13 august: Se împlinesc 62 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului, dărâmat abia în 1989
0Pe 13 august, în 1595, începea Bătălia de la Călugăreni. În 1866, în aceeași zi, se năștea Giovanni Agnelli, fondatorul Fiat, iar în 1899, regizorul britanic Alfred Hitchcock. Tot pe 15 august, dar în 1961, începea ridicarea Zidului Berlinului.
13 august 1595 - Bătălia de la Călugăreni (13-23 august)
Bătălia de la Călugăreni (13-23 august) a avut loc în contextul revoltei anti-otomane iniţiată de Mihai Viteazul în 1594. Domnul muntean a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa, obligat să fugă pentru a-şi scăpa viaţa. Ar fi însemnat un avantaj pe care Mihai Viteazul putea să-l exploateze, dar domnul muntean îşi vlăguise puţinele trupe și avea multe pierderi.
„Turcii erau încă în număr şi nu băgaseră în luptă toate trupele lor, oştenii lui Mihai erau obosiţi şi nu ar fi putut suţine o nouă ciocnire. Domnul se retrage întâi la Copăceni pe Argeş, apoi la Bucureşti, la Târgovişte, şi în cele din urmă la Stoeneşti, în munţi, pe Dâmboviţa, lângă pasul Branului”, scria P.P. Panaitescu în ”Mihai Viteazul”.
Sinan Paşa a realizat abia după două zile de retragerea românilor. A ocupat Bucureştiul, Târgoviştea şi a transformat bisericile în moschei. Sprijinit de principele Transilvaniei, Sigismund de Bathory, venit în fruntea unei armata cruciate, Mihai a reuşit să-i facă pe turci să se retragă la sud de Dunăre.
13 august 1894 - descoperirea unui nou gaz: argonul
Chimistul Sir William Ramsay și fizicianul John William Strutt, lord Rayleigh, au anunțat la Oxford descoperirea argonului (cel mai des întâlnit și folosit gaz nobil).
Deși abundent în atmosfera terestră (aproape 1%), argonul nu a fost descoperit până în anul 1894, când cei doi au raportat existența lui la întâlnirea anuală a Asociației Britanice pentru Avansare a Științei la Oxford. Cu toate acestea, nu au vrut să publice rezultatele descoperirii lor, motivul fiind faptul că ar fi putut intra în competiție cu o nouă descoperire la nivelul aerului atmosferic, organizată de Instituția Smithsoniană de la Washington D.C, potrivit Wikipedia.
13 august 1866 s-a născut Giovanni Agnelli, fondatorul Fiat
Celebrul om de afaceri italian Giovanni Agnelli, fondatorul firmei constructoare de mașini Fiat (1899), s-a născut în Villar Perosa, Piemont, Italia.
A murit pe 16 decembrie 1945, la Torino, Italia.
13 august 1893 s-a născut etnomuzicolog și compozitor român Constantin Brăiloiu,
A venit pe lume în Bucureşti, în 1893, într-o familie aristocratică originară din Oltenia, cu rădăcini în neamul Brâncoveanu. A studiat muzică în Capitală, dar şi la Viena, Lausanne şi apoi Paris. După întoarcerea în ţară, în 1920, împreună cu alţi compozitori, a pus bazele Societăţii Compozitorilor Români, pe care a prezidat-o între anii 1926 şi 1943.
Fascinat de muzica populară din mediul rural, Constantin Brăiloiu s-a alăturat în 1928 echipei sociologului Dimitrie Gusti, în mijlocul căreia a efectuat primele studii de teren asupra folclorului român în sate din Bucovina, Transilvania şi Oltenia.
Lui i se datorează înființarea Arhivelor Folclorului în cadrul Societăţii Compozitorilor. În anii următori, cercetările lui Brăiloiu s-au extins la nivelul întregii ţări. Lucrarea „Schiţă a unei metode de folclor muzical", publicată de muzicolog în 1931, a marcat o turnură în disciplina ce avea să se numească etnomuzicologie.
În 1943, a fost numit consilier cultural în cadrul Ambasadei Române de la Berna. Anticipând situaţia politică din ţară, el va rămâne în Elveţia, unde îşi va continua cercetările, şi nu se va mai întoarce niciodată în ţară. La Geneva, a fondat, în 1944, Arhiva internaţională de muzică populară, în cadrul Muzeului de Etnografie de acolo. Patru ani mai târziu a fost numit, de asemenea, profesor asistent la CNSR (Centrul naţional de studii ştiinţifice) din Paris.
Ultima parte din viață ș-a dedicat-o muncii titanice de a colecta, la Geneva, înregistrări folclorice din întreaga lume. A editat, printre multe alte compilaţii, faimoasa „Colecţie universală de muzică populară înregistrată", o serie de 40 de discuri apărută între anii 1951 şi 1958 (an în care a și murit).
13 august 1899 - s-a născut regizor britanic Alfred Hitchcock
Alfred Hitchcoc, unul dintre cei mai influenţi oameni pe care lumea filmului i-a cunoscut vreodată (a semnat ca regizor nu mai puţin de 60 de filme și a trecut prin toate erele artei moderne), s-a născut într-o familie modestă, într-un cartier din nordul Londrei, şi-a petrecut copilăria fiind marcat de aspectul său fizic nefericit. Obezitatea de care suferea încă din primii ani l-a făcut să se rușineze tot restul vieţii.
Cu o educaţie foarte severă primită de la părinţii săi şi de la scoală, a ajuns ca în perioada adolescenţei să lucreze ca grafician pentru un studio cinematografic unde făcea afișele diverselor filme mute. Așa a început să fie pasionat pentru lumea cinematografiei și să participe ca monteur, regizor artistic și scenarist în filmele lui: Donald Crisp și Hugh Ford.
Cariera de regizor și-a început-o în Regatul Unit, în anul 1922. Abia din 1939 a început să lucreze în Statele Unite ale Americii.
Șase filme regizate de Alfred Hitchcock au fost nominalizate la Premiile Oscar: Rebecca în 1941, Suspicion în 1942, Lifeboat în 1945,Spellbound în 1946, Rear Window în 1955 și Psycho în 1961. În 1968 a primit un Oscar onorific, Premiul în Memoria lui Irving Thalberg pentru întreaga sa cariera în cadrul ceremoniei Premiilor Academiei. Deși nu a primit niciun premiu Oscar în competiție, întotdeauna a fost și a rămas maestrul suspansului.
American Film Institute i-a decernat în 1979 un premiu pentru munca sa și în același an, Regina Angliei i-a decernat titlul de Sir.
Creațiile sale sunt considerate adevărate lecţii de cinematografie datorită originalităţii și, mai ales, talentului său de a construi suspansul.
Hitchcock a decedat în 1980, în urma unei insuficiențe renale.
De numele său sunt legate însă și scandaluri. Actriţa americană Tippi Hedren, muza lui Alfred Hitchcock, a dezvăluit, la mai bine de trei decenii de la moartea regizorului, că a fost hărţuită şi agresată sexual de celebrul regizor, în timpul unor filmări din anii 1960.
13 august 1917 - a murit poetul Alexei Mateevici
Eroul unionist Alexei Mateevici s-a născut în 1888. A însoţit, în Primul Război Mondial, pe linia întâi, soldaţii ruşi şi români în zona de front (Cosmeşti - Movileni - Podoleni - Tecuci), oficiind slujbele specifice condiţiilor de luptă.
Alexei Mateevici a lăsat literaturii române, printre frumoasele poezii, şi poemul ”Limba noastră”, care din 1995 este textul imnului de stat al Republicii Moldova.
13 august 1926 s-a născut Fidel Castro, al 15-lea președinte al Cubei
Fidel Castro, părintele revoluţiei cubaneze, care a condus ţara cu o mână de fier şi a sfidat SUA aproape o jumătate de secol,a fost cel mai longeviv conducător al unei republici ( 49 de ani).
A intrat în Cartea Recordurilor pentru cel mai lung discurs susţinut vreodată la ONU - 4 ore şi 29 de minute. Cel mai lung discurs susţinut în Cuba a durat 7 ore şi 10 minute.
Și numărul tenativelor de asasinat împotriva sa reprezintă un record: 638, conform Guinness Book. Cele mai multe tentative aparţin CIA, care a încercat şi câteva metode bizare: trabucuri toxice, pastile cu otravă, utilizarea unui costum de scafandru otrăvit şi chiar amplasarea unor materiale explozive în scoici, întrucât Castro era un mare amator de scufundări.
„El Lider Maximo“ a încetat din viaţă în 2016, în Cuba, la vârsta de 90 de ani. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a adus un omagiu fostului dictator cubanez, pe care l-a numit „prieten adevărat şi loial“.
13 august 1961 - a început ridicarea Zidului Berlinului
Ridicarea Zidului Berlinului a început în noaptea de 12 spre 13 august 1961.
Germania de Est pierduse o şesime din populaţie care emigrase spre Germania de Vest după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Înfrântă în război, ţara fusese împărţită între Aliaţi: Vestul revenise Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei, iar Estul intrase sub stăpânirea URSS
Aceeaşi împărţire s-a făcut și în cazul Berlinului, care se afla pe teritoriul Germaniei estice.
Zidul a străpuns capitala Germaniei, exact în inimă, timp de 28 de ani, două luni şi 28 de zile și a însemnat separarea est germanilor de berlinezii din vest. A fost dărâmat cu baroasele pe 9 noiembrie 1989, într-o declaraţie de libertate care încheia o segregare politică declanşată de URSS.
Se încarcă comentariile...
