12 februarie: 139 de ani de la nașterea Otiliei Cazimir, „poeta sufletelor simple”
0Tot în data de 12 februarie s-a născut dramaturgul Alexandru Davila, chimistul Ion Tănăsescu, membru titular al Academiei Române, actorul şi regizorul de teatru Dan Puric, regizorul Costa Gavras.
1884 - S-a născut Otilia Cazimir, poetă şi prozatoare
Otilia Cazimir rămâne până în zilele noastre una dintre puţinele femei care şi-au lăsat amprenta asupra poeziei româneşti.
Supranumită „poeta sufletelor simple”, Otilia Cazimir a povestit într-un interviu, cu doar 3 ani înainte de a se stinge din viaţă, de ce nu i-a plăcut pseudonimul său literar. Mihail Sadoveanu şi Garabet Ibrăileanu sunt cei care au botezat-o.
Talentata scriitoare a publicat în 73 de ani de viaţă, dintre care 55 de activitate literară, aproape 60 de volume, constand în lucrări originale şi traduceri - arată Muzeul Naţional al Literaturii Iaşi.
Scriitoarea s-a îndrăgostit iremediabil la doar 17 de ani de poetul George Topîrceanu, care era mai mare cu 8 ani ea.
Totuşi, cei doi au ales să-şi ascundă relaţia, o legătură întreruptă doar de distanţă, în perioada în care Topîrceanu a fost prizonier de război în Bulgaria (1916-1918).
Nu este cunoscută cauza exactă a morţii Otiliei Cazimir, însă se ştie ca suferea de mai multe boli care au măcinat-o de-a lungul anilor. Printre afecţiunile care au dus la decesul acesteia s-au numărat ”un dezechilibru glandular, cu hipercalcemie, hipertensiune, stare rea a ficatului şi mai ales un surmenaj accentuat” şi se bănuia că avea şi probleme cardiace. Otilia Cazimir a trecut la cele veşnice la 73 de ani, în noaptea de 7 spre 8 iunie 1967, la ora 2.30.
1904 - S-a născut Jean Georgescu, regizor, actor şi scenarist
Actorul, scenaristul şi regizorul român Jean Georgescu şi-a manifestat pasiunea pentru cinematografie în anii în care această artă începea să evolueze şi în ţara noastră, rămânând cel mai bine cunoscut pentru regia filmului „O noapte furtunoasă“ (1942), film produs de Ion C. Cantacuzino, cu Radu Beligan în rolul lui Rică Venturiano.
Jean (Ion) Georgescu s-a născut în februarie 1901, în Bucureşti. După absolvirea studiilor la Conservatorul Regal de Artă Dramatică, a debutat ca actor în anii '20, jucând în diferite companii teatrale alături de actori de renume ai momentului, printre care şi Elvira Popescu. În cinematografie şi-a început cariera tot ca actor, în filmul „Ţigăncuşa de la iatac" (1923), unde interpreta rolul unui „bonjurist". Atras din ce în ce mai mult de cinematografie, a început să scrie scenarii de film.
Dintre acestea - „Milionar pentru o zi" (1924, pe care l-a şi regizat), „Maiorul Mura" (1928, regia Ion Timuş) şi „Aşa e viaţa" (1928, regia Marin Iorda). La începutul anilor '30, cineastul s-a îndreptat spre Paris, unde a rămas până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Şi acolo, a realizat filme în calitate de regizor-scenarist, printre care mediumetrajele „La miniature" (1933) şi „Ça colle" (1933), în care rolul principal era interpretat de Fernandel, aceasta fiind una dintre apariţiile pe ecran ce l-au consacrat pe celebrul actor francez de comedie.
Reîntors în România în 1939, Jean Georgescu şi-a îndreptat atenţia către Caragiale, adaptând piese de teatru şi povestiri scurte scrise de acesta. „O noapte furtunoasă" rămâne şi astăzi un reper al istoriei cinematografiei româneşti. I-au urmat „Vizită" (1952), „Lanţul slăbiciunilor" (1952), „Mofturi" (1965). În filmul „Directorul nostru", realizat în 1955, Grigore Vasiliu Birlic realiza un rol de comedie memorabil. În perioada comunistă, Jean Georgescu a fost marginalizat ca regizor, în viaţa personală fiind silit să divorţeze de soţia sa franţuzoaică. A murit în 1994, în Bucureşti.
1923 - S-a născut regizorul Franco Zeffirelli
Marele cineast italian este cunoscut mai ales pentru adaptarea cinematografică a tragediei Romeo şi Julieta (1968), care a obţinut două premii şi două nominalizări la Oscar, şi „Iisus din Nazaret“.
Gianfranco Corsi Zeffirelli s-a născut pe 12 februarie 1923 la Florenţa. A urmat cursurile Facultăţii de Arte Frumoase din cadrul Universităţii din Florenţa. Şi-a început cariera ca asistent al lui Lucino Visconti, cu care a lucrat la „La terra trema" (1947), „Bellissima" (1951) şi „Senso" (1952). S-a făcut cunoscut ca actor, scenarist, regizor şi producător.
Alte filme care l-au ridicat printre titanii cinematografiei sunt: „Frate Soare, soră Lună“, „Campionul“, „Traviata“, „Otello“, „Hamlet“, „Jane Eyre“, „Un ceai cu Mussolini“ sau „Trei fraţi“.
Creaţiile sale cinematografice au devenit pelicule clasice ale celei de-a şaptea arte. În 1999, la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary, a primit Premiul special pentru contribuţia sa în lumea filmului. Zeffirelli a fost activ până la o vârstă înaintată, deşi sănătatea sa era din ce în ce mai şubredă. El şi-a petrecut ultimii ani de viaţă în scaunul cu rotile, înconjurat de câinii săi credincioşi la vila sa de la periferia Romei.
1999 -patriarhul Teoctist îl invită în România pe Papa Ioan Paul al II-lea
Prea Fericitul Părinte Teoctist (1915-2007), patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, a adresat Papei Ioan Paul al II-lea invitaţia de a vizita România.
2003 - NASA a anunţat că a reuşit să realizeze cel mai clar instantaneu al Universului
Fotografia reprezintă cea mai importantă realizare ştiinţifică din ultimii 20 de ani.
Se încarcă comentariile...
