Cu un asemenea reper orientativ am dorit să cunosc opiniile unui expert civil şi al unui specialist militar, seniori care au experienţe profesionale solide, în privinţa relaţiilor României cu aliaţii. 

1.Dr. Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei Eurisc este un expert civil cu prezenţe de interes public semnificativ, la Bruxelles, dar şi cu opinii lipsite de orice echivoc:

„@ La Bruxelles, dacă facem o comparaţie cu ce se întâmplă, în această perioadă, în cadrul instituţiilor UE, NATO este cel puţin cu un pas înainte.

@ Este nevoie de promovarea, la Bruxelles, a capacităţii de a asculta. Constituie un deficit, la mulţi dintre conducătorii organizaţiilor internaţionale şi lideri naţionali, că nu ştiu să asculte opiniile, sfaturile care li se dau, de către experţi, pentru a evita greşelile care pot costa vieţi omeneşti. Această răspândire a pandemiei a dovedit că la nivelul unor ţări, conducerile naţionale nu au fost în stare să îi asculte pe experţi - cei care au tras semnalele de alarmă - şi au amânat luarea unor decizii.

@ Liderii de azi trebuie să dovedească flexibilitate şi capacitate de a integra ţările lor, interesele tututor membrilor NATO, Alianţa având forţă doar atunci când se găseşte acel numitor comun şi atunci când se identifică acea viziune de ansamblu, asupra unei situaţii. 

@ Un exerciţiu permanent ar fi acela ca liderii statelor aliate să se gândească asupra oricărei situaţii de genul THINKING THE UNTHINKABLE, la ceva de neconceput. 

@ Este imposibil să porţi, în acelaşi timp, şi pălărie occidentală şi chipiu din Est, şi în acelaşi timp să te pregăteşti să intri şi în grupul de cooperare de la Shanghai ş.a.m.d. 

@ Alianţa Nord-Atlantică a fost şi este cea mai puternică organizaţie multinaţională realizată după cel de-Al Doilea Război Mondial.

@ Examenul de solidaritate a aliaţilor, în campania contra Coronavirus, nu este unul care se transmite live/în direct la CNN. Este o activitate de fiecare zi, pentru a face faţă acestei explozii de răspândire a acestei pandemii.

@ Cu regret spun că UE încă nu a reuşit să îşi găsească suflul necesar, nu a reuşit să pună oamenii potriviţi în locurile adecvate.

@ Uniunea Europeană trebuie să fie alături de Alianţă, nu în locul NATO, prin programele sale, prin fondurile de care dispune, pentru a face faţă acestei situaţii.

@ Nimic nu va mai arăta, la încheierea pandemiei, cum a fost, ca situaţie, la nivel naţional şi internaţional, la început. Multe lucruri vor apare ca urmare a fisurilor care au fost descoperite, a provocărilor, a unor activităţi care s-au blocat, altele care au apărut ca fiind necesare, aşa încât vom vedea cum se aşază lucrurile la încheierea acestei pandemii.

FOTO LIVIU MUREŞAN

Dr. Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei Eurisc.

@ Şansa a fost şi este experienţa complexului militar industrial şi de informaţii din SUA, care a atras atenţia asupra importanţei decisive a Statelor Unite în cadrul Alianţei, implicit pentru defensiva Europei.

@ Relaţiile care au fost între marile puteri, de comunicare şi, la un moment dat, de colaborare, mai mult sau mai puţin strânsă, între SUA şi China, SUA şi Rusia, SUA şi UE, sunt, la ora actuală, în curs de a fi clarificate. 

@ Trebuie să avem o diplomaţie activă, nu reactivă, şi să avem curajul să ne amintim că am fost capabili să venim cu soluţii, să punem cap la cap relaţiile dintre SUA şi China, cu ani în urmă, am fost capabili să iniţiem o serie de lucruri extraodinare la nivelul Naţiunilor Unite etc. 

@ Este o fază în care nu mai putem să avem o politică a struţului, şi să ne manifestăm ca atare, în mod echilibrat, responsabil şi cu o voce care să fie ascultată atât la Bruxelles, cât şi la Washington D.C. şi în alte capitale. 

@ Alianţa Nord-Atlantică şi-a dovedit vigoarea atunci când îşi ţine şedinţele, este adevărat cu o formulă din aceasta militară, de rigoare şi de seriozitate, se iau angajamente, care se respectă. La U.E. discuţiile continuă şi apar aceste interese, puse într-un mod la care nu ne-am aşteptat, cu alianţe formate de Germania, Olanda, Austria, care au dus imediat la reacţii din partea Franţei, Spaniei, Italiei şi Portugaliei, dar şi la reacţii din partea statelor din nordul Europei, cu opţiunea de a sta în spatele Olandei şi de a face presiuni ca ţările din sudul bătrânului nostru continent să nu fie finanţate, sprijinite, aşa cum se aşteptau, în situaţia de criză generată de coronavirus. 

@ După acest examen extrem de dur al pandemiei - care este abia la început, nu am dat acest examen până la capăt şi nici nu l-am trecut aşa cum trebuie – vom vedea pe cine mai contăm şi ce se aşteaptă în relaţiile internaţionale. Este nevoie de a regândi foarte multe structuri din acestea, care au fost create şi după aceea a fost căutată justificarea existenţei lor în continuare, în condiţiile în care sunt fără conţinut. De pildă G7, cu reuniuni cu fotografii de familie, dar mai puţin cu consecinţele dorite. ” 

FOTO 1=A.G.

Alexandru Grumaz cu generalul John Malchase David Shalikashvili.

Sursa: Arhiva personală Alexandru Grumaz

2. Generalul (r.) dr. ing. Alexandru Grumaz, cu studii aparte la Universitatea Naţională de Apărare, din Washington D.C., are avantajul cunoaşterii nuanţate a mecanismelor de decizie de peste Ocean:

“* De fapt, Universitatea Naţională de Apărare are două colegii importante, cel de război şi cel industrial. Pe timpul prezenţei mele acolo ne aflam la şase ani de la terminarea Războiului Rece, şi am fost primul ofiţer român cursant la ceea ce azi este The Dwight D. Eisenhower School for National Security and Resource Strategy. Pe acolo trec toţi cei care, într-o formă sau alta vor ocupa o poziţie în administraţia americană, chiar dacă sunt civili. Militarii trec pe acolo pentru că apoi pot fi avansaţi la gradul de general sau amiral şi din această cauză colegiul menţionat este extrem de necesar. Absolvenţii de la The Dwight D. Eisenhower School for National Security and Resource Strategy au ajuns în poziţii foarte importante, în cadrul ierarhiei existente în Forţele Armate ale SUA.

* Pandemia de COVID 19 are câte ceva pentru toată lumea. Adepţii teoriei conspiraţiei au identificat că este vorba de o armă biologică, naţionaliştii au văzut încă un motiv, pentru ca graniţele să fie închise ermetic, pentru a preveni răspândirea bolii, grijile preşedintelui Donald Trump s-au concentrat, nu fără motiv, pe lipsa de pregătire a guvernului federal, ceea ce s-a întâmplat peste tot, prin lipsa de pregătire a guvernelor din Occident şi a celor din Est, iar euroscepticii subliniază că Uniunea Europeană a ocupat locul din spatele guvernelor naţionale. Ceea ce este adevărat. 

FOTO 2=AG

Alexandru Grumaz, primit - când era consul general al României, la Shanghai - cu onorul militar pe o fregată chineză.

Sursa: Arhiva personală Alexandru Grumaz 

* Despre situaţia din China presa a relatat că numai cu câteva zile înainte de instaurarea carantinei a avut loc o festivitate, cu sute de mese, în care s-au servit nenumărate feluri de mâncare şi au participat  zeci de mii de oameni. 

* Chinezii au făcut cercetări pe lilieci privind Coronavirusul, începând cu 2017, până în 2019, în toată ţara. Numai că au făcut aceste cercetări în sălile de nivel doi, în care măsurile de protecţie sunt mai reduse. 

* Există această posibilitate că, în mod accidental, Coronavirusul să fi fost scăpat dintr-un laborator. Deocamdată toate acestea sunt doar presupuneri. 

* Ne îndreptăm spre o nouă ordine mondială. Schimbările le vor face politicienii, nu le va face virusul. Virusul este numai un agent de schimbare. 

FOTO 3=A.G.

Alexandru Grumaz cu Donald Tusk.

Sursa: Arhiva personală Alexandru Grumaz

* Cum va arăta revenirea? În primul rând va trebui rezolvată criza epidemiologică. După care se va face deschiderea economiei. La ora actuală nu putem să ştim ce întreprinderi vor rămâne, care vor mai fi deschise. Se va deschide economia printr-un program soft, odată cu creşterea măsurilor de igienă.

* La ora actuală China foloseşte diplomaţia...măştilor. Republica Populară Cineză este în prima linie de producţie a măştilor.

* NATO a rămas o organizaţie de gestionare a crizelor şi avem aproximativ 20.000 de militari angajaţi în operaţiunile Alianţei, din Afganistan. În prezent NATO conduce operaţiuni în Marea Mediterană, în Kosovo şi instruieşte militari din armata Afganistanului şi din cea a Irakului.

FOTO 4=A.G.

Alexandru Grumaz cu George Islay MacNeill Robertson, Baron Robertson of Port Ellen, care a împlinit, pe 12 aprilie, vârsta de 74 de ani.

Sursa: Arhiva personală Alexandru Grumaz 

* În general, guvernele se simt confortabil când armata intră în acţiune, pentru că există un lanţ de comandă foarte clar şi disciplină. Armata este obişnuită cu mutările logistice, atât cu planificarea, cât şi cu desfăşurarea echipamentelor necesare, în acest caz cele medicale. 

* Garda Naţională, în SUA, este aceea care ajută guvernatorii, la fel ca şi la noi în ţară, unde armata se implică, alături de poliţie şi jandarmerie, cei care în principal răspund de ordinea publică. 

* Problema vizitei şefului statului american la Bucureşti devine relativă, pentru că situaţia nu este foarte roză nicăieri în lume. Iar problema alegerilor prezidenţiale, de peste Ocean, este dată de mersul economiei americane. Oricât de buni ar fi cei doi candidaţi, care ar ajunge la confruntarea electorală finală - şi se prefigurează Donald Trump şi Joe Biden – acum lucrurile s-au schimbat pentru că SUA au pierdut 10.000.000 de locuri de muncă. 

* Nu vă închipuiţi că pandemia de coronavirus este singulară. Aceasta este doar începutul unui şir de crize. Urmează criza obligaţiunilor de plată ale unor ţări. Au o mare problemă Italia şi Spania în această privinţă. PIB-ul Franţei a scăzut cu 6%, de când a început această epidemie. Urmează extinderea pandemiei în Africa. ” 

3. Reuniunea din 15 aprilie 2020, în format videoconferinţă s-a dovedit a fi un bun exerciţiu de întărire a încrederii că actuala criză globală poate fi depăşită şi prin recurgerea inteligentă la sprijinul pe care îl pot oferi militarii, în diferite state aliate, pentru finalizarea cu succes a eforturilor civile naţionale, scopul principal fiind salvarea cât mai multor vieţi omeneşti.

Implicarea SACEUR / Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din NATO, generalul american de aviaţie Tod Wolters, în coordonarea sprijinului militar în conformitate cu cererile de asistenţă şi ofertele Aliaţilor şi partenerilor, prin recursul la strategia unică de transport aerian a NATO s-a dovedit a fi o soluţie pragmatică de certă eficienţă.

Dar rămâne o chestiune deschisă problema dezinformării, care dacă s-ar reduce la trolii toleraţi din raţiuni obscure, ar rămâne insignifiantă, însă constituie o preocupare măsura în care şi unele structuri de presă, din goana după un senzaţional pueril fac o reclamă gratuită deciziilor autoritare luate la Moscova şi Beijing.

Este salutară luarea în discuţie, de către miniştrii apărării prezenţi la videoconferinţa amintită a necesităţii combaterii la niveluri mai mari a dezinformării populaţiei în privinţa intenţiilor reale ale Alianţei Nord-Atlantice şi a propagandei anti-NATO.

Una este identificarea surselor asalturilor psihologice negativiste, chiar şi ulterioara lor monitorizare, iar cu totul altceva este contracararea lor promptă, inteligentă, cu argumente credibile la nivelul opiniei publice internaţionale.

Sigur, NATO protejează acum aproape 1.000.000.000 de cetăţeni, dar criza provocată de coronavirus a demonstrat că în asemenea situaţii imprevizibile este nevoie de creativitate, decizie optimă şi acţiune deloc întârziată pentru convingerea celor apăraţi că în contracararea oricărei viitoare crize se are în vedere evitarea unei înţelegeri greşite a cauzelor situaţiei imprevizibile de securitate, prin urmare se va evita recursul la hotărâri cu efecte tardive sau ireversibile.

Miniştrii apărării din comunitatea NATO se consultau prin videoconferinţă când generalul John „Jay” Raymond, care conduce Comandamentul Spaţial în SUA şi este şeful operaţiunilor spaţiale ale Forţei Spaţiale americane a semnalat, tot pe 15 aprilie, că Moscova a decis efectuarea unui test anti-satelit, ca o bătaie pe umărul adversarului.

În traducere liberă, una este lupta contra pandemiei, altceva este menţinerea, la Moscova, a identificării Alianţei ca inamic oficial al Rusiei, aşa cum se stipulează în doctrina militară ce reprezintă viziunea generalului Valeri Gherasimov, şeful armatei ruse.

Meciul geopolitic NATO-Rusia continuă, iar China nu mai este în tribuna spectatorilor, ci în arena jucătorilor.