Despre rostul acestor schimbări şi alte evoluţii, de interes general, în organismul militar românesc, am avut ocazia unui schimb de opinii, cu jurnalistul Radu Dobriţoiu, în cadrul emisiunii emblematice pe care o realizează, împreună cu Nicu Popescu, la postul public de radio. 

Motiv pentru care am inserat mai jos, spre corecta informare a celor interesaţi de subiect, stenograma dialogului amintit.

*

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (9 ianuarie, ora 21:05) - "Euroatlantica" -

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată evoluţiilor ce pot fi anticipate pentru anul 2014, o încercare de trecere în revistă a principalelor evenimente ce vor marca acest an, o analiză generală, dar necesară în cadrul "Euroatlantica", singura emisiune de radio din România ce abordează probleme de geopolitică, geostrategie şi militare. 2014 - an caracterizat de stratfor.com ca fiind o perioadă de atentă deliberare şi pregătiri pentru marile puteri mondiale, cu un dialog mai puţin tensionat, care va prevala confruntărilor.

Invitat în studioul 31 al Radio România Actualităţi, colonelul în rezervă Ion Petrescu, analist militar, fost şef al Trustului de Presă al Armatei. Bună seara, domnule colonel.

Ion Petrescu: Bună seara şi felicitări pentru ideea de a face această emisiune într-un context în care comenzile principale din Armata Română sunt preluate de generalii deşertului, cei cu o experienţă de luptă remarcabilă.

Realizator: Vom discuta şi despre acest subiect, care cu siguranţă va marca anul 2014, pentru că reprezintă o piatră de hotar pentru Armata României. Domnule colonel, vom discuta şi despre Afganistan, dar până atunci revin la George Friedman, la ceea ce anticipează Stratfor pentru 2014.

Rusia se va concentra pe reîntărirea poziţiilor obţinute în ultima decadă, pe neutralizarea şi reorientarea statelor periferice din Caucaz şi până în Europa de Est.

Este posibil ca Moldova şi Georgia să aibă aceeaşi soartă ca Ucraina, pentru că Rusia va aplica presiuni economice, politice şi de securitate, în încercarea de a preveni ca cele două ţări să continue pe linia integrării europene.

Europa va supravieţui unui nou an de stagnare economică, cu un şomaj în creştere, ceea ce va întări poziţiile partidelor naţionaliste.

China va încerca să menţină echilibrul între reforme dificile şi constrângerile politice şi sociale.

Nu sunt referiri la situaţia din Orientul Apropiat, dar vom discuta pe parcursul emisiunii despre Iran, Siria şi, bineînţeles, am anunţat, Afganistan.

Ce părere aveţi, domnule colonel Petrescu, despre părerea lui George Friedman despre această prognoză pentru 2014?

Ion Petrescu: În primul rând aş începe cu determinarea administraţiei Barack Obama de a înţelege actualul preşedinte al Afganistanului că s-a scurs nisipul din clepsidra răbdării americane.

De aici şi ultimele presiuni, conform unei informaţii pe care a difuzat-o Pentagonul, ca să se decidă acum, adică până la alegerile prezidenţiale din luna aprilie, semnarea acordului, atât cu SUA, cât şi cu ceea ce reprezintă în momentul de faţă forţa internaţională, care trebuie să coordoneze viitorul contingentelor aliate în următoarele 11 luni.

Realizator: Sigur, dar vom dezbate şi analiza, bineînţeles, situaţia din Afganistan. Ştiu că sunteţi un cunoscător al evoluţiei din spaţiul ex-sovietic. Friedman spunea că este posibil ca Moldova şi Georgia să aibă aceeaşi soartă ca Ucraina.

Ion Petrescu: Sigur, este un semnal, este o posibilitate, dar ca unul care am fost recent în Republica Moldova, chiar la Ministerul Apărării, pot să vă spun despre acest Al Doilea Stat Românesc - care constituie o realitate pe harta geopolitică a anului 2014 -, că acolo, ca un semnal pe care ascultătorii noştri îl pot imediat descifra ca atare, peste 300 de ofiţeri din structura acestei armate, cu câteva mii de militari bine antrenaţi, sunt cu studii în SUA.

Eu cred că Armata Naţională a Republicii Moldova îşi doreşte, pe baza parteneriatului strategic cu SUA, să beneficieze de condiţiile de echipare, de instruire, care sunt asigurate de către Statele Unite în această parte a lumii dornică de adevărata libertate.

Georgia a primit un semnal puternic de la Uniunea Europeană şi cred că toate aceste presiuni, până la urmă fireşti, pentru că Rusia vrea să recâştige o zonă pierdută la prăbuşirea Uniunii Sovietice, vor avea un impact parţial.

Nu cred că la Chişinău şi la Tbilisi actualele conduceri, care au şanse de a rămâne la putere, să cedeze presiunii Moscovei.

Realizator: Aţi amintit de armata Republicii Moldova, ţară care şi-a declarat neutralitatea. Sunt militari bine pregătiţi, i-am întâlnit şi eu în Irak şi dacă nu mă înşel acum participă şi la misiuni în Balcani.

Ion Petrescu: În 2014, 41 de militari din Armata Naţională a Republicii Moldova vor reprezinta acest organism militar - supus unui proces de reformare continuă - în Kosovo.

Această prezenţă a lor este ca urmare a vizitei ministrului apărării de la Chişinău, Vitalie Marinuţa, la omologul sârb, unde s-au perfectat cadrele concrete ale prezenţei lor acolo.

Aţi fost în teatrele de operaţii şi ştiţi câte detalii pragmatice trebuie stabilite, iar Parlamentul Republicii Moldova a aprobat şi numărul şi misiunea acestui contingent simbolic, dar necesar, pentru experienţa internaţională pe care trebuie s-o aibă militarii din Armata Naţională a Republicii Moldova.

De ce se duc militarii moldoveni în Kosovo? 

Pentru ca să se dea un semnal foarte clar că NATO îşi respectă partenerii şi are nevoie de ei.

O informaţie care trebuie s-o luăm în calcul în condiţiile în care observăm că în regiunea găgăuză se fac încercări de a se continua pregătirile pentru un referendum declarat ilegal de autorităţile de la Chişinău.

Iar în Transnistria există situaţia păstrării trupelor ruse acolo.

Deci sunt stări de lucruri care, pe termen scurt şi mediu, nu se vor schimba.

Realizator: Cu siguranţă, însă Moldova nu poate accede în NATO, pentru că este o ţară ce şi-a declarat neutralitatea, însă vreau să vă mai întreb tot pe acest palier al discuţiei...

Ion Petrescu: Dacă îmi permiteţi o replică. Sigur că aceasta este situaţia actuală, dar Republica Moldova va avea un parlament cu o nouă configuraţie politică la finalul acestui an.

Bătălia acolo este să câştige forţele proeuropene, care, dacă vor avea majoritatea adecvată vor introduce acele mutaţii necesare, fireşti, de aliniere a acestei Românii răsăritene la standarde spre care tind, cele europene şi bineînţeles euroatlantice.

Realizator: Aţi menţionat sintagma această Românie răsăriteană. În acest context de care aminteam, şi anume dorinţa Rusiei de a-şi reîntări poziţiile obţinute în ultima decadă şi de a aplica pentru Moldova şi Georgia aceeaşi strategie aplicată şi în cazul Ucrainei, unde se situează România în această ecuaţie complexă?

Ion Petrescu: În primul rând se situează în zona bine informată.

Şi am să vă dau ca exemplu faptul că actualul preşedinte al României este cel care a dat informaţia, care s-a confirmat, în sensul că Rusia nu va opri gazul şi nu va face în această iarnă greutăţi de ordin energetic Republicii Moldova.

În al doilea rând să reamintim celor care ştiu şi să precizăm pentru cei care nu cunosc un detaliu despre prezenţa lui Dimitrie Rogozin în Piaţa Marii Adunări Naţionale, din Chişinău, la cunoscutul şi celebrul miting.

Rogozin a fost cu informarea prealabilă a Washingtonului, care ştia că doar se reiterează nişte poziţii până la urmă fireşti, pentru Kremlin.

Realizator: Să aducem aminte şi de vizita preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, la Chişinău, dar şi aceea simbolică, cu un semnal clar de susţinere a căii europene, a Republicii Moldova, a celui de-al 68-lea secretar de stat al SUA, John Kerry.

Foarte important a fost şi sprijinul direct pe care premierul Victor Ponta l-a anunţat pentru Republica Moldova, într-o şedinţă a cabinetului român, la care a participat şi primul ministru de la Chişinău.

Ion Petrescu: Foarte bună punctarea dumneavoastră, pentru că în opinia mea viitorul preşedinte al României ca şi viitorul parlament al Republicii Moldova vor fi elemente cheie în apropierea celor două maluri ale Prutului, conform dezideratului ca într-un viitor nu prea îndepărtat, acest râu să redevină unul intern.

Realizator: Ne referim şi la un eveniment programat pentru luna viitoare, primul eveniment care pare să ridice probleme: Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci. Măsuri de securitate fără precedent în istoria olimpică pentru competiţiile sportive de pe teritoriul Federaţiei Ruse. 

Alexandru Ioan are informaţii despre aceste operaţiuni de securizare din Soci.

*

Reporter: Evenimentele de astăzi au sporit temerile privind lansarea de către islamişti a unor atacuri în timpul jocurilor olimpice, apărute după atentatele sinucigaşe, soldate cu 34 de morţi, comise la sfârşitul lui decembrie, la Volgograd, oraş situat la 700 de kilometri de Soci.

Ele par să justifice măsurile extreme adoptate de autorităţile ruse care, de ieri, nu mai permit pasagerilor să aibă asupra lor, la îmbarcarea în avioanele de linie, niciun fel de lichide.

Noile reguli interzic în cabină, inclusiv produse de igienă, cosmetice, medicamente, aerosoli şi geluri în orice cantitate - se arată într-un comunicat postat pe site-ul aeroportului Şeremetievo din Moscova.

Aceste decizii se adaugă măsurilor de securitate, fără precedent în istoria olimpică, intrate în vigoare marţi în Rusia, cu o lună înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de la Soci.

Intrările în oraş sunt controlate şi accesul în localitatea de dimensiunea Constanţei este interzis vehiculelor care vin din exterior, fără o autorizaţie specială.

37.000 de poliţişti şi unităţi ale forţelor terestre vor fi mobilizate pentru a garanta securitatea Jocurilor Olimpice. Supravegherea se va efectua cu un sistem prin satelit, iar toate problemele privind securitatea Jocurilor Olimpice vor fi rezolvate la cel mai înalt nivel.

În afară de restricţiile dure privind circulaţia automobilelor, navigaţia pe Marea Neagră este şi ea limitată. Forţele terestre ruse vor participa la operaţiunile de securitate pentru pregătirea şi desfăşurarea Jocurilor Olimpice.

Misiunile de acest fel răspund noilor ameninţări la adresa securităţii interne - a declarat recent comandantul şef al forţelor terestre ruse, generalul Vladimir Cirkin. Militarii vor dispune la Soci de sisteme de apărare antiaeriană Pantsir-S, o nouă generaţie de rachete sol-aer.

Agenţiile de ştiri estimează că Rusia va supraveghea, de asemenea, toate comunicaţiile, graţie unui sistem care permite FSB să aibă acces la toate convorbirile telefonice şi pe internet.

La rândul lor, Statele Unite s-au declarat pregătite să ajute Moscova la garantarea securităţii Jocurilor Olimpice, dacă va fi formulată o cerere în acest sens - a declarat, săptămâna trecută, secretarul american al apărării Chuck Hagel omologului său rus, Serghei Şoigu.

*

Realizator: O sinteză semnată de colegul meu Alexandru Ioan. Domnule colonel, o adevărată provocare pentru Federaţia Rusă Jocurile Olimpice de la Soci. Să amintim că în zonă sunt republicile islamiste instabile, între care, Daghestan, Inguşetia sau Cecenia.

De asemenea, şeful rebeliunii islamiste din Caucaz, Docu Umarov, a făcut apel la împiedicarea desfăşurării Jocurilor de la Soci prin toate mijloacele, o situaţie delicată pentru desfăşurarea acestor Jocuri Olimpice de Iarnă. Credeţi că Rusia va depăşi această provocare?

Ion Petrescu: Întrebarea este retorică, pentru că ştim capacitatea de organizare a actualei administraţii prezidenţiale de la Kremlin, însuşi preşedintele Vladimir Putin a verificat modul în care s-au pregătit toate instalaţiile necesare competiţiei.

Primul inamic public depistat a fost... absenţa zăpezii, dar ceea ce contează este că toate aceste măsuri, din perspectiva derulării unui eveniment similar anterior, în alte state, sunt fireşti, sunt normale.

Ele sunt instituite şi ca urmare a ultimelor atentate care ştiţi că au afectat...

Realizator: Cele două atentate...

Ion Petrescu: ...au afectat atât imaginea de moment a Rusiei, cât şi au avut un ecou în opinia publică rusă şi cea internaţională.

Problema este, pe de altă parte, cine participă la deschiderea oficială a acestor Jocuri Olimpice şi, din câte ştim şi s-a precizat oficial, preşedintele Statelor Unite nu participă, Angela Merkel nu participă, ceea ce este un semnal, apropo de ce spuneaţi dumneavoastră, că este nevoie de o nouă cale de dialog între Kremlin şi administraţiile occidentale.

Răceala occidentală, manifestată prin absenţa unor lideri importanţi din vest la Soci este un semnal indirect pentru Vladimir Putin, că o anumită retorică trebuie abandonată şi că adevărul, care întotdeauna se află la mijloc, trebuie găsit printr-un dialog constructiv de ambele părţi.

Realizator: Domnule colonel, aţi anticipat, la începutul emisiunii, o altă problematică extrem de interesantă, îi spuneam eu o bornă, o piatră de hotar pentru reforma şi evoluţia Armatei României, după ce, la finele anului trecut, 40 de generali din armată au fost trecuţi în rezervă, a urmat o perioadă de numiri de noi comandanţi la categoriile de forţe şi, iată, acum aceste numiri merg şi până la nivel de mari unităţi, Divizia 1, unde-i Cătălin Tomescu, Divizia 2, unde este generalul Lucian Foca, şi, de asemenea, Divizia 4 de la Cluj, o întreagă pleiadă de ofiţeri, de generali ai teatrelor de operaţii, cum i-am numit eu în emisiunea "Euroatlantica".

Ministrul Mircea Duşa s-a implicat foarte mult în noile numiri şi părerea mea, ca om care se ocupă şi acoperă acest domeniu, al apărării naţionale, de o perioadă bună de timp şi cu o experienţă personală în teatrele de operaţii, cred că domnul ministru Duşa a luat nişte decizii foarte bune, promovând oameni foarte bine pregătiţi, cu experienţă în linia întâi, dar nu numai cu o experienţă de luptă, ci şi cu o experienţă academică, pentru că toţi sunt şi doctori în ştiinţe militare şi au făcut studii, masterale, postuniversitare, chiar şi în Statele Unite sau în alte state membre NATO.

Ion Petrescu: Aş spune că este vorba de o generaţie de generali care poartă pe epoleţi nisipul deşertului afgan şi cel al deşertului irakian.

Mai au o calitate: sunt foarte sobri, sunt extrem de reţinuţi în relaţiile cu factori pe care societatea civilă, la anumite evenimente publice, îi trimit ca reprezentanţi.

Este vorba de generali care sunt cu faţa întoarsă către subordonaţii lor, către nevoile lor, ceea ce înseamnă că în dialogul cu puterea civilă vor milita demn, pe căi legale, adecvate, în cadru organizat, pentru o bugetare adecvată.

De fapt, cred că, dacă vorbim obiectiv, actualul ministru al apărării, Mircea Duşa, a făcut două acte memorabile, pentru care va rămâne în istorie.

Primul fiind acela că a avut curajul să-l invite la Bucureşti, la Arcul de Triumf, pe omologul său de la Chişinău, un gest fără precedent în istoria Armatei României, după Decembrie '89.

Al doilea: că a luat decizia, sigur cu consultarea şefului Statului Major General şi a celor care văd viitorul dinamic al Armatei României, ca să aducă în prima linie comandanţi ce ştiu greul conducerii unui batalion într-un teatru de operaţii, deficienţele, lipsurile şi nebugetarea unor comandamente importante de pe teritoriul nostru naţional, iar aceşti oameni, aşa cum i-am văzut eu şi aşa cum îi cunosc, de când au evoluat de la grade mai mici, în diferite situaţii, se vor bate inteligent pentru cele necesare unei armate de profesionişti. 

Pe Cătălin Tomescu îl cunosc din SUA, unde eram cu el când a condus plutonul de la Iaşi, la un exerciţiu multinaţional cu mii de militari europeni dislocaţi pe pământ american.

Acolo a avut o evoluţie excelentă, apreciată de americani.

Sau pe domnul general Foca, care acum a fost desemnat...

Realizator: El a pus bazele Brigăzii de Informaţii a Ministerului Apărării Naţionale de la Batalionul HUMINT. Imagery.... sunt cele trei batalioane care au format această brigadă foarte importantă.

Ion Petrescu: Informaţia dumneavoastră nu numai că este corectă, dar trebuie completată de mine cu o pată de culoare. Am fost cu dânsul în Irak şi a fost omul care s-a dus cu băieţii lui în misiune, în misiuni specifice şi s-a întors a doua zi dimineaţa cu satisfacţia că oamenii şi-au făcut datoria.

Deci are capacitatea de a fi alături de combatanţii din prima linie, de a fi modest şi de a recunoaşte, din start, că succesul este rodul muncii colective, al acţiunii în echipă.

Este o mare şansă pentru Armata României că aceşti generali demni, echilibraţi, cu experienţă de luptă sunt în asemenea funcţii importante şi eu cred că vom vedea şi o materializare a promisiunii actualului ministru al apărării ca treptat să se ajungă la o bugetare care să compenseze ceea ce nu a fost dat până acum armatei.

Realizator: Să continuăm cu subiectul nostru principal şi anume evoluţiile ce pot fi anticipate pentru anul 2014, să încercăm domnule colonel să trecem în revistă rapid câteva subiecte importante. Ce putem spune despre retragerea din Afganistan, se va întâmpla în acest an? Inclusiv Armata României îşi va reduce efectivele, de acolo, în proporţie foarte mare.

Ion Petrescu: Aici lucrurile sunt foarte clare în momentul în care discutăm. Conform informaţiilor de la Pentagon, cele de ieri, în ceea ce priveşte trupele aliate, acestea, în momentul de faţă au un răgaz de 11 luni pentru a se retrage treptat din Afganistan, în absenţa acordului semnat cu actualele autorităţi de la Kabul, în privinţa...

Realizator: Ceea ce înseamnă că şi România îşi va retrage toate trupele de acolo.

Ion Petrescu: Corect. Aceasta este, în momentul de faţă, realitatea din teren.

În acelaşi timp, americanii insistă ca, după data anunţată de dumneavoastră, să mai rămână în Afganistan 8.000 de militari.

Argumentaţia lor de ultimă oră, care este într-adevăr incontestabilă şi ţine de realitatea dintr-un alt teatru de operaţii, Irak, este că s-ar putea să se întâmple în Afganistan, ce se întâmplă acum în Irak.

Realizator: S-a întâmplat la Fallujah, da, unde Al-Qaeda a preluat conducerea oraşului.

Ion Petrescu: Şi s-a ajuns în situaţia ca actualul premier Nouri al-Maliki, din Irak, să facă declaraţia de acum câteva ore, prin care să spună că, dacă triburile locale vor interveni pentru lichidarea combatanţilor Al-Qaeda, atunci nu mai trimite trupele regulate, dar dacă nu, atunci forţele irakiene de securitate vor acţiona împotriva acestor reprezentanţi ai celebrului visat Stat Islamic Irak şi Levant.

Realizator: O soluţie tipic irakiană, pentru că în orice stat dezvoltat şi modern ar fi trimis armata acolo şi ar fi făcut ordine.

Ion Petrescu: Domnule Radu Dobriţoiu, aţi stat acolo şi aţi mâncat nisip irakian cu linguriţa.

Ştiţi foarte bine ce situaţii des schimbătoare erau în apropierea batalionului românesc dislocat în apropierea unei localităţi unde o stradă întreagă era supravegheată de gărzile diferitelor partide locale.

Este, într-adevăr, o situaţie care e foarte schimbătoare, dar să nu uităm că în Irak şi Iranul are anumite interese şi anumite modalităţi de sprijinire a unor facţiuni înarmate - cu bani, cu arme şi chiar cu voluntari.

Realizator: Şi nouă ne-a provocat o pagubă Iranul, o pierdere a unui militar care a căzut la datorie ucis de un dispozitiv exploziv improvizat de provenienţă iraniană. Este vorba de Ioan Grosaru, soldatul poet care a murit în timpul unei misiuni, ucis, cum spuneam, de un dispozitiv exploziv improvizat.

Aducem aminte din nou de Iran, un alt punct fierbinte, o altă temă care se va regăsi, cu siguranţă pe agenda anului 2014.

Ion Petrescu: Da, la ora actuală la Teheran este o schimbare de gardă, inclusiv actualul ambasador al Iranului la Bucureşti va fi înlocuit şi, din câte am înţeles, din mediul diplomatic, va ocupa o funcţie de profesor universitar la Teheran.

Noul preşedinte al Iranului, Hassan Rouhani, este diplomat şi treptat, treptat îşi impune oamenii moderaţi în diferitele posturi, dar trebuie să spunem că, totuşi, acolo ayatollahul Sayyed Ali Khamenei,liderul suprem, este cel care ia decizia finală.

Realizator: Are ultimul cuvânt. 

Ion Petrescu: Corect. Şi deocamdată există, ca să fim extrem de eleganţi, o reţinere faţă de intenţiile occidentale de a se ajunge la un modus vivendi cu actualele autorităţi iraniene. 

Realizator: Este, totuşi, o republică islamică. 

Ion Petrescu: Este o republică islamică, dar, vedeţi... şi China este o republică populară, dar şi în China, şi în Iran avem un capitalism bine mascat. 

Realizator: Trecem de la Iran la China, aţi anticipat. Ce putem spune despre China în 2014? Îi dăm dreptate lui Friedman? El spune că Republica Populară Chineză va încerca să menţină echilibrul între reformele dificile şi constrângerile politice şi sociale, cu un premier foarte puternic. 

Ion Petrescu: Da, dar preşedintele actual, Xi Jinping, face parte dintr-o altă zonă a exercitării influenţei politice, de către veteranii Partidului Comunist Chinez, alta decât aceea care este reprezentată de premierul Li Keqiang. Atunci când s-a negociat cine va fi preşedinte şi cine premier, cele două grupuri existente în Partidul Comunist Chinez şi-au propulsat oamenii.

Din această perspectivă, China în 2014 va avea o focalizare pe extinderea măsurilor militare.

Să nu uităm că şi-a extins zona de supraveghere maritimă deocamdată într-un areal care afectează Japonia şi Coreea de Sud şi intenţionează să facă acelaşi lucru la sud, vizând state care în continuare au, cu Beijingul, divergenţe de ordin teritorial, din perspectiva zăcămintelor petroliere şi a gazelor existente în mările adiacente ţărmurilor lor.

Vreau să precizez că tocmai China este o provocare la ora actuală pentru toată lumea şi nici Rusia n-ar trebui să stea prea liniştită având în vedere acel peste un milion de oameni care încă sunt la nord de frontiera ruso-chineză şi lucrează, evident paşnic, în oraşele şi satele în care nu mai locuiesc ruşi.

Realizator: Anticipaţi dumneavoastră într-un articol, pe blogul dumneavoastră, că urmează să fie desemnat şi al treisprezecelea secretar general al NATO, în acest an.

Ion Petrescu: Da. Acesta ar urma, conform informaţiilor la care am avut acces, să fie, probabil, reprezentat de un fost şef de stat sau fost premier din ţările baltice, Polonia sau România.

Realizator: Foarte interesant. Să ne aşteptăm la o numire de fost lider din România, posibil sau din Polonia dacă nu, sau din ţările baltice. Este finalul emisiunii. A trecut foarte repede timpul, domnule colonel.

Ion Petrescu: Parcă aţi fi în Irak şi transmiteaţi acum pentru Radio România Actualităţi, la ora 16:00...

Realizator: Sigur că da, numai că este ora 21:30 aproape. "Euroatlantica" la final.