12 februarie, ziua în care s-a născut Charles Darwin. Ce scria în jurnalul său autorul teoriei evoluționiste: „Așa arătau, deci, strămoșii noștri”
0Pe 12 februarie, în 1554, Lady Jane Grey, regină a Angliei pentru nouă zile, a fost decapitată, iar în 1709, marinarul Alexander Selkirk - sursa de inspirație a personajului Robinson Crusoe - a fost salvat după patru ani petrecuți pe insula Juan Fernandez. 12 februarie este și ziua în care s-au născut Charles Darwin, Otilia Cazimir și Franco Zeffirelli.
1541: a fost întemeiat orașului Santiago de Chile
Santiago a fost înființat de Pedro de Valdivia la 12 februarie 1541 sub numele Santiago de Nueva Extremadura. Ceremonia de înființare s-a ținut pe Dealul Huelén (redenumit apoi Cerro Santa Lucia, potrivit Wikipedia.
Pedro de Valdivia a ales locația orașului datorită climatului moderat și ușurinței cu care putea fi apărat.
Primele construcții au fost realizate cu ajutorul indienilor Picunche.
1554: Lady Jane Grey, regină a Angliei pentru nouă zile, a fost decapitată
Pusă pe tronul Angliei de intrigantul său socru, Lady Jane Gray a fost deposedată de verişoara sa, însetată de putere, şi condamnată la moarte de trădarea propriului său tată.
Jane Gray şi-a trăit moartea ca pe ultima sa datorie fata de această lume vitregă aşa cum a acceptat fără crâcnire, dar cu reţinere numirea pe tronul Angliei, fără să îşi fi dorit sau să fi cerut acest lucru.
Pe 12 februarie 1554, dimineața, Jane a fost adusă în locul special amenajat într-una dintre camerele Turnului Londrei.
Sub ochii săi a fost adus înapoi, într-o căruţă, corpul neînsufleţit al soţului ei, care fusese executat pe un deal din apropiere.
Lady Jane Gray a înfruntat moartea cu curaj, netulburată de scenele sinistre. Într-un mic discurs care a precedat execuția, le-a cerut celor prezenţi să se roage pentru ea şi pentru că au fost orbiţi şi a îngenuncheat pe paiele aşternute special în acest scop si a rostit ultima rugăciune.
Legată la ochi, pentru un moment calmul a părăsit-o observând că butucul nu era aproape. „Ce trebuie să fac ? Unde este?” a întrebat.
În timp ce mâinile i-au fost ghidate către butuc si-a recăpătat demnitatea Toporul căzut i-a retezat capul dint-o singură lovitură.
1709: marinarul scoțian Alexander Selkirk a fost salvat după patru ani trăiți în singurătate pe insula Juan Fernandez
Aventurile marinarului Alexander Selkirk au inspirat celebrul roman „Robinson Crusoe“ scris de Daniel Defoe.
Selkirk a fost membru în echipajul bucanierului englez William Damper, un individ care, după ce a pus mâna pe o încărcătură de tinere sclave de culoare, a schimbat denumirea navei în Bachelor’s Delight (Deliciul Burlacilor).
William Damper, a fost, cel mai probabil, singurul pirat care a efectuat o călătorie în jurul lumii, timp în care a ţinut şi un jurnal. Selkirk, ofiţer cu navigaţia pe una dintre navele lui Damper, a fost abandonat pe o insulă pustie având la dispoziţie doar „hainele şi aşternutul de pat, o puşcă, ceva praf de puşcă, gloanţe, tutun, o toporişcă, un cuţit, un ceainic, o Biblie, câteva scule, instrumentele şi cărţile sale de matematică”. Era în 1704. În februarie 1709 a fost recuperat tot de Damper, care pe atunci se alăturase unei expediţii piratereşti conduse de căpitanul Woodes Rogers. Povestea lui Selkirk a fost publicată în 1712, într-o carte publicată la Londra. În 1719, apărea Robinson Crusoe.
1809: s-a născut naturalist englez Charles Darwin, autorul teoriei evoluționiste
Cel mai cunoscut naturalist britanic, geolog, biolog și autor de cărți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor (teoria evoluționistă) a observat că toate formele de viață au evoluat de-a lungul timpului din anumiți strămoși comuni, ca rezultat al unui proces pe care l-a numit „selecție naturală”, concluziile sale fiind publicate în cea mai citită și citată scriere a sa, „Originea speciilor”.
Impresionat, în anii tinereții, de pe urma unui contact cu aborigenii în timpul călătoriei în jurul lumii, Charles Darwin a scris în jurnalul său, la acea vreme: „Mirarea pe care am resimțit-o văzând pentru prima dată un grup de oameni din Țara de Foc nu-mi va părăsi niciodată memoria; imediat, un gând m-a cuprins: așa arătau, deci, și strămoșii noștri. Acești oameni erau goi-goluți, (...) părul le era lung și încâlcit, gura le tremura de emoție, iar fața le era sălbatică, teribilă și neîncrezătoare. Nu posedau practic nicio tehnică și, ca niște animale sălbatice, trăiau cu ce prindeau; nu erau conduși de nimeni și erau fără milă față de toți cei care nu aparțineau micuțului lor trib”. Așadar, lui Charles Darwin însuși nu i-a fost străină descrierea populațiilor aborigene într-un limbaj obișnuit pentru secolul XIX, conform dihotomiei „rasă superioară” versus „rasă inferioară”; deși aici Darwin a invocat totuși nivelul dezvoltării lor culturale, nu nemijlocit apartenența rasială.
Majoritatea cercetătorilor de atunci aveau o atitudine negativă față de căsătoriile interrasiale.
Se considera că încrucișarea interrasială provoacă alterarea speciei, ducând la pieirea ei din punct de vedere atât fizic, cât și moral. Vizitând Brazilia în timpul călătoriei sale pe vasul Beagle, Charles Darwin a rămas uimit uluit de numeroasele cazuri de coabitare a albilor cu oameni de altă culoare pe care le-a văzut.
Darvin a notat că diferențele între negrii africani și europeni sunt atât de izbitoare, încât orice anatomist i-ar clasifica drept specii separate și numai tendințele de coabitare observate de el îl făcuseră să mediteze că totuși e vorba probabil de rase (sau subspecii) ale unei singure specii.
În ciuda acestor mențiuni și impresii personale, Darwin a avut, în general, o gândire progresistă pentru acele vremuri, nu doar sub aspect teoretic științific, ci și social.
Charles Darwin s-a manifestat foarte activ în favoarea abolirii sclaviei, considerând că ar fi un prilej de mândrie pentru Anglia dacă ar fi prima națiune europeană care să condamne oficial practica sclaviei.
A susținut afirmarea femeilor în domeniul științei, contrar stereotipurilor și impedimentelor din acele vremuri.
1884: s-a născut poeta şi prozatoarea Otilia Cazimir
Unadintre puţinele femei care şi-au lăsat amprenta asupra poeziei româneşti, Otilia Cazimir a fost supranumită „poeta sufletelor simple”.
Cu trei ani înainte de a se muri (la vârsta de 73 de ani ), Otilia Cazimir a mărturisit, într-un interviu, de ce nu i-a plăcut pseudonimul său literar pe care Mihail Sadoveanu şi Garabet Ibrăileanu i l-au dat.
De-a lungul celor 55 de ani de activitate literară, Otilia Cazimir a publicat aproape 60 de volume, constând în lucrări originale şi traduceri - arată Muzeul Naţional al Literaturii Iaşi.
Avea doar 17 ani când s-a îndrăgostit iremediabil de poetul George Topîrceanu, care era mai mare cu opt ani ea. Totuşi, cei doi au ales să-şi ascundă relaţia, o legătură întreruptă doar de distanţă, în perioada în care Topîrceanu a fost prizonier de război în Bulgaria (1916-1918).
Cauza morţii Otiliei Cazimir nu este cunoscută cu certitudine,
însă se ştie că suferea de mai multe boli care au măcinat-o de-a lungul anilor.
Printre afecţiunile care au dus la decesul acesteia s-au numărat „un
dezechilibru glandular, cu hipercalcemie, hipertensiune, stare rea a ficatului
şi mai ales un surmenaj accentuat” şi se bănuia că avea şi probleme cardiace.
Otilia Cazimir s-a stins în noaptea de 7 spre 8 iunie 1967, la ora 2.30.
1904: s-a născut actorul, regizorul şi scenaristul Jean Georgescu
Actorul, scenaristul şi regizorul român Jean Georgescu s-a născut în Bucureşti. Și-a manifestat pasiunea pentru cinematografie în anii în care această artă începea să evolueze şi în ţara noastră.
După absolvirea studiilor la Conservatorul Regal de Artă Dramatică, a debutat ca actor în anii '20, jucând în diferite companii teatrale alături de actori de renume ai momentului, printre care şi Elvira Popescu. În cinematografie şi-a început cariera tot ca actor, în filmul „Ţigăncuşa de la iatac" (1923), unde interpreta rolul unui „bonjurist". Atras din ce în ce mai mult de cinematografie, a început să scrie scenarii de film.
Dintre acestea - „Milionar pentru o zi" (1924, pe care l-a şi regizat), „Maiorul Mura" (1928, regia Ion Timuş) şi „Aşa e viaţa" (1928, regia Marin Iorda). La începutul anilor '30, cineastul s-a îndreptat spre Paris, unde a rămas până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Şi acolo, a realizat filme în calitate de regizor-scenarist, printre care mediumetrajele „La miniature" (1933) şi „Ça colle" (1933), în care rolul principal era interpretat de Fernandel, aceasta fiind una dintre apariţiile pe ecran ce l-au consacrat pe celebrul actor francez de comedie.
Reîntors în România în 1939, Jean Georgescu şi-a îndreptat atenţia către Caragiale, adaptând piese de teatru şi povestiri scurte scrise de acesta. „O noapte furtunoasă" (produs de Ion C. Cantacuzino, cu Radu Beligan în rolul lui Rică Venturiano) rămâne şi astăzi un reper al istoriei cinematografiei româneşti.
Au urmat „Vizită" (1952), „Lanţul slăbiciunilor" (1952), „Mofturi" (1965). În filmul „Directorul nostru", realizat în 1955, Grigore Vasiliu Birlic realiza un rol de comedie memorabil.
În perioada comunistă, Jean Georgescu a fost marginalizat ca regizor, în viaţa personală fiind silit să divorţeze de soţia sa franţuzoaică. A murit în 1994, în Bucureşti.
1923: s-a născut regizorul Franco Zeffirelli
Gianfranco Corsi Zeffirelli a venit pe lume la Florenţa.
A urmat cursurile Facultăţii de Arte Frumoase din cadrul Universităţii din Florenţa. Şi-a început cariera ca asistent al lui Lucino Visconti, cu care a lucrat la „La terra trema" (1947), „Bellissima" (1951) şi „Senso" (1952). S-a făcut cunoscut ca actor, scenarist, regizor şi producător. Alte filme care l-au ridicat printre titanii cinematografiei sunt: „Frate Soare, soră Lună“, „Campionul“, „Traviata“, „Otello“, „Hamlet“, „Jane Eyre“, „Un ceai cu Mussolini“ sau „Trei fraţi“.
Filmele sale au devenit pelicule clasice ale celei de-a şaptea arte. În 1999, la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary, a primit Premiul special pentru contribuţia sa în lumea filmului. Zeffirelli a fost activ până la o vârstă înaintată, deşi sănătatea sa era din ce în ce mai şubredă.
Zeffirelli ș-a petrecut ultimii ani de viaţă în scaunul cu rotile, înconjurat de câinii săi credincioşi la vila sa de la periferia Romei, notează AFP. A cochetat şi cu politica, fiind membru al Partidul Forza Italia şi senator în perioada 1994-2001.
Gianfranco Corsi Zeffirelli este considerat, potrivit unor înregistrări genealogice, un urmaş al geniului renascentist Leonardo da Vinci.
1959: s-a născut actor și regizor de teatru român Dan Puric
Piesele lui Dan Puric - Toujours l'amour, Made in Romania, Costumele, Don Quijote - au fost reprezentate în mai multe țări.
Spectacolele sale de pantomimă au fost transmise de televiziunile: BBC Belfast Royal College, 3SAT Frankfurt și RTL Luxemburg.
Dan Puric a jucat rolul principal în coproducția româno-sârbă Broken Youth, dar și în filme pentru televiziunea publică din Lausanne, Elveția.
În ultimii ani, Dan Puric a fost în centrul unor controverse politice.
Se încarcă comentariile...
