Sunt mii de cazuri. Iată câteva dintre ele.

Sărbătoarea Sfântului Nicolae din Olanda este deja subiect de anchetă din partea unei comisii speciale a ONU, sesizată în cazul personajului tradiţional care, în tradiţia evenimentului, însoţeşte prezenţa Sfântului Nicolae, un valet de culoare, „Zwarte Piet”după cum vedeţi în fotografia alăturată. Ceremonia tradiţională (transmisă în direct de toate televiziunile) începe în cea de-a treia duminică din noiembrie la bordul unui vas plin cu cadouri, Moş Nicolae fiind însoţit de 40 de asemenea Zwarte Piet. Prezenţa copiilor de culoare a fost semnalată celor de la ONU ca propagandă rasistă şi vehiculare de imagini insultătoare, reamintind epoca colonialismului cu prejudecăţile sale umilitoare.

ONU s-a conformat şi a trimis imediat în Olanda o comisie de patru persoane sub autoritatea Înaltului Reprezentant al ONU pentru drepturile omului, preşedinta acestei comisii, doamna Sheperd, declarând, senină, că, pur şi simplu, sărbătoarea incriminată ar trebui să fie desfiinţată deoarece de ce aveţi nevoie de două sărbători, nu vă ajunge cea de Crăciun?, stârnind un scandal imens, în următoarele săptămâni fiind aşteptate, de la New York, rezultatele anchetei oficiale...

Oare cei de la ONU sunt singurii care o iau razna în domeniu? Deloc, chiar deloc. Să continuăm cu un exemplu aparent benign, un magazin din Austin (Texas) care a pus în vânzare brazi intitulaţi „corect politic” în engleză  Holiday Trees (pomi pentru vacanţă) şi „incorect politic” în spaniolă (pomi de Crăciun)...

Eveniment izolat? În anul 2000, în oraşul Eugene (Oregon) primarul decide că în piaţa mare sau pe nici o zonă proprietate publică  nu poate fi amplasat un pom de Crăciun deoarece «este vorba despre un simbol religios care contravine principiului separării statului de biserică». În 2004, în primăria din Bellevue City este amplasat un brad intitulat „pomul ofertei”, astfel încât „oamenii tuturor credinţelor să se simtă bineveniţi”.

În 2005, la Boston, pomul de Crăciun este redenumit Holiday Tree , termen preluat de lanţul de magazine Lowe care a mai adăugat un termen corect din punct de vedere politic, Family Tree. Lanţul de magazine a fost ameninţat cu darea în judecată de către asociaţii creştine ale consumatorilor, fiind obligat să revină la denimirea tradiţională. Este ceea ce s-a întâmplat, pentru acelaşi motiv, cu alte lanţuri de magazine (Sears, Wall-Mart, Target, Best Buy, Buy, Pet Smart şi Home Depot...)

Se încearcă, în numele aceleiaşi corectitudini politice, soluţii alternative. Iată una dintre ele, acum în centrul oraşului Silver Spring (Md) alcătuit din 10 mingi, 18 rachete de tenis, 4 mese, 12 rucsacuri, 5 xilofoane, 2 mături de plastic, câteva Frisbee, 4 mese şi  19 scaune din platic, etc., instalaţia fiind denumită Platinium Jubilee, autorul fiind Karl Unnasch, selectat în vară prin licitaţie publică şi remarcat pentru „demersul său inteligent faţă de conceptele de artă publică şi cel de caritate”, după cum se spune în comunicatul de presă al primăriei.

Ce mai are asta cu sărbătoarea Crăciunului? Nimic, dar, cel puţin, este corect politic şi, evident, nu există nici un fel de mesaj rasist de condamnat...

Au dreptate să se teamă de interpretări? Un posibil răspuns ne poate veni din povestea de anul trecut din oraşul danez Kokkendal (nord de Copenhaga) unde o decizie luată de locatarii unui complex de locuinţe sociale a stârnit un întreg scandal la scară naţională. Asociaţia de locatari a refuzat să plătească o sumă cuprinsă între 5000 – 7000 de coroane reprezentând amplasarea bradului de Crăciun şi funcţionarea sistemului aferent de iluminare. Ok, dreptul lor, dar scandalul a pornit după ce s-a aflat că aceeaşi asociaţie plătise 60.000 de coroane pentru o petrecere cu ocazia sărbătorii musulmane Eid.

Suficient pentru ca deputatul conservator Tom Benke să iasă la atac: „Este un fapt profund tulburător că eforturile noastre de integrare au eşuat într-atât de rău încât tradiţiile daneze sunt înlăturate şi înlocuite cu cele musulmane în momentul în care undeva există o majoritate musulmană....Oamenii trebuie să aibă dreptul de a-şi celebra sărbătorile, dar trebuie să respecţi şi pe cele ale ţării în care ai venit.... Lucrurile au degenerat în momentul în care un cameraman de la TV2 News venit la faţa locului pentru a face un reportaj a fost atact de 25 de indivizi mascaţi...

Iarăşi vorbim de elemente izolate? Ideea de corectitudine politică a determinat şi alegerea de anul trecut a primăriei din Bruxelles, un alt scandal de proporţii. Tradiţionalul brad de Crăciun ales a fost o construcţie de oţel înaltă de 25 de metri, acoperită cu pânză, lemn şi aluminiu şi, evident, cu leduri...te puteai şi urca pe el contra sume de 4 Euro/adult, gratis oentru copiii între 3 şi 10 ani.

Ideea doamnei de la ONU care spunea că sunt prea multe sărbători creştine în Europa nu e deloc singulară. Foarte de curând, în luna septembrie a acestui an, un oficial francez a sugerat că ar trebui ca două sărbători creştine înscrise acum în calendarul oficial să fie suprimate pentru a face loc altor, festivalul evreiesc Yom Kippur şi festivitatea musulmană Eid. Propunerea a fost formulată de Dounia Bouzar, antropolog specializat în istoria religiilor, recent numită în conducerea Observatorului francez pentru secularism. „În acest moment, fiecare persoană din Franţa sărbătoreşte Crăciunul şi cred că ar fi cazul să includem şi o sărbătoare evreiască şi una musulmană printre sărbătorile noastre naţionale...în acest moment, evreii şi musulmanii francezi se simt foarte inconfortabil să ceară două zile libere atunci când trebuie să-şi sărbătorească propriile lor sărbători foarte importante...” . Evident, a urmat scandalul previzibil, preluat imediat în plan politic de Louis Aliot, vicepreşedinte al Fronului Naţional care a descris propunerea făcută de Bouzar drept „ceva incredibil...un pas în plus către fracturarea societăţii noastre datorită considerentelor etnice şi religioase”.

O lume din ce în ce mai nebună, mai primejdios de nebună şi uşor de manipulat, acum şi pe subiecte care, în definitiv, ar trebui să fie respectate ca parte a unui patrimoniu cultural şi spiritual identitar. Corect, dar pentru identitatea cărei Europe? Pentru care dintre identităţile americane? Răspunsul corect, iată, nu e foarte uşor de identificat...

Până una alta, iată fomularea de Crăciun Fericit!   în toate limbile pământului. Cine ştie, poate vă este de folos!

 Africa

-      Afrikaans : Geseënde Kersfees

-      Berberă şi Kabilă : Massilul Ameggaz

-      Arabă : Milad majid wa aam said ! (« Crăciun Binecuvântat şi An Nou fericit  »)

-      Malgaşă: Arahaba tratry ny Noely

America

-      Haitiană : Bon nwèl

-      Engleză: Merry Christmas ( scris adesea « Merry Xmas ») (SUA şi Canada)

Asia

-      Arabă : Milad majid wa aam said !

-      Bengali : Subha baradina

-      Chineză: (shèng dàn kuài lè)

-      Coreeană: Meli keuliseumaseu

-      Gujarati şi Hindi: Meri Krisamasa

-      Indoneziană : Selamat Hari Natal

-      Japoneză: メリークリスマース merī kurisumā  Kannada: Merri Krismas

-      Tagalog: Maligayang Pasko

-      Turcă: Noeliniz kutlu olsun

Europa

-      Albaneză: Gëzuar Krishtlindiet

-      Germană: Fröhliche Weihnachten

-      Engleză :Merry Christmas

-      Armeană : Shnorhavor Surb tsnund

-      Belarusă : Z Kaliadami

-      Bulgară : Tchestito Rojdestvo Hristovo

-      Catalană: Bon nadal sau Bones festes

-      Croată : Sretan Boźić

-      Daneză: Glædelig Jul

-      Spaniolă: Feliz Navidad

-      Esperanto: Ĝojan Kristnaskon

-      Estoniană: Häid Jõule

-      Finlandeză: Hyvää Joulua

-      Franceză : Bon Noel

-      Gaelic : Nollaig Shona Dhuit

-      Galiciană :Bo Nadal

-      Georgiană : Shoba

-      Galeză :Nadolig Llawen

-      Greacă: Καλά Χριστούγεννα (Kala Khristouyenna)

-      Maghiară : Boldog karácsonyt

-      Irlandeză: Nollaig Shona

-      Islandeză :Gleðilegt Jól

-      Italiană : Buon Natale

-      Luxemburgheză :Schéi Chrëstdeeg

-      Macedoneană : Sreken Bozik

-      dialect monegasc : Festusu Natale

-      Olandeză: Vrolijk Kerstfeest

-      Norvegiană: Gledelig Jul

-      Poloneză: Wesołych Świąt

-      Portugheză: Feliz Natal

-      Rusă : С Рождеством (S rojdyèsstvom)

-      Sârbă : Христос се роди / Hristos se rodi

-      Slovacă :Veselé Vianoce

-      Slovenă: Srecen Bozie

-      Suedeză : : God Jul

-      Cehă : Veselé vánoce (dar pe felicitări se foloseşte o formulă de politeţe franceză din sec XVIII « Pour féliciter »)

-      Ucraineană : З Рiздвом Христовим (Z rizdvom khrystovym)

Oceania

-      Hawaiană: Mele Kalikimaka

-      Maori: Meri Kirihimete

-      Tahitiană: Ia ora'na no te noere