Un studiu australian formulează o nouă ipoteză despre originea virusului SARS-CoV-2 pe baza afinităţii elective a acestuia

Un studiu australian formulează o nouă ipoteză despre originea virusului SARS-CoV-2 pe baza afinităţii elective a acestuia

Virusul SARS-CoV-2 FOTO SHUTTERSTOCK

Un studiu realizat de patru cercetători australieni scoate la lumină trăsături ale proteinei spike a noului coronavirus SARS-CoV-2 care pune sub semnul întrebării originea naturală a virusului, deşi, fiind bazat pe modelare, furnizează doar indicii indirecte şi formulează doar o ipoteză. Cu toate astea, studiul conferă elemente de credibilitate teoriei unui accident de laborator.

Ştiri pe aceeaşi temă

Studiul cercetătorilor australieni coordonat de Nikolai Petrovky, endocrinolog la Universitatea  Flinders din Adelaide, a fost publicat luna trecută în Nature Scientific Reports, după mai multe respingeri din partea unor jurnale ştiinţifice prestigioase, relatează Yahoo News.
 
Studiul constă în modelări ale afinităţii receptorilor ACE2 faţă de proteina spike a virusului SARS-CoV-2 la diverse specii, inclusiv la om şi implicaţiile acestui fapt cu privire la originea virusului.
 
Petrovsky şi echipa sa au efectuat modelări computerizate ale virusului în speranţa că pot identifica animalul-sursă a coronavirusului transmis ulterior la om.
 
Ipoteza saltului de la un animal susţine că noul agent infecţios provine de la lilieci şi oamenii s-au infectat de la un animal-gazdă intermediar necunoscut.
 
La începuturile pandemiei şi pe parcursului anului 2020 majoritatea cercetătorilor au pornit de la asumpţia corectitudinii acestei teorii: virusul a sărit la oameni de la un animal vândut la piaţa de peşte din Wuhan.

Cercetătorii australieni au modelat cât de strâns aderă proteina spike de la suprafaţa virusului SARS-CoV-2 la receptorul ACE2 din membranele celulare umane şi animale, comparând nivelul de afinitate existent la mai multe animale - maimuţe, şerpi, şoareci, nurci, bursuci, pangolini - pentru a identifica prin excludere specia susceptibilă să fie sursa coronavirusului.
 
Echipa a exclus aproape total ipoteza unui salt direct de la lilieci la oameni, întrucât varianta de virus care a început să circule în China la sfârşitul anului 2019 are afinitate scăzută faţă de receptorul ACE2 prezent la lilieci.
 
Acest fapt menţinea în picioare posibilitatea ca virusul să fi trecut de la lilieci la alte animale şi apoi la om, însă niciunul din candidaţi analizaţi nu părea să se potrivească acestui rol.
 
„În măsura în care animalul care a intermediat schimbul de la liliac la om nu poate fi descoperit, explicaţia cu privire la zoonoză îşi pierde din probabilitate”, a explicat David Winkler, biolog molecular la Institutul La Trobe pentru Ştiinţă Moleculară, coautor al studiului.
 
Deşi nu este o dovadă în sine a unei intervenţii umane în răspândirea virusului, spune cercetătorul,  apare întrebarea: dacă nu are o sursă naturală, atunci de unde vine?
 
Un suspect de serviciu popular a fost pangolinul, o variantă cu solzi a furnicarilor, consumat ca o delicatesă în China şi utilizat în medicina tradiţională chineză.  Într-adevăr, modelările computerizate au prezis o afinitate mare a coronavirusului la tipul său de receptor ACE2, situând pangolinul pe locul doi după oameni.
 
Totuşi s-a dovedit o pistă falsă în căutarea speciei intermediare întrucât coronavirusul pangolinilor e diferit de SARS-CoV-2 - şi anume îi lipseşte o semnătură genetică esenţială numită „furin cleavage site” (o enzimă care descompune proteinele).
 
În plus, pangolinii sunt rari şi, contrar a ceea ce se scria la începutul lui 2020, aceste animale nu erau comercializate la pieţele din Wuhan. Luna trecută, o echipă de cercetători de la instituiţii chineze şi vestice au publicat o listă cu 47.381 de exemplare din 38 de specii vândute la pieţele din Wuhan între mai 2017 şi noiembrie 2019. În această perioadă, n-au fost puşi la vânzare nici pangolini, nici lilieci la Wuhan, susţin autorii lucrării.

„Probabil că gazda intermediară nu a fost pangolinul”, au concluzionat autorii acestei liste, doi dintre ei fiind afiliaţi unui laborator de cercetare animală aparţinând Universităţii China West Normal din Nanchong.

Un reprezentat al OMS a comentat că, dimpotrivă, numărul mare de animale vândute în aceste pieţe creşte probabilitatea unei transmiteri de la unul din ele.
 
„Articolul e o confirmare a faptului că în piaţă se comercializa o multitudine de animale vii - bursuci, nevăstuici, nurci etc. Multe dintre ele ar fi putut avea rolul unei specii intermediare”, a transmis Tarik Jašarević, purtător de cuvânt la OMS.
 
Cercetătorii australieni au mers însă şi mai departe, şi anume susţinând că au descoperit indicii că virusul era capabil să infecteze oamenii şi să fie contagios fără a avea nevoie de un animal-gazdă. Analiza datelor geonomice ale mostrelor de virus prelevate de la bolnavi în stadiile timpurii ale epidemiei din China, şi anume când probabil nu erau decât câteva sute de oameni contaminaţi, a arătat că  virusul era deja bine adaptat pentru a infecta oamenii. Or, acest gen de adaptare rapidă şi eficientă ar putea însemna că „virusul ar fi putut apărea dintr-un incident de recombinare care s-a produs într-un laborator ce se ocupa de coronavirusuri”, au scris autorii studiului, între care se află şi Sakshi Piplani (cercetător senior în bioinformatică, potrivit profilului LinkedIn -n.red) şi Puneet kumar Singh (specializat în bioinformatică şi ingineria proteinelor).
 
„Practic, ne-am aştepta ca un virus derivat din natură să fie mai puţin potrivit să se ataşeze la receptorul ACE2 uman aşa cum este virusul SARS-CoV-2. Sau, dacă e din natură, ar trebui să fim capabili să găsim un virus intermediar care să infecteze deopotrivă pangolinii/liliecii şi oamenii”, spune Jayanta Bhattacharya, profesor de medicină la Universitatea Stanford care s-a raliat opiniilor populare în cursul pandemiei.
 
Cercetătorii au subliniat faptul că s-au concentrat pe un proces de excludere a unei transmisii zoonotice mai degrabă decât pe confirmarea unui scenariu al virusului scăpat din laborator.
 
Evidenţierea lacunelor teoriei transmiterii de la animal la om a încetat să fie „o bombă politică”, a spus Petrovsky, menţionând că prezenţa unui laborator al Centrului Chinez de Prevenire şi Control al Bolilor la circa 20 de minute de mers pe jos de piaţa de la Huanan s-ar putea dovedi doar o coincidenţă cum ar putea suscita şi alte ipoteze privind originea virusului.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările