INFOGRAFIE Ucraina: separatiştii pierd Slavianskul. Luptele continuă la Kramatorsk

INFOGRAFIE Ucraina: separatiştii pierd Slavianskul. Luptele continuă la Kramatorsk

Armata a arborat steagul ucrainean în Slaviansk, oraş care se afla sub controlul separatiştilor de trei luni. FOTO Reuters

Liderii separatişti cer intervenţia armată a Rusiei în estul Ucrainei, după ce pierd rapid teren în faţa armatei ucrainene. După trei luni, oraşul Slaviansk se află din nou sub controlul autorităţilor, iar Kievul anunţă că a recăpătat controlul asupra a „două treimi” din regiunile Doneţk şi Lugansk. Luptele continuă acum la Kramatorsk, un alt fief separatist, unde armata ucraineană a intrat cu blindatele.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ofensiva puternică demarată de Kiev după 10 zile de armistiţiu asupra separatiştilor din estul ţării a reuşit să zdruncine forţele proruse. Reblii au fugit pur şi simplu din Slaviansk, care se afla sub controlul lor de trei luni. Unii cer culoar liber de retragere către Rusia, alţii fac apel către Moscova pentru a interveni militar în regiunea care pare să le scape de sub control. 
 
Armata a arborat steagul ucrainean în Slaviask, de unde fusese dat jos şi înlocuit cu cel rus încă din martie, după anexarea Peninsulei Crimeea de Rusia şi amplificarea tensiunilor separatiste din estul Ucrainei. 
 
Ofensiva armatei asupra Slavianskului s-a făcut la ordinul direct al noului preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko. La începutul acestei săptămâni, el a refuzat să prelungească un armistiţiu încheiat cu trupele separatiste, însă a acceptat negocieri arbitrate de UE cu reprezentanţii separatiştilor. 
 
 
Potrivit localnicilor, separatiştii şi-au abandonat baricadelor cu ajutorul cărora izolaseră oraşul cu o populaţie de aproximativ 120.000. La scurt timp, un convoi de 20 de vehicule pline cu rebeli a plecat din Slaviansk către Kramatorsk, la o distanţă de 20 de kilometri spre sud. Armata a anunţat că a distrus cel puţin un tanc şi mai multe blindate folosite de rebelii care fugeau. Deocamdată, nu a fost eliberat un bilanţ final al victimelor. 
 
Acum, trupele ucrainene patrulează prin Slaviansk, pentru a asigura ordinea. Alţi rebeli au fugit însă spre Doneţk, unde există informaţii că, în ciuda ofensivei ucrainene, rebelii se pregătesc pentru o nouă confruntare. 
 
„Lupta cu miliţiile proruse va fi mult mai dificilă în oraşele Doneţk şi Lugansk, având în vedere populaţiile civile mult mai numeroase de aici”, explică pentru „Financial Times” Dmitro Timciuk, analist militar ucrainean. 
 
Luptele de săptămâna trecută s-ar fi soldat cu mai multe sute de victime în rândul separatiştilor, potrivit informaţiilor oferite de Kiev. Autorităţile au confirmat, până acum, moartea a cinci soldaţi. 
 
Tancurile ucrainene au pătruns şi în Kramatorsk
 
La 16 martie, autorităţile regionale din Crimeea au organizat un referendum prin care populaţia a fost întrebată dacă doreşte alipirea peninsulei la Rusia şi dacă vrea întoarcerea la Constituţia din 1992, care prevedea mai multă autonomie faţă de Ucraina pentru Republica Autonomă din Crimeea. Aceasta după ce, în urmă cu o lună, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici fusese demis de Parlamentul de la Kiev, la fel şi Guvernul controlat de el, după mai bine de trei luni de proteste faţă de regimul pro-rus condus de Ianukovici şi apropiaţii săi.
 
Autorităţile locale din Crimeea au catalogat schimbarea de putere drept lovitură „fascistă” de stat, poziţie adoptată şi de Rusia.
 
Locuitorii din Crimeea au votat în procent covârşitor - peste 96% - pentru alipirea la Rusia. La recensământul din 2001, cel mai recent, peste 58% din locuitorii peninsulei s-au declarat ruşi, 24,3% - ucraineni şi 12% -tătari. 
 
Imediat după anexarea Crimeea, în estul Ucrainei s-au intensificat dramatic tensiunile separatiste, până atunci relativ timide. Luptele au început acolo în martie, când proruşii au atacat o bază militară de la Lugansk şi, treptat, au început să înconjoare tot mai multe unităţi militare din regiune. 
 
Autorităţile locale, în frunte cu primarii şi poliţiştii, nu numai că nu i-au împiedicat, ci i-ar fi şi sprijinit. Ulterior, în cele mai multe oraşe din regiune au fost aleşi sau numiţi lideri noi, proruşi sau chiar cetăţeni ruşi. La 11 mai, separatiştii au organizat şi un referendum prin care şi-au cerut independenţa de Kiev. Plebiscitul nu a fost recunoscut nici măcar de Rusia, fiind marcat de nereguli şi fraude clare. 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările