Gordon G. Chang: Criza lanţurilor de aprovizionare, un început al sfârşitului pentru actuala eră a globalizării?

Gordon G. Chang: Criza lanţurilor de aprovizionare, un început al sfârşitului pentru actuala eră a globalizării?

Experţii sugerează că problemele lanţurilor de aprovizionare sunt temporare dar optimismul lor ar putea fi prematur şi indiferent de persistenţa lor vor contribui la un sfârşit al perioadei actuale a globalizării, scrie analistul Gordon G. Chang într-un editorial publicat de The Hill.

Un aspect este acum cât se poate de evident: interconectarea are un preţ piperat.
 
La sfârşitul săptămânii trecute, 584 de vase încărcate cu containere aşteptau în porturi din toată lumea să fie încărcate sau descărcate, iar în sectorul mărfurilor neambalate situaţia este şi mai gravă.
 
Experţii sugerează că problemele sunt numai temporare - de pildă,  editorialistul Bloomberg Brooke Sutherland susţine că cele trei săptămâni de declin al transporturilor maritime semnifică faptul că „cea mai neagră perioadă pentru blocajele lanţurilor de aprovizionare - care au marcat transporturile a tot, de la ingrediente pentru Coca Cola la vopsele, jucării şi componente de fixare industriale- a ajuns probabil la final”.
 
Este însă un optimism prematur - blocajele s-ar putea prelungi şi ani de zile. Mai mult, indiferent de durata lor, întreruperile severe vor contribui la sfârşitul perioadei curente a globalizării. A devenit evident că interconectarea are un preţ piperat.

Întârzierile curente de transport sunt unele serioase. „Companiile aşteaptă bunurile pe care le-au comandat acum un an”, a comentat Jonathan Bass,CEO-ul WhomHome, un susţinător al onshoring-ului (retransferul sau relocarea producţiei în plan intern).
 
„Predicţiile cum că vom scăpa de problemele privind lanţurile de aprovizionare în vara lui 2022 sunt mult supraestimate. Cred că 2024 este un orizont de timp mai aproape de realitate”, spune acesta.
 
Vicepreşedinta SUA avertiza în august la Singapore că ar fi bine ca americanii să înceapă deja să facă cumpărăturile de Crăciun pentru că vor avea de aşteptat multe luni de zile sosirea lor.Consumatorii americani obişnuiţi să nu ducă lipsă de nimic vor fi puşi în faţa unor rafturi goale, fiind nevoiţi să se obişnuiască cu raritatea unor produse.
 
Sunt probleme fără precedent şi rezultatul intersecţiei mai multor factori: lipsa forţei de muncă, măsurile de control al pandemiei de COVID-19, dar şi o sumedenie de politici guvernamentale neinspirate de ambele părţi ale Pacificului.
 
Apoi, Bass a atras atenţia asupra unui aspect rar sau deloc menţionat: „Vasele de fabricaţie veche vor porni curând curând spre şantiere navale pentru a fi dotate cu sisteme de propulsie mai ecologice.
 
Soluţia lui Biden de funcţionare nonstop a porturilor este fiabilă doar ca măsură provizorie, întrucât prăbuşirea logistică are şi o rădăcină fundamentală - lanţuri de aprovizionare care traversează lumea conectând fabrici şi consumatorii de la un capăt la altul al globului. Extrem de eficiente, acestea se pot dovedi extraordinar de fragile - cererea post-pandemică le-a copleşit destul de repede.
 
În afară de asta, lanţurile lungi de aprovizionare tind să se fragilizeze şi mai mult din cauza fricţiunilor tot mai accentuate cu China.
 
Cea mai recentă secvenţă a globalizării a început după Războiul Rece, odată cu ridicarea barierelor politice asupra schimburilor comerciale. În euforia acelei perioade, America şi alţi analiştii occidentali şi-au spus că forma de guvernare nu mai are importanţă - că democraţiile îşi pot permite -  fără repercusiuni asupra siguranţei naţionale - să facă comerţ - şi astfel să consolideze - state autoritariste, dictatoriale sau opresive în alte moduri. Or, acum, din cauza evoluţiilor neliniştitoare din China, această viziune este larg discreditată.
 
În prezent, comerţul global depăşeşte cu circa 5% nivelurile pre-pandemice - tendinţele pe termen lung vor pune în curând economiile pe butuci.
 
„Forţele care împing de-globalizarea vor deveni probabil dominante în viitorul apropiat, pentru că nu sunt limitate la pericolele la adresa siguranţei naţionale şi incertitudinile expuse recent, rezultând din rolul Chinei de ‘uzină a lumii’”, a dezvăluit Alan Tonelson, un expert din Washington D.C.
 
Tonelson care scrie pe blogul RealityChek menţionează printre factori ineficienţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului, preţurile crescute şi fluctuante pentru electricitate ca o consecinţă a renunţării la combustibilii fosili şi imboldul Europei spre dobândirea autonomiei tehnologice faţă de China şi SUA deopotrivă. O altă observaţie a lui Tonelson a fost faptul că răspândirea automatizării în producţie reduce în mare măsură avantajele ţărilor cu salarii mici, încurajând ţări ca America să-şi confecţioneze produsele acasă.
 
Totuşi, în pofida „decuplării”, volumul schimburilor comerciale se va menţine ridicat, astfel că, argumentează multe voci, legăturile economice şi comerciale vor funcţiona în continuare ca frână de natură să asigure stabilitatea relaţiilor dintre ţări.
 
Este o viziune problematică, notează Gordon G. Chang.
 
„Schimburile comerciale sporesc sau diminuează probabilitatea unui conflict?” întreba Samuel Huntington, specialistul de la Harvard, în lucrarea sa de referinţă „Ciocnirea civilizaţiilor şi Refacerea Ordinii Mondiale”.
 
„Asumpţia că reduce probabilitatea războiului între naţiuni este cel puţin nefundamentată - dimpotrivă, există mai multe dovezi pentru teza opusă”, scria el.
 
Dacă acum mulţi subliniază faptul că schimburile comerciale intense nu au împiedicat izbucnirea Primului Război Mondial, Huntington a argumentat că „interdependenţa economică favorizează pacea” doar dacă statele au motive să se aştepte că acestea vor continua la acelaşi nivel în viitorul apropiat, altfel cel mai probabil urmarea va fi un război.
 
Deşi războiul nu este nicidecum o consecinţă inerentă a deconectării economiilor, inevitabil pragul pentru utilizarea forţei scade în aceste circumstanţe, scrie Gordon G. Chang în The Hill.
 
„De-globalizarea se va produce în primul rând ca urmare a factorilor comerciali şi economici care însă curând vor avea consecinţe geopolitice. Lumea este deja tensionată şi se îndreaptă spre o şi mai mare încordare pe măsură ce societăţile urmăresc autosuficienţa economică”.
 
Gordon G. Chang s-a născut în SUA, a absolvit dreptul la Cornell, a locuit aproape două decenii în China continentală şi Hong Kong, este autorul cărţii „The Coming Collapse of China” (2001), care i-a adus reputaţie internaţională, şi a scris pentru mai multe publicaţii americane între care Daily Beast, New York Times şi Wall Street Journal.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările