Singura incertitudine este nivelul de forţe real, deoarece acumulările se fac în permanenţă şi pe baza unor investiţii extrem de serioase în echipamente de înaltă tehnologie. Totul concentrându-se pe această mişcare de acum: extinderea capacităţilor „fortăreţei Crimeea” pentru a putea îndeplini orice tip de rol defensiv sau ofensiv, cu acoperirea unei zone extrem de largi (mai corect spus, din ce în ce mai largi, pe măsură ce apar dotări ultraperformante care deja au intrat în dispozitivele de luptă).

În acest sens, poate vă interesează să ştiţi ce se mai întâmplă în zonă, atât în Crimeea, cât şi mişcările din ultimele zile care s-au desfăşurat în Marea Neagră, implicând noi unităţi dotate cu o forţă de distrugere excepţională. La modul general, iată estimările conţinute într-un material difuzat de European Security an Defence şi care a circulat în timpul unei conferinţe a OSCE de la începutul acestui an. Se spune acolo că numărul total al forţelor ruse existente acum în Crimeea este de 31.500 de militari desfăşuraţi pe trei componente: naval, aerian şi terestru ceea ce permite acum Moscovei să proiecteze operaţiuni militare , în sud-vest, în zone maritime şi de coastă, precum şi spaţiul aerian deasupra Mării de Azov şi Mării Negre, cu deschidere spre Mediterana. Iată şi creşterea numărului de echipamente militare de ultimă generaţie care „închide ermetic spaţiul din regiune”, de la S-400 Triumf la cele cu rază medie de acţiune BUK-2, TOR-2 şi PANTSIR.  Raza lor de acţiune este în medie de 300-400 km, deci acoperind eventual şi sudul Ucrainei. Porturile civile şi militare sunt sub protecţia noilor sisteme de rachete anti-navă BASTION-P 3K55 şi a rachetelor de craozieră anti-navă Bal n3K60, printre altele asigurând securizarea totală a Strâmtorii Kerci. Iată cum a evoluat, conform raportului respectiv, aducerera de armamente diverse în Crimeea între 2014 şi toamna anului trecut:

Mare îngrijorare produc navele din Flota Mării Negre care sunt purtătoare de armament nuclear. Printre ele, crucişătorul MOSKVA cu sistemele sale de tip VULKAN, vasul de escortă Smetulii cu rachete ghidate la bord şi sistem de lansare Rastrub, susţinute de bombardiere TU-22M cu rază medie de acţiune şi Su-34 destinate loviturilor la mare distanţă. Aceasta este dotarea existentă şi citată de sursa respectivă într-un material semnat de Georg Mader:

Şi, astfel, povestea noastră ajunge în actualitatea acestei săptămâni, marcată de exerciţiile militare ruseşti în Marea Neagră. Sunt atât de multe şi atât de diverse, încât doar ceva cu totul deosebit ar atrage atenţia. Şi este cazul, dearece a fost pus la lucru un submarin diesel electric din seria Project 636.3 (foto), unul din cele şase construite special pentru Flota rusă din Marea Neagră. Considerate a fi printre cele mai puţin zgomotoase din lume (din această cauză fiind poreclite „Găurile negre”), au participat la misiuni în apropierea Siriei  şi sunt dotate cu rachete de tipul Kalibr-PL.

Exerciţiul de luptă, aşa cum precizează comunicatul grupării navale, a constat în alarmarea submarinului, pregătire pentru imersiune de urgenţă şi conducerea tirului cu rachete Kalibr-PL cu mijloace electronice asupra unei ţinte navale. Mesajul trimis este limpede: este pe deplin operaţională şi capacitatea submarinelor din Flota Mării Negre de a lansa operaţiuni în care să fie folosite rachete de croazieră de acest tip, inclusiv aflate în submersie. Rachetele au o rază de acţiune de 2500 de kilometri, sunt dotate cu încărcătură convenţională şi zboară cu o viteză de croazieră de 958 km/h la o altitudine cuprinsă între 50-100 de metri deasupra solului şi foloseşte sistemul inerţial de navigaţie INS precum şi o ghidare prin satelit (GLONASS).

Harta alăturată aproximează raza de acţiune a unei salve cu asemenea rachete de croazieră lansate de pe baze terestre sau navale (inclusiv de pe submarine), calcul realizat şi pentru lansări din Marea Caspică (aşa cum a fost cazul unui atac din 2015: atunci, din zona Caspica,  au fost lansate 26 de rachete Kalibr-NK împotriva a 11 ţinte din Siria, la o distanţă de 1500 de kilometri. Au fost utilizate atunci  trei nave de tip Buyan-m şi o corvetă Gheaprd.

În fine, pentru ca „tabloul Marea Neagră” în versiunea militară rusă să fie complet, să mai adăugăm faptul că, aşa cum afirmă surse din cadrul forţelor navale ruse, până la finele acestui an va fi predată Flotei Mării Negre prima corvetă din „Proiectul 20380” (foto, sunt prevăzute trei nave din această categorie). Experţii NATO sunt foarte atenţi la asta deoarece, aşa cum spunea amiralul Selivanov, festul şf de stat-major al forţelor navale, corvetele sunt destinate să formeze un grup de luptă extrem de mobil care să acopere şi Mediterana, pentru patrulare şi escortă, inclusiv a unor nave civile. Atrage atenţia construcţia „stealth” a navei dar şi sistemul său de rachete antinavă URAN cu rachete tip Kh-35.

Se reconfirmă astfel faptul că Flota rusă din Marea Neagră este gândită într-adevăr ca având o dezvoltare foarte rapidă, unii experţi spun că este cea mai rapidă dintre toate componentele flotei ruse în general, tocmai pentru că din ea se pot desprinde elemente sau se pot forma grupuri de luptă separate destinate acţiunilor posibile în noul spaţiu de mare interes, cel lăsat liber de americani, adică Mediterana şi în special zona Mediteranei centrale pe care o au de împărţit cu prietenul Erdogan. Şi mai se transmite astfel un al doilea mesaj: ruşii par să considere că ceea ce au clădit acum ca sisteme de apărare în Crimeea sunt absolu suficiente pentru a securiza spaţiul Mării Negre cu un bloc de apărare foarte puternic , astfel încât, folosindu-se din plin de slăbirea reală spaţiului de sud-est aal Alianţei datorită tensiunilor din ce în ce mai dure cu între aliaţii din NATO, pot să se concentreze pe misiuni ca aceasta testată- săptămâna trecută.

Capacitatea noastră reală şi imediată de răspuns? O vom vedea defilând pe 15 august, la parada uzuală a flotei care va da raportul în faţa comandatului suprem.