10 august: ziua în care a fost pusă piatra de temelie a Castelului Peleș din Sinaia, iar Marele Imperiul Otoman dispare
0La 10 august 1875 este pusă piatra de temelie a castelului Peleș din Sinaia (10/22 august), sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I.
Castelul Peleș din Sinaia (Prahova), construit între anii 1873 și 1914, acest palat de basm, a fost reședința de vară a regilor României. Arhitectura eclectică, influențată de stilurile german, francez și renascentist, încântă privirile turiștilor și le oferă o incursiune în epoca de aur a monarhiei române.
Sinaia şi domeniul regal de la Peleş vor rămâne în istorie drept locul în care s-a născut ultimul rege al României. Mihai I a venit pe lume în data de 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor aflat în imediata apropiere a Castelului Peleş. Aici a copilărit, alături de bunica sa, Regina Maria a României, dar şi de mama sa, Elena.
Este de notorietate faptul că naşterea viitorului suveran se întâmpla într-un moment în care părinţii săi, Regele Carol al II-lea şi Regina Mamă Elena a României, nu erau în cele mai bune relaţii, iar căsnicia lor era în prag să se destrame.
Născută la Tighina, Republica Moldova, Tamara Buciuceanu-Botez a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din Capitală, însă și-a început studiile în actorie în anul 1948 la Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iași.
Tamara Buciuceanu-Botez a fost numită „Doamna comediei românești”. Actrița a jucat pe scena Teatrului Bulandra, Teatrului Național „I.L. Caragiale” și Teatrului de Comedie. În plus, este cunoscută, în special, pentru interpretarea profesoarei Isoscel din seria „Liceenii”.
Din filmografia sa amintim: „Ultimele zile ale verii”, „Premiera”, „Vis de ianuarie”, „Șantaj”, „Grăbește-te încet” și „Primăvara bobocilor”.
Celebra actriță a murit la 15 octombrie 2019.
10 august 1920. Marele Imperiul Otoman dispare
1920: Marele Imperiul Otoman pierde patru cincimi din teritoriul său, prin semnarea Tratatului de la Sèvres.
Tratatul de la Sèvres (10 august 1920) a fost un tratat de pace dintre Imperiul Otoman și Puterile Aliate semnat la sfârșitul Primului Război Mondial. Tratatul de la Versailles cu Germania a fost semnat mai înainte de semnarea celui cu Turcia și a anulat toate concesiunile și drepturile germane acordate de otomani. Franța, Regatul Unit și Italia au semnat o „Înțelegere Tripartită” secretă la aceeași dată cu semnarea tratatului de pace.
„Înțelegerea Tripartită” confirma concesiunile petroliere și comerciale britanice din Turcia și transfera fostele intreprinderi germane din Imperiul Otoman unei coroporații a semnatarilor sus-numitei înțelegeri. Negocierile de pace au durat peste 15 luni, fiind începute la Conferința de Pace de la Paris, au continuat la Conferința de la Londra și au ajuns la forma finală a documentului la Conferința de la San Remo (aprilie 1920). Încă din 1915 însă, Franța, Italia și Regatul Unit au purtat negocieri pentru împărțirea Imperiului Otoman. Marile puteri nu au ajuns la o înțelegere, dar au permis fără voia lor apariția unei puternice mișcări naționale turce.
Tratatul de la Sèvres a fost anulat practic în cursul Războiului de Independență al Turciei, la sfârșitul căruia a fost semnat un nou tratat de pace – Tratatul de la Lausanne din 1923, mult mai favorabil Istanbulului.
10 august 1968: A murit criticul de artă, eseistul și traducătorul Eugen Schileru
Născut la 13 septembrie 1916, la Brăila, Eugen Schileru a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din București și cursurile Facultății de Drept, se arată în „Dicționarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2007).
Din anul 1948 până în 1951 a fost director la Biblioteca Academiei RPR, iar din anul 1949 a fost profesor de estetică la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Capitală.
Sub pseudonimul de Adrian Schileru a colaborat, în anul 1936, cu „Era nouă”, publicație condusă de N.D. Cocea.
10 august 2018: Protestul diasporei din Piața Victoriei
Până la 100.000 de manifestanți s-au strâns la 10 august 2018 în Piața Victoriei, iar alte peste 40.000 de persoane au protestat în alte orașe din țară. Evenimentul s-a soldat cu violențe și peste 450 de răniți după ce Jandarmeria a utilizat în exces gaze lacrimogene, tunuri cu apă și a evacuat forțat Piața în urma unor violențe.
Manifestanții au solicitat demisia Cabinetului Dăncilă, fiind nemulțumiți de guvernarea Partidului Social Democrat.
La 10 august 1793 a avut loc inaugurarea Muzeului Luvru, iar în anul 1913 a avut loc Pacea de la București. În aceeași zi, dar în anul 1929, s-a născut actrița Tamara Buciuceanu-Botez.
10 august 1793: Inaugurarea Muzeului Luvru
Muzeul Luvru este situat în inima capitalei franceze, Paris. Este unul dintre cele mai vizitate muzee și unul dintre cele mai populare obiective turistice din lume. Edificiul adăpostește celebrele opere de artă „Gioconda" lui Da Vinci, sculptura grecească „Venus din Milo" şi „Libertatea ghidând poporul", de Eugene Delacroix.
În anul 2018, Muzeul Luvru a primit 10, 2 milioane de vizitatori.
10 august 1884: S-a născut prozatorul Panait Istrati
Născut la Brăila, Panait Istrati a terminat doar șase clase și a fost nevoit să repete două. A fost ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant.
În timp ce se afla la Nisa, în anul 1921, Panait Istrati a încercat să se sinucidă, însă a fost salvat. O parte din scrierile sale fac parte din ciclurile „Povestirile lui Adrian Zografi" şi „Viaţa lui Adrian Zografi": „Chira Chiralina", „Moş Anghel", „Prezentarea haiducilor", „Domnița de Snagov", „Ciulinii Bărăganului" și „Răsărit de soare".
Bolnav de TBC, s-a tratat la Nisa şi a revenit în Capitală unde a murit, la 16 aprilie 1935, singur și izolat la Sanatoriul Filaret.
10 august 1913: Pacea de la București
În anii 1912-1913 s-au desfășurat două războaie balcanice. În primul, Bulgaria, Grecia, Serbia și Macedonia se revoltă împotriva Turciei pentru a-și reface unitatea teritorială. Țara noastră decide să-și declare neutralitatea față de acest conflict, iar Înalta Poartă este înfrântă.
Astfel, în august 1913 se desfășoară Conferința de pace de la București, prezidată de Titu Maiorescu, prin care s-a încheiat cel de-al doilea război balcanic. În plus, Pacea de la București prevedea: România anexa porțiunea cunoscută sub numele de Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), părți din Macedonia erau anexate de Serbia și Grecia, iar Turcia prelua răsăritul Traciei cu orașul Adrianopol.
Se încarcă comentariile...
