10 decembrie: Garda de Fier a fost scoasă în afara legii. Textul hotărârii Consiliului de Miniștri

0
Publicat:

La 10 decembrie 1933, prin hotărâre a Consiliului de Miniștri, guvernul național liberal a scos în afara legii Garda de Fier. Tot într-o zi de 10 decembrie, Marie Curie Marie primea, alături de alţi oameni de ştiinţă, Premiul Nobel, devenind prima femeie căreia i se decerna această distincţie.

Paradă a Gărzii de fier. Foto wikimedia
Paradă a Gărzii de fier. Foto wikimedia

1198: A murit medicul şi filosoful arab Averroes

Născut în 1126 în Cordoba (Spania), Averroes a fost unul din cei mai importanți filosofi arabi ai Evului Mediu. A fost, de asemenea, medic, teolog și expert în jurisprudența islamică. Cronologic, este ultimul mare filosof arab al Evului mediu, scrie wikipedia.

Averroes a beneficiat de educație în orașul natal, unde tatăl și bunicul său au deținut poziția de cadiu (judecător civil), jucând un rol important în istoria politică a Andalusiei. A studiat teologia, jurisprudența, medicina, matematica și filosofia, îndeplinind, la rândul său, funcția de judecător.

Cea mai importantă operă filosofică a sa este „Incoerența incoerenței”, scrisă în 1180, în care apără filosofia lui Aristotel de afirmațiile lui Al-Ghazali din lucrarea „Incoerența filosofilor”. De altfel, comentariile sale asupra operei lui Aristotel i-au adus, între latini, supranumele „Comentatorul”, așa cum lui Aristotel i se spunea „Filosoful”.

1868: A fost montat primul semafor din lume

Primul semafor din lume a fost montat la Londra, la intersecția Bridge Street cu Parliament Square: un felinar aflat în vârful unui stâlp metalic înalt de șapte metri, care, alimentat cu gaz, avea o lumină când verde când roșie. Primul semafor electric pentru reglementarea circulației pe străzi, a fost instalat în 1914, în SUA, la Cleveland, potrivit Wikipedia.

 1877: A murit Nicolae Golescu, prim-ministru al României

Omul politic Nicolae Golescu s-a născut în 1810 la Câmpulung Muscel.

Lider al mişcării revoluţionare de la 1848 din Ţara Românească şi prim-ministru al României, Nicolae Golescu a îmbrăţişat cariera militară, ajungând până la gradul de general, dar a fost decăzut din drepturi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Fratii Ştefan, Nicolae, Radu şi Alexandru Golescu. Foto arhiva Muzeului Goleşti
Fratii Ştefan, Nicolae, Radu şi Alexandru Golescu. Foto arhiva Muzeului Goleşti

Fruntaş paşoptist, lider al liberalilor radicali, s-a numărat printre complotişti, apoi a făcut parte din locotenenţa domnească ce a asigurat interimatul funcţiei de şef al statului până la venirea lui Carol I.

Ulterior, Golescu a fost numit preşedinte al Consiliului de Miniştri, după care a ocupat şi funcţia de preşedinte al Senatului.

În ultima parte a vieţii sale, a  devenitşi vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor, iar pe 24 mai 1875 s-a numărat printre fondatorii PNL.

Nicolae Golescu a condus guvernul în perioada 1 mai –16 noiembrie 1868. Pe plan economic, el era mândru să susţină că s-a exportat de trei ori mai mult, dar că există rezerve imense pentru export. De asemenea, în timpul mandatului său au fest reparate numeroase biserici şi s-a înregistrat un mare progres în domeniul transporturilor.

1896: A murit Alfred Nobel, inventator și industriaș suedez, fondatorul Premiilor Nobel

Alfred Nobel, cel care avea să devină fondatorul premiilor care îi poartă numele, s-a născut în Suedia. Datorită tatălui său, specialist în explozivili, care s-a îmbogăţit în urma unui contract cu armata rusă pentru dezvoltarea minelor marine, Alfred Nobel a fost educat de adevăraţi savanţi ai vremii, în timp ce își însoțea tatăl în laboratorul de substanţe explozive.

Alfred Nobel, inventatorul dinamitei. Foto arhivă
Alfred Nobel, inventatorul dinamitei. Foto arhivă

Astfel, la doar 24 de ani, tânărul Albert obţinea primul său brevet pentru o invenţie. Au urmat, de-a lungul anilor, alte 350. Trei invenţiiale sale sunt considerate majore: detonatorul „cu întârziere”, dinamita şi balistita sau „praful de puşcă fără fum”.

În ultima parte a vieţii sale, petrecută înFranţa şi Italia, Alfred Nobel a început să fie preocupat de modul în care îl va percepe posteritatea. Din ce în ce mai afectat de părerile conform cărora nu este decât „un profitor de pe urma războiului”, a devenit îngrijorat de folosirea dinamitei de către anarhişti.

Acesta este unul dintre principalele motive pentru care a întemeiat fundația care oferă anual faimoasele Premii Nobel.

A murit pe 10 decembrie 1896, în Italia, la San Remo.

1903: Marie Curie a devenit prima femeie premiată cu Premiul Nobel

La 10 decembrie 1903, Marie Curie, om de știință, primea, alături de soțul ei, Pierre Curie și de fizicianul Henri Becquerel, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivității, devenind prima femeie laureată a acestui premiu.

Marie Curie, prima femeie care a primit Premiul Nobel. Foto: captură video
Marie Curie, prima femeie care a primit Premiul Nobel. Foto: captură video

Renumita chimistă și fiziciană Marie Curie este considerată una dintre cele mai influente savante ale secolului al XX-lea, fiind singura savantă care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie). Cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină au făcut-o celebră în lumea academică.

Cu excepția fiicei sale Ève Curie (scriitoare), toți descendenții săi vor urma cariere științifice. Publicația Time a considerat-o una dintre cele mai influente savante ale secolului al XX-lea.

1904:  Cercetătorul rus Ivan Pavlov a primit Premiul Nobel

Născut în Riazan, Rusia, Ivan Pavlov şi-a început studiile superioare ca seminarist, dar a renunţat la teologie și s-a înscris la Universitatea din Petersburg, pentru a studia științe naturale, obţinând titlul de doctor în 1879.

Ivan Pavlov, părintele teoriei privind reflexul condiţionat. Foto wikipedia
Ivan Pavlov, părintele teoriei privind reflexul condiţionat. Foto wikipedia

Cercetările care au dus la formularea teoriei privind reflexul condiţionat au început în anii 1890, când Ivan Pavlov a investigat funcția gastrică a câinelui prin externalizarea glandei salivare pentru a putea colecta, măsura și analiza saliva produsă ca răspuns la mâncare, în condiții diferite. Pe parcurs, el a observat că animalele au tendința de a saliva înainte ca hrana să ajungă în cavitatea lor bucală și a început investigarea acestei „secreții psihice”, cum a numit-o el.

Ajuns în acest punct, Ivan Pavlov a considerat că aceasta este mult mai interesantă decât chimia salivei, astfel că a schimbat scopul cercetării sale, efectuând o lungă serie de experimente în care a manipulat stimulii care apăreau înainte de aducerea hranei.

Aceste experimente au fost efectuate în anii 1890 și 1900, și au fost puse la dispoziția cercetătorilor occidentali prin traducerea unor experiențe individuale, dar au devenit disponibile în totalitate în limba engleză printr-o carte publicată în 1927.

Ivan Pavlov era obsedat de programul și de obiceiurile sale de muncă. Obișnuia să ia prânzul exact la ora 12, se culca la aceeași oră în fiecare seară, își hrănea câinele la aceeași oră în fiecare noapte și pleca din Leningrad în Estonia în vacanță în aceeași zi în fiecare an. Acest comportament s-a schimbat când fiul său Victor a murit în Armata albă şi omul de ştiinţă a început să sufere de insomnie.

Spre deosebire de mulți oameni de știință pre-revoluționari, Ivan Pavlov a fost respectat de guvernul sovietic și i s-a permis să își continue cercetările până la o vârstă înaintată. Deşi nu avea o atitudine favorabilă față de marxism, ca laureat al Premiului Nobel era văzut ca un atu politic important și era puternic susținut.

În activitatea sa, a fost, de asemenea, interesat de folosirea condiționării pentru a stabili un model experimental asupra inducției nevrozei. A murit la Leningrad, în 1936, iar laboratorul său din Sankt Petersburg a fost păstrat până astăzi.

1919: România a semnat tratatele de pace cu Austria și Bulgaria

Se împlinesc 104 ani de la semnnarea de către România a tratatelor de pace cu Austria și Bulgaria, după încheierea Primului Război Mondial.

 1919: S-a născut dirijorul şi compozitorul de muzică uşoară Sile Dinicu

Sile Dinicu (Vasile Dinicu), dirijor, pianist, compozitor de muzică de estradă și ușoară, cunoscut în special pentru colaborarea cu orchestrele de estradă ale Radioteleviziunii Române, a fost fiul nelegitim al lui Vasile Dinicu, unul dintre frații lui Grigoraș Dinicu. Acesta l-a și adoptat, pentru că tatăl său natural nu avea posibilitatea să mai crească și alți copii.

A compus peste 100 de melodii de muzică ușoară, printre care: „București, București”, „Întotdeauna marea”, „Nu mă certa”, „Porți de aur, porți de vis”, „Seri la malul mării” - Margareta Pâslaru - Mențiune pentru creație la Festivalul Mamaia 1965, „Tu m-ai fermecat” - Doina Moroșanu, „Cine ți-a spus”, „Noapte bună București” - Dan Spătaru, „Sus paharul, la mulți ani” - Gică Petrescu, potrivit wikipedia.

Sile Dinicu a murit în 1993.

1933:  Garda de Fier a fost scoasă în afara legii

Prin hotărârea Consiliului de Miniștri, pe 10 decembrie 1933, guvernul național liberal a scos în afara legii Garda de Fier.

Defilare a Gărzii de Fier în Bucureşti, foto arhivă
Defilare a Gărzii de Fier în Bucureşti, foto arhivă

După căderea guvernului Vaida-Voevod din toamna anului 1933, regele Carol al II-lea îl însărcinează pe liberalul I.G. Duca cu formarea unui nou guvern şi organizarea de noi alegeri parlamentare.

Pentru ca legionarii să nu poată participa la alegeri, în data de 9 decembrie 1933, Consiliul de Miniştri a hotărât dizolvarea Gărzii de Fier. Măsura a fost criticată şi considerată autoritară, dar prim-ministru a explicat că a fost luată pentru păstrarea ordininii şi a statului de drept.

Vă prezentăm textul hotărârii care a fost pusă în practică începând cu 10 decembrie 1933.

„Consiliul de miniştri în şedinţa sa din 9 decembrie 1933,

Luând în deliberare referatul d-lor miniştri de justiţie şi interne;

Având în vedere că în ţară funcţionează o grupare politică denumită la început «Legiunea Arhanghelul Mihail», iar azi «Garda de Fier»“.

Considerând câ prin programul şi prin acţiunea sa din ultimul timp, această grupare urmăreşte, pe de o parte, schimbarea pe cale revoluţionară a ordinei legale în stat şi pe de altă parte întronarea unui regim social şi politic contrar celui statornicit atât prin Constituţie, cât şi prin tratatele de pace!

Având în vedere că după cum se constată din referatele d-lor miniştri de interne şi de justi]ie, mijloacele de acţiune ale acestei grupări sunt teroarea şi violenţa.

Considerând că în acelaşi timp executarea lor se face prin formaţiuni de luptă înarmate, a căror activitate constituie un izvor permanent de dezordine, dând loc la acte de rebeliune împotriva autorităţilor statului; şi contribuind prin aceasta la crearea unei stări de natură a aduce anarhie în ţară;

Considerând aşadar, că funcţionarea acestei grupări constituie o primejdie pentru liniştea publică şi pentru existenţa statului; În virtutea art. 107, ultim aliniat din Constituţie şi a art. 2 al legii din 23 decembrie 1925 hotărăşte:

Art. I. Gruparea „Arhanghelul Mihail“ astăzi „Garda de Fier“ este şi rămâne dizolvată.

Art. II. Localurile de întrunire ale membrilor acestor grupări vor fi închise, iar arhivele şi orice corespondenţă vor fi ridicate de autorităţile respective, oriunde s-ar găsi.

Art. III. Sunt interzise:

a) Întrebuinţarea de semne distinctive, purtarea de uniforme, steaguri şi oricare alte simboluri sau forme exterioare, prin care s-ar căuta să se exteriorizeze participarea persoanelor la activitatea zisei grupări“.

1934 - S-a născut actrița Leopoldina Bălănuță

Leopoldina Bălănuță a venit pe lume, în casa bunicilor ei din Hăulişca, un sătuc din Vrancea.

„M-am născut la 12.00 noaptea. Era începutul unei ierni cumplite şi m-au declarat pe 10 decembrie. În noaptea aceea, tata se întorcea de la deal cu căruţa cu fân. Nu s-a uitat la mine vreo două săptămâni, mi-a povestit el mai târziu, pentru că voia băiat“, mărturisea actrița într-un interviu.

Actriţa Leopoldina Bălănuță. Foto arhivă
Actriţa Leopoldina Bălănuță. Foto arhivă

 „Dincolo de pod“ (1975), „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii“ (1979), „Clipa“ (1979), „Bietul Ioanide“ (1979), „Năpasta“ (1982) sunt câteva dintre filmele în care publicul și-o amintește. Chipul din „Nunta de piatră“ rămâne portretul perfect al ţărăncii curajoase, mândre, care nu s-a lăsat copleşită de dramă: Fefeleaga.

Leopoldina Bălănuță a trăit o frumoasă poveste de dragoste cu Mitică Popescu. Cei doi mari actori s-au căsătorit la scurt timp după cutremurul din 4 martie 1977.

Actrița a murit în 1998.

1936: A murit scriitorul italian Luigi Pirandello

Scriitorul italian Luigi Pirandello (n. 1867), laureat Nobel, este întemeietorul teatrului modern european.

Luigi Pirandello, 1932. Foto wikipedia
Luigi Pirandello, 1932. Foto wikipedia

Născut în 1867 în Sicilia, la Girgenti (azi Agrigento) într-o familie înstărită, în care tatăl său, antreprenor al unor mine de sulf , și-ar fi dorit ca fiul să intre în afaceri, Luigi Pirandello alege literatura şi, după absolvirea liceului, își începe studiile universitare la Facultatea de litere a Universității din Palermo, de unde se transferă la Universitatea din Roma (1888) pentru ca din 1889 să-și continue studiile în Germania, la Bonn, susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891).

În 1889 publică la Palermo, prima culegere de versuri, „Mal giocondo” („Veselul întristat”), iar în Germania traduce în italiană „Elegiile romane” ale lui Goethe și compune „Elegiile renane”.

În 1934 primește Premiul Nobel pentru literatură.

Moare în 1936, iar familia se supune dispozițiilor sale testamentare: „Când voi muri, să nu mă îmbrăcați, înfășurați-mă într-un cearșaf. Fără flori, fără lumânare la căpătâi. Un dric sărăcăcios. Gol. Și nimeni să nu mă-nsoțească, nici rude, nici prieteni. Dricul, calul, birjarul, asta-i tot. Ardeți-mă”.

2006: A murit Augusto Pinochet, general și președinte al Republicii Chile

Despre celebrul dictator, jurnalistul Juan Cristobal Peña, autorul cărții-anchetă „Viaţa literară secretă a lui Augusto Pinochet“, spunea că, atunci când a preluat puterea (după lovitura de stat de la 11 septembrie 1973), s-a ocupat să îi elimine pe cei care l-ar fi putut pune în umbră“.

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite