Zonele respective se află acum în plin război civil, în realitate o bătălie internă între diverse facţiuni terorist-mafiote pentru accederea la resurse. Fără o intervenţie majoră din exterior este absolut imposibil ca şirul nesfârşit de războaie să se termine, iar fără investiţii masive în securitate, economie, educaţie şi justiţie, orice speranţă este deşartă.

Orientul Mijlociu şi Nordul Africii au nevoie de ajutorul nostru iar responsabilitatea Uniunii Europene trebuie să se extindă dincolo de graniţele sale. Un astfel de gest nu doar că ar coaliza proiectul european în faţa unui scop comun, dar ar putea deveni sursa următoarei creşteri economice, una reală şi pe o durată lungă de timp.

Germania face supraproducţie de ani buni, ţinând în criză celelalte state europene şi fără  o perspectivă reală ca vreodată să îşi vadă înapoiate împrumuturile, prin simplul motiv că nu are ce lua în loc, dar şi pentru că nu se întrevede pe termen mediu posibilitatea ca superioritatea de productivitate, clădită prin educaţie în secole, să dispară.


Apare astfel chiar necesitatea economică a extinderii influenţei Europei dincolo de graniţele sale şi de ce nu s-ar petrece acest lucru chiar în vecinătatea apropiată, acolo unde există din plin resurse naturale ce necesită o exploatare cu un grad ridicat de prelucrare.


Avem o şansă istorică de a transforma Euro într-o monedă cu adevărat de circulaţie internaţională şi de a sparge monopolul mondial al dolarului. Competivitatea va avea efecte benefice.


Soluţia nu constă în acceptarea unui val migrator, ci de a soluţiona problemele structurale ale zonei de provenienţă a emigranţilor.


Planul Marshall a reuşit să împiedice intrarea sub influenţă sovietică a întregii Europe, tot aşa cum o decizie corectă a Europei ar putea scoate de sub influenţa grupărilor terorist-mafiote aceste state.

Europa trebuie să investească pentru a creşte gradul de civilizaţie şi educaţie în statele respective, lucru care nu se poate face menţinând statele în sărăcie.

Astfel putem scoate zona apropiată Europei de sub influenţa grupărilor criminale, sau putem accepta în continuare o criză nesfârşită ce se va extinde în cele din urmă asupra Europei, aparent izolată acum într-o zonă de instabilitate şi război.

O astfel de abordare, ce implică coagularea forţei statelor Europene într-un proiect comun, nu doar că va ajuta la consolidarea proiectului european, dar îi va oferi o perspectivă de dezvoltare şi va garanta o creştere economică sustenabilă pe cel puţin jumătate de secol.

Umaniştii să se gândească la un proiect real de construcţie a unor state fiabile în acele zone şi să nu se mintă că soluţia o reprezintă un nou val migrator, ce niciodată în istorie nu a venit cu nimic bun, decât cu secole de stagnare.

Aici nu mai e vorba de religie, aici nu mai este vorba despre terorism, aici este vorba despre faptul că diferenţele între statele bogate şi cele sărace au devenit atât de mari încât invaziile au devenit iminente.

Aceasta este o soluţie reală pe care România ar trebui să o susţină la nivel diplomatic în cadrul întrunirilor euro alocate soluţionării acestor probleme. Nu e nimic nou şi garantat este ceva ce funcţionază. Cineva va ridica în cele din urmă această problemă şi de ce nu ar fi liderii României aceia?