de doi mari exploratori români: Emil Racoviţă, primul român ce care a ajuns  în cadrul expediţiei „Belgica“ în Antarctica şi totodată primul biolog din lume care a studiat formele de viaţă în această zonă din Antarctica, şi Teodor Gheorghe Negoiţă, cel care a deschis prima staţie româno-australiană utilizabilă pe perioada verii australe, în perioada decembrie – februarie/martie), numită Staţia Law-Racoviţă (2005-2011) şi Law-Racoviţă Negoiţă (2011-2015).  

Membrii expediţiei s-au descurcat cum au putut pentru a ajunge şi a arbora steagul României în Antarctica, scoţând din buzunar o sumă de aproximativ 3.000 de euro. Deşi susţinerea din partea României a fost una de natură morală, Argentina a asigurat expediţionarilor pe tot parcursul şederii în Antarctica partea logistică, anume tranportul cu avionul din Argentina pe continental alb, transportul cu vaporul, inclusiv cazarea şi masa.  

Cu o dorinţă înfocată de a vedea această expediţie realizată, dr. Florica Topârceanu, membră a primei Expediţii RONARE 2005-2006 la Staţia Law-Racoviţă, ca al doilea biolog român în Antarctica, a contribuit semnificativ din fonduri proprii la achiziţionarea biletelor de transport a expediţionarilor până în Argentina.  

Expediţionari români   

Echipa de români a fost formată din comandorul Marian Săvulescu, şef Serviciu Instrucţie şi Doctrină în Statul Major al Forţelor Navale, şi ing. Andreea Radu,  masterand la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj Napoca. Valorificând la maxim timpul scurt avut la dispoziţie, cei doi au prelevat peste 24 de probe de apă oceanică şi din lacuri, de sedimente şi sol, în cadrulexpediţiei numite RONARE (ENROCA) 2017.

„Deplasarea în regiunea Antarctică s-a realizat pe baza unui acord de cooperare între cele două ţări: Argentina şi România, pe baza a două proiecte de cercetare cu privire la poluarea transfrontalieră şi a nivelului de nitraţi din apa oceanică şi a determinării calităţii apei lacurilor din Antarctica.

Scopul proiectelor este acela de a compara şi de a stabili relaţii între parametrii fizici, chimici şi biologici, pentru o mai bună înţelegere a structurii şi funcţionării ecosistemelor lacustre şi a ecosistemelor învecinate. De asemenea se va analiza dacă există diferenţe semnificative faţă de datele existente de până acum ale parametrilor fizici, şi vom determina dacă în probele prelevate există urme de poluanţi. Deopotrivă, pe baza probelor aduse, dr. Florica Topârceanu va realiza studiul de determinare a VLP (virus-like particles) sau Particule Asemănătoare Virusurilor în ecosistemele Antarctice, proiect prevăzut în planul de cercetare pe anul 2017 al Institutului de Virusologie din Bucureşti“, explică inginerul de mediu Andreea Radu.  

La rândul său, comandorul Marian Săvulescu a făcut monitorizări ale stării de sănătate a expediţionarilor. „De trei ori pe zi s-au realizat determinări ale pulsului, tensiunii, temperaturii şi s-a stabilit saturaţia de oxigen din sânge. O valoare apare atunci când te trezeşti şi alta peste zi. Una este tensiunea înainte şi alta după ce urci cele 16 trepte ale scării pe navă“, spune el. „De asemenea s-au recoltat probe se sânge înainte şi după întoarcerea din expediţie pentru a vedea dacă există modificări ale parametrilor”.

image

Deplasarea în Antarctica s-a realizat după ce, în 2015 şi 2016, partea română a purtat discuţii cu partea argentiniană pe marginea proiectelor de cercetare, apoi având loc un schimb de scrisori pentru un acord de cooperare şi aici aducându-şi contibuţia dr. Florica Topârceanu ce aconvins, în calitate de secretar al Biroului Executiv din conducerea Comisiei Naţionale pentru Cercetări Antarctice, să elaboreze şi semneze scrisorile de intenţie privind cooperarea ştiinţifică bilaterală cu Argentina.

 „Pot spune că Antarctica ne-a oferit multe lecţii de viaţă. În primul rând cred că am învăţat ce înseamnă diplomaţia, toleranţa şi oportunităţile. În Antarctica, în momentul în care ţi se oferă o şansă de a face ceva, orice, dacă ţi se oferă o oportunitate, „do it” !, spune Andreea Radu. Spune că s-au descurcat aşa cum au putut. Unda verde de deplasare din partea Argentinei au primit-o târziu, astfel că a căuta sponsorizări a fost imposibil. Această expediţie nu a avut susţinere financiară din partea organismelor competente din România, nefiind alocate fonduri, spre deosebire de alte state, inclusiv Bulgaria. 

„Continent rece cu oameni calzi“  

Cu toate acestea, a rămas cu amintiri de neuitat. „Am fost pentru prima dată în Antarctica. Aşa cum este menţionat în Tratatul Antarctic, continentul este unul destinat păcii şi cercetării ştiinţifice. În ciuda frigului şi a vântului, căldura oferită de oamenii de acolo face climatul aspru al Antarcticii să fie mult mai plăcut. Este un ţinut unic“, spune Andreea Radu. 

Cum România nu mai deţine o staţie de cercetare, cea fondată de Teodor Gheorghe Negoiţă fiind abandonată de autorităţile româneşti, sprijinul logistic le-a fost asigurat românilor de argentinieni, care i-au primit la staţia lor de cercetare şi, totodată, le-au pus la dispoziţie toate mijloacele de deplasare avute pentru pentru a se putea deplasa şi a preleva probe. „Argentina deţine cele mai multe staţii de cercetare în Antarctica, unele permanente, ce rămân deschise tot timpul anului iar altele sezoniere, care au activitate pe perioada verii australe. La sfârşitul lunii martie, cele cu activitate de vară se închid, personalul este evacuat, iar deşeurile se evacuează în containere sigilate“, spune şeful misiunii româneşti în Antarctica în cadrul proiectului ENROCA 2017.

Ce s-a întâmplat cu staţia Law-Racoviţă

România a avut în Antarctica o staţie de cercetare - Law Racoviţă – obţinută de dr. Teodor Negoiţă pe baza unui Memorandum de Intelegere cu Australia, pentru a fi utilizată în comun. Ea a funcţionat timp de 10 ani între 2005 – 2015, ne explică Mihaela Cotta, chimist, Cercetător gradul II, voluntar al Comisiei Naţionale pentru Cercetări Antarctice din cadrul Academiei Române. Cooperarea s-a derulat în cadrul Sistemului Tratatului asupra Antarcticii, tratat semnat în anul 1959, la care România a aderat în anul 1971.

„În perioada în care staţia Law-Racoviţă din Dealurile Larsemann a funcţionat, au avut loc patru expediţii în Antarctica de Est în cadrul programului românesc de cercetări polare. Ţara noastră a reluat, în 2013, negocierile cu australienii pentru a putea utiliza, din nou, staţia, care în prezent este folosită de Australia, în calitate de proprietar, şi este oarecum în conservare“, spune Mihaela Cotta.

Cercetătorii români care au mers în Antarctica în cele două mari proiecte recente: ROICE  2015 şi 2016, în două expediţii organizate de Departamentul de Cercetări Arctice şi Antarctice al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice, şi respectiv RONARE 2017, organizată de Comisia Naţională pentru  Cercetări Antarctice a Academiei Române, au beneficiat de accesul la staţiile deţinute de Republica Coreea de Sud şi, respectiv, Argentina. 

România, nu doar că nu a prevăzut sume în buget pentru proiectele de cercetări polare, dar a şi desfiinţat Institutul Român de Cercetări Polare, înfiinţat în anul 1994 de Teodor Negoiţă. În schimb, Bulgaria a prevăzut, recent, pentru cercetările polare un buget de 1 milion de euro. 

image

Necesitatea cercetărilor în Antarctica

Mihaela Cotta ne explică şi care este scopul cercetărilor tocmai pe al şaptelea continent, care au legătură cu toate ramurile ştiinţei. Speciile de microorganisme care trăiesc în condiţii extreme pot avea aplicaţii deosebite în industria chimică, de exemplu în producerea detergenţilor şi în industria alimentară, fiind extrase un număr de enzime cu proprietăţi deosebite. Un astfel de studiu s-a realizat, timp de mai multi ani,  la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, fiind condus de profesoara Gabriela Bahrin, care a lucrat alături de mai mulţi masteranzi şi doctoranzi. 

De asemenea, produşii biologici activi ai aceloraşi microoorganisme din continentul depărtat pot avea aplicaţii în industria farmaceutică, la producerea antibioticelor, ceea ce constituie unui dintre obiectivele proiectului ROICE. 

S-a descoperit, de asemenea, că în Antarctica trăiesc unele microorganisme care pot descompune unele produse petroliere şi astfel se poate realiza o depoluare ecologică prin bioremediere. Pe al şaptelea continent se fac cercetări pentru a se vedea cum se comportă solul în situaţii de temperaturi extreme şi, astfel, rezultatele se pot aplica şi la noi pentru ameliorarea unor terenuri. De asemenea, se urmăreşte cum se comportă organismul uman în situaţii extreme, condiţile din Antarctica fiind asemănătoare unui mediu cosmic.

„Este vorba de traiul în condiţii extreme, de frig, izolare şi întuneric în perioada iernii australe”. Pe de o parte, aici este o atmosferă uscată, iar pe de altă parte o întindere fără iluminat artificial, iar gaura din stratul de ozon oferă o vizibilitate bună pentru astronomi“, spune Mihaela Cotta. Aurorele boreale sunt fenomene încă neelucidate în totalitate, aici fiind îndeplinite condiţiile pentru a fi studiate. 

În Antarctica s-au descoperit lacuri subglaciale, care au păstrat condiţiile de viaţă din urmă cu un milion de ani. Echipe internaţionale fac sondări, în condiţii controlate, pentru a găsi organisme preistorice, fără a perturba mediul antarctic.

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite