Cât de departe poate merge Joe Biden pe drumul „America is back“?
0
Declarativ, foarte departe. Dar, din momentul în care începe discuţia asupra consecinţelor răsturnării deciziilor luate în perioada Trump, apar tensiuni şi incertitudini majore pe chestiuni strategice care au reverberaţii certe pe plan mondial.
Foarte multă lume a crezut că declaraţia candidatului Biden din decembrie 2019 că, dacă va fi ales, va decide ca SUA „să se întoarcă în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului şi să acţioneze pentru ca acest organism să respecte cu adevărat valorile sale de fundamentale“ ar fi fost doar parte a unui pachet de declaraţii de atac şi demolare a politicii externe dezastruoase a lui Trump. Şi doar atât. Dar a devenit aproape evident că este posibil ca Biden să pună în aplicare promisiunea respectivă, astfel încât 40 de republicani, sub semnătura congresmanului Chip Roy (Texas) au redactat vineri o scrisoare prin care-i cer Preşedintelui să se abţină de la o asemenea mişcare: „Încă din momentul a fost creat în 2006, Consiliul Pentru Drepturilor Omului nu a acţionat pentru a impune principiile de bază a Declaraţiei Universale asupra Drepturilor Omului, în schimb a favorizat câteva dintre cele mai opresive regimuri politice din lume... SUA nu ar trebui să acorde acestui organism niciun fel de viitoare credibilitate prin cererea de a deveni membru... Ar fi un lucru condamnabil din punct de vedere moral ca SUA să devină parte a unui organism care a acoperit în mod sistematic cele mai rele regiuni ale lumii de a fi trase la răspundere“.
De ce acum această ridicare de scuturi şi de unde simt politicienii (pe bună dreptate) că poate veni o ameninţare majoră care să răstoarne din nou toate calculele privind Orientul Apropiat? Există o explicaţie imediată şi una de profunzime.
Criza imediată
Consiliul pentru Drepturile Omului a fost cel care a deschis discuţia despre crimele de război de care s-ar face vinovată armata israeliană acţionând în „teritoriile ocupate“, încălcând legislaţia internaţională. Pe această bază, Curtea Penală Internaţională a deschis o anchetă preliminară după ce, în 2019, Procurorul General Fatou Bensouda a afirmat că „există o bază rezonabilă“ pentru a începe căutarea de probe în ce priveşte natura acţiunilor militarilor israelieni în Banda Gaza şi în Banda Vest. Dar, în prealabil, aşa cum v-am informat la timpul potrivit, a cerut Curţii Penale Internaţionale să emită o hotărâre în sensul de a şti dacă CPI are jurisdicţie teritorială în acest caz, precizând că pentru faptele respective ar putea fi anchetaţi atât membri ai armatei israeliene cât şi membri ai grupărilor armate palestiniene, Hamas spre exemplu.
Decizia Curţii, publicată vineri noapte, spune că, cu majoritate de voturi, s-a ajuns la concluzia că „jurisdicţia teritorială a Curţii în cazul situaţiei din Palestina... se extinde la teritoriile ocupate de Israel începând cu 1967, adică Gaza şi Banda Vest, inclusiv în Ierusalimul de est“.
Reacţia Israelului este clară: nu recunoaşte această decizie ca venind „din partea unui tribunal politic“, Prim Ministrul Netanyahu spunând că decizia respectivă „dovedeşte din nou ca această Curte este un organism politic şi nu o instituţie legală... iar Israelul va şti să-şi apere cetăţenii şi soldaţii... decizia subminează dreptul ţărilor democratice să se apere împotriva terorismului“.
De partea cealaltă, Hussein al-Sheikl, ministrul de Interne al Austorităţii Palestiniene, a salutat în termeni entuziaşti decizia CPI ca pe o „victorie a justiţiei, dreptăţii, libertăţii şi valorilor morale“ în lume. Human Rights Watch, Amnesty International şi alte multe organizaţii internaţionale în domeniul apărării drepturilor omului au salutat fără rezerve poziţia CPI:
„An ICC investigation marks a long-overdue step towards justice for victims, and is a chance to end the cycle of impunity that is at the heart of the human rights crisis in the OPT.“ - Saleh Higazi, Deputy Regional Director for the Middle East and North Africa at Amnesty International
Judecătorii care au luat decizia: Peter Kovacs, Judecătorul preşedinte al completului de judecată Marc Perrin Brichambaud şi Reine Alpini-Ganssou
Criza următoare
De ce ar putea urma o nouă criză care ar putea extinde conflictul existent? Pur şi simplu, ar putea întoarce toată povestea la punctul de plecare, adică la revoltele sângeroase fără sfârşit din teritoriile ocupate din 1967 încoace. Pentru prima oară, un posibil raport de anchetă, urmat de un proces cu posibile condamnări, fie că vor fi sau nu acceptate de israelieni sau palestinieni, va putea fi invocat ca explixaţie sau motivaţie pentru acte de retorsiune viitoare. Justificate, se va spune de o parte şi de alta, de o decizie a unui organism patronat de ONU. Ar fi prima dată când s-ar pronunţa condamnări pentru crime de război împotriva Israelului sau/şi a Palestinei, iar consecinţele pot fi enorme.
Gândiţi-vă, spre exemplu, la situaţia în care un singur soldat israelian să fie condamnat de CPI pentru asemenea fapte şi, firesc, Israelul să refuze să-l extrădeze. Asta ar însemna că sunt puse în primejdie: acordurile de pace între Israel şi statele arabe, căci opinia publică din ţările respective va avea cu siguranţă o reacţie cel puţin nefavorabilă la cooperare viitoare cu un stat acuzat de a proteja autorii unor crime de război. Mai mult, ar deveni extrem de delicată şi poziţia SUA în raport cu Israelul, mai ales că există şi o deschidere a CPI pentru a ancheta crime de război ale soldaţilor americani şi aliaţi în Afganistan şi Irak.
În aceste condiţii, întrebarea din titlu are sens deoarece, din nefericire, în climatul de acum, nu poate exista o variantă fără riscuri majore chiar dacă opinia publică internaţională aşteaptă o decizie care să arate că logica lui Biden este corectă şi numai prin prezenţa activă în interiorul organizaţiilor internaţionale ar permite ajungerea la negocieri multilaterale şi nu doar folosirea armei unilaterale a sancţiunilor dovedite până în acest moment ineficiente şi neproductive.
Cărţile sunt acum puse pe masă. În aceste condiţii. Cu aceste riscuri şi potenţiale beneficii de durată.
Se încarcă comentariile...
